617 matches
-
maturizarea morală copilului. Se poate afirma că utilizarea pedepsei este posibilă doar la anumite vârste începând cel mai devreme cu vârsta de 5-7 ani, când copilul are un sâmbure de judecată morală. Înainte de această vârstă, pedeapsa are doar rezultate de disciplinare momentană, fără consecințe în formarea personalității. E. Geissler propune diferențierea între pedeapsa disciplinară și pedeapsa educativă; după cum și Collier (1983) propune să se utilizeze formula de „mijloace pregătitoare ale educației”. Ca forme ale pedepselor disciplinare, pot fi amintite: - lucrarea de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vedea luminaDumnezeu, după cum se cântă «Întru lumina Ta vom vedea lumina». Sufletul celui smerit e ca marea: dacă arunci o piatră În mare ea tulbură pentru un minut fața apelor, după care se cufundă În adâncuri.” Sfântul Ioan Îndeamnă la disciplinarea mirosului; În acest sens copilul trebuie să fie ferit de parfumuri și mirosuri plăcute. Parfumurile pot Întări poftele trupești, mai ales dacă aceste mirosuri vin de la parfumri femeiești. În zilele noastre sunt greu de Înfăptuit aceste lucruri, când la tot
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
și raportul comercial, bază a societăților de economie monetară. Ne-am ocupat deja de raportul personal; este vorba esențialmente de un univers uman care își epuizează întreaga realitate în contactele directe dintre indivizii care îl alcătuiesc; există o codificare, o disciplinare a acestor contacte, iar totul stă în jocul raporturilor pe care persoanele le stabilesc între ele. Avem, pe de o parte, emergența persoanei, cu statutul, rolul, poziția ei în grupul familial sau în clasele de vârstă, iar pe de altă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
câteva fărâmituri șic. EL (mestecând): Cu siguranță, cu siguranță, până atunci trebuie să fie întăriți mugurii gustativi, e ca o experiență a unui ger de primăvară, un fel de om de zăpadă al cerului gurii, o ultimă și de neocolit disciplinare de sine. KARLI: Probabil că totuși nu sunt om. Că, la sfârșit nu-i rămâne unuia decât propriul corp, care nici nu trăiește atunci când nu poate fi lovit. Atunci când stai să socotoști și să răs-socotești totul, atunci nu există nici un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aș plictisi, așa cum se arată căpățânile de salată, înainte să le răzuiești. Știți, stau totuși între noi. E plăcut să nu îți placă de tot și toate, și înviorător să urăști tot. Și asta te-a făcut să ai, peste disciplinarea interioară a înstrăinării de sine, o pală de mătreață, pe care probabil că nu ai fi vrut să o întâlnești. (Vehiculul El pășește spre EL, îi dă carabina în mână, ia o lupă din buzunar, o observă pe EA, bagă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tot, oricum înroșește bine județul, cu președinte de Consiliu Județ ean, cu vicepreședinte, 44 de primării, majoritate de consilieri. Mitică Buzatu a fost la înălțime și, dacă Năstase va ajunge președinte, s-a învârtit de vreo decorație. Două mari realizări: disciplinarea "partizanilor" și fidelizarea alegătorilor. PNL ar avea 20%, cam 1/3 din PSD ca... tot. Bazinul electoral al galbenilor poate confirma numai la LOCALE procentul pentru că la parlamentare ar putea fi 332 doar 5-6 %. Dacă pentru PSD e greu să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sa calitate, de deținător de cunoștințe și prin sarcina de educator, învățătorul sau profesorul, poate și trebuie să urmeze delicatul proces de adaptare sau integrare a elevului la viața de școlar, adaptare ce se realizează pe două direcții: formarea și disciplinarea activității intelectuale și descocentrizarea vieții afective, tradusă în ultimă instanță în ceea ce am denumi socializarea atitudinilor. Un alt factor pe care copilul-elev îl întâlnește în clasă este colegul său, copil ca și el. Prin forța lucrurilor, colegii vor intra într
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
Încearcă afirmarea violentă a punctelor de vedere pentru a balansa inconștient lipsa de Încredere În propriile forțe. slaba motivație („Nu are rost să Învăț.”, „La ce Îmi ajută să Învăț asta?” sau „De ce să Îmi bat capul?”). abordări educaționale greșite (disciplinarea elevului, care nu se confundă cu disciplina necesară, este printre cele mai frecvente; abordările autoritariste au efectul invers celui scontat, chiar dacă pe termen scurt par a da rezultate mai bune. Pe termen lung există riscul ridicat ca elevul să se
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
portret făcut lor și recunoscut (Gunter, 2001): au puternice concepții și viziuni, charismă, își focalizează acțiunile pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate de performanțe, exercită o disciplinare conștientă (prin consens, ajutor reciproc, calitate, standarde, excelență, controlul performanței), reduce restricțiile, creează oportunități de afirmare și rezolvare, utilizează un stil democratic, sprijină emanciparea, practică reflecția și autoreflecția asupra performanțelor, problematizează continuu pentru stimularea participării grupului/clasei, sunt preocupați și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și colaborare, utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut fi definit și ca artă a creării mediului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
celor sociale, • creează și menține situațiile de învățare participativă, • optimizează climatul necesar pentru motivare, • dezvoltă noi reguli de activitate, • organizează și optimizează resursele, • alege proceduri pentru îndeplinirea așteptărilor elevilor, • monitorizează și menține desfășurarea procesului învățării active (prin noi decizii, problematizări, disciplinare, comunicare și colaborare), • încurajează, • previne tensiuni, • previne dificultăți, • formulează reflecții, • rezolvă probleme critice, • reconcepe (Evertson și Weinstein, 2006). Desigur că educatorul nu poate prescrie toate aceste elemente de leadership în proiectarea activității, nu poate preciza situațiile concrete și modul de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activității, educatorul real combinându-le în diferite proporții ale dimensiunilor antrenate, chiar creativ, adică dovedind astfel un leadership transformațional. Și astfel leadershipul diminuează persistența: atitudinii conservatoare față de obiective, a respectării întocmai a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal, a afirmării încă a stilului clasic consolidat, a micșorării rezistenței la schimbare și aici. Mulți autori sesizează această modificare de optică managerială asupra educatorului efectiv (McKenzie-Brown, 2007), găsind că un
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a factorilor, discontinuitate, nerespectarea particularităților individuale, utilizarea inadecvată a exigenței, inconsecvența ș.a.). Dar pot fi utilizate și în leadership, numai că trebuie reorientate către proiectarea și realizarea obiectivelor conducerii efective bazate pe centrarea pe participarea elevilor, nu numai în simpla disciplinare clasică a lor, obținută prin autoritatea formală, în dauna afirmării libertății lor. Problema se pune acum în relație cu implicarea educatorului, ca manager și lider, în respectarea acestor condiții de principiu, acțiuni, situații, relații, strategii pentru a susține, sprijini dezvoltarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
soluții. Este un proces de examinare a practicii educației în mod sistematic, folosind tehnici ale cercetării, prin colaborare, legată doar de situații reale specifice și se deosebește de activitatea curentă prin aprofundarea unei probleme particulare în timp. • Esența constă în disciplinarea cercetării în contextul focalizării eforturilor pe căutarea soluțiilor pentru calitatea activității în clasa-organizație și a performanțe lor acționale, devine un instrument puternic în ameliorarea/schimbarea practicii în organizație. • Alte definiții parțiale: fie ca acțiune pentru înțelegerea, evaluarea și apoi perfecționarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activitatea de predare Învățare. Dispunerea În semicerc sau oval duce la favorizarea Interacțiunilor permanente și participarea activă. Gruparea mobilierului se poate face și astfel Încât să poată fi așezați elevii pe grupe de nivel sau de interese iar În activități tras disciplinare pe arii curriculare. Mobilierul trebuie să respecte trăsăturile anatomice ale vârstei elevilor. Mai este nevoie de o bibliotecă, un dulap, rafturi unde să fie așezat parte din materialul didactic. Avem nevoie de asemeni de un aparat tip casetofon și, mai
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
care Încearcă afirmarea violentă a punctelor de vedere pentru a balansa inconștient lipsa de Încredere În propriile forțe); slaba motivație („Nu are rost să Învaț.”, „La ce mă ajută să Învaț asta?” sau „De ce Îmi bat capul?”); abordări educaționale greșite (disciplinarea elevului, care nu se confundă cu disciplina necesară); printre cele mai frecvente sunt abordările autoritariste, care au efectul invers celui scontat, chiar dacă pe termen scurt par a da rezultate mai bune. Pe termen lung este riscul ridicat ca elevul să
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
ex.: ședințe, examinarea și elaborarea documentelor etc.); -Managementul tradițional - planificarea, luarea deciziilor și controlul asupra realizării lor; - Interacțiuni externe — conlucrarea cu managerii din afara organizației, cu factorii de decizie la nivel de localitate, județ, țară; -Managementul resurselor umane - motivarea și consolidarea, disciplinarea și sancționarea, soluționarea conflictelor, angajarea de personal și dezvoltarea acestuia. 4.2. Etapele deciziei manageriale Organizațiile, ca sisteme, trebuie să se adapteze permanent influenței unor factori perturbatori - exogeni si endogeni - care se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite. Este necesară
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ex.: ședințe, examinarea și elaborarea documentelor etc.); -Managementul tradițional - planificarea, luarea deciziilor și controlul asupra realizării lor; - Interacțiuni externe — conlucrarea cu managerii din afara organizației, cu factorii de decizie la nivel de localitate, județ, țară; -Managementul resurselor umane - motivarea și consolidarea, disciplinarea și sancționarea, soluționarea conflictelor, angajarea de personal și dezvoltarea acestuia. 4.2. Etapele deciziei manageriale Organizațiile, ca sisteme, trebuie să se adapteze permanent influenței unor factori perturbatori - exogeni si endogeni - care se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite. Este necesară
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
o definească și să o impună.247 Astfel, se introduce ideea unei discipline de ordin rațional, care este percepută drept o condiție a valorii, a succesului în toate domeniile: artă, politică, societate, individul în sine etc. În sfera literaturii această "disciplinare" presupune, în opinia lui Maurras, în primul rând, o educare a publicului receptor pervertit de impunerea viziunii romantice, educare realizată prin stabilirea de către critica literară a unui canon sănătos, care să funcționeze drept reper cultural și prin raportarea constantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
devin astfel un răspuns la tulburările spirituale. Se face referire, în acest sens, la Aristotel, care punea accent pe importanța ierarhiei, sugerând că doar un zeu sau un animal lipsit de conștiință ar putea trăi în afara Statului. Cu alte cuvinte, disciplinarea exterioară este văzută drept o necesitate profund umană nu doar socială, ci și spirituală un răspuns și un punct de sprijin. Omul fiind considerat constant ca natură, disciplina care i se potrivește va fi aceeași indiferent de schimbarea generațiilor "atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mari, însă ai decenta să recunoști deschis influența sau să încerci să o ascunzi" accentuând, astfel, importanța modelelor, care trebuie asimilate, dar nu sub forma plagiatului, ci drept îndrumare către o cale a individualității creatoare. Se produce, astfel, o anumită disciplinare a tânărului poet (căruia Pound își adresează îndemnurile), care trebuie să includă și o exersare prealabilă în domeniul prozei sau al traducerilor. De altfel, se sugerează faptul că poezia presupune efort, tot atât de mult efort precum cel investit de un pianist
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Aristotel privind verosimilul. Arta trebuie să reflecte realitatea într-o manieră credibilă, într-o manieră care să-i asigure universalitatea și rezistența în timp. Calitatea unei scrieri mai este asigurată, în viziunea lui Pound, și de subsumarea acesteia unei anumite disciplinări a procesului creativ: "...o scriere bună este o scriere care se află sub un control perfect, scriitorul exprimând exact ceea ce dorește să spună. O face într-o manieră de o claritate și simplitate absolută. Folosește cel mai mic număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
elevilor notele primite și atitudinile pe care le determină, ni se pare o problemă deosebit de importantă, deoarece nota este nu numai o unitate de măsură a cantității și calității cunoștințelor și deprinderilor elevilor, ci și un instrument de educare, de disciplinare. O particularitate psihică a copiilor și tinerilor este receptivitatea deosebită față de aprecierile adulților. De aceea, a nu ne interesa de ecourile sufletești provocate de notele pe care le punem și de atitudinile pe care acestea le determină înseamnă a face
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
footnote> Rolul dreptului constă în formularea regulilor de conduită general obligatorii, atât pentru indivizi - priviți separat sau în grup, potrivit anumitor principii și criterii -, cât și pentru organismele care exercită autoritatea publică. Necesitatea edictării normelor juridice - nevoia de ordonare și disciplinare a relațiilor dintre oameni. În lipsa lor, fiecare om ar fi liberul său arbitru și ar fi tentat să-și impună dreptul și libertatea prin forță. Fiind conștient de acest pericol, fiecare individ renunță, de bunăvoie sau constrâns, la o parte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului Mediu propriu-zis (sec. X-XIII) Biserica își arogase puterea de organizare și disciplinare socială (Apusul Europei), spre sfârșitul Evului Mediu asistăm la transformarea societății bazate pe principii de morală creștină - societate organizată progresiv pe principii politice laice. Machiavelli folosea pentru prima dată termenul de stat într-un sens modern în lucrarea Principele scrisă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]