556 matches
-
față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă, a lui Dănilă Prepeleac și a lui Stan Pățitul. Irizările mitice participă la întocmirea unui spectacol realist, Fata ursului fiind o snoavă dramatizată, o sottie, până când intervine un deznodământ tragic, nepregătit, discordant, artificios. Piesa aduce în scenă o psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin părțile Buzăului: o atmosferă ce aduce cu a epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea, oamenii lui V. fiind mai pozitivi, mai iuți, mai
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de stres Printre acest tip de factori se pot aminti: conflictele interpersonale - deseori determina mari șanse de a provoca stress atunci cand conduce la atacuri reale sau doar percepute, asupra integrității persoanei sau bunei păreri despre sine. conflictul serviciu-familie presupune o discordanta între solicitările rolului de părinte, cap de familie și responsabilitățile de serviciu. nesiguranță postului datorată fluctuațiilor economice și amenințărilor tehnologizării ce implică recalificări ori reduceri de personal. ambiguitatea rolului își face simțită prezența atunci cand obiectivele postului sau modul de a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cunoscute actele de agresiune Împotriva familiei ca debut al unei schizofrenii, adesea violența de limbaj mergând până la agresiune fizică, chiar omor. Aceste comportamente sunt cu atât mai greu de acceptat și de Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței, contextul halucinator și trăirea delirantă. Între criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM IV, se specifică organizarea patologică marcată de impulsivitate și instabilitate, până la devianță socială: 1. Eșecul de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
sociale dintre diverși factori interni (care țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară (eșec, abandon școlar); nivelul scăzut de integrare profesională sau integrarea profesională „negativă” (absenteism, indisciplină, fluctuație potențială) Conform datelor publicate de Poliția Română, statistica delincvenței juvenile după anul 1989 se
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
un limbaj determinat de transformarea delirant-halucinatorie a personalității, el are un caracter particular: exprimă ruptura contactului vital cu realitatea și plasarea bolnavului într-o lume stranie, autistă. Din aceste considerente limbajul schizofrenic este din punct de vedere formal, un limbaj discordant, disociat, incoerent și incomprehensibil, bizar sau manierist. Conținutul său este simbolic, dominat de neomorfisme lingvistice care exprimă „conceptele gândirii delirante” a bolnavului, reprezentările și experiențele sale morbide. Uneori tulburarea este atât de profundă, încât limbajul devine total incomprehensibil, constituind veritabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestuia - ne furnizează informații deosebit de utile, cum ar fi următoarele: - reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și tonalitate afectivă, crize impulsive sau absența oricărei reacții etc.; - conduite automate, unele dintre ele executate în virtutea unei relații de dependență sau induse sugestiv, conduite discordante în raport cu realitatea, conduite agresive, antisociale, de violență etc.; - inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate acestea pot avea o motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afirmare de sine etc., specifice adolescenței. Acestei perioade de vârstă, caracterizată prin criza de dezvoltare psiho-biologică, îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: dificultăți de adaptare și comunicare, stări complexuale, tulburări de comportament, bufee delirante sau delirant-halucinatorii de tip discordant, tulburări instinctuale de factură deviantă, anorexia mintală la fete etc. Este o perioadă deosebit de sensibilă prin vulnerabilitatea ei extrem de mare. c) Grupa de vârstă cuprinsă între 21...30 ani prezintă următoarele caracteristici: stabilizarea personalității și a conduitelor, interese psiho-biologice și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și tulburărilor de comportament. În sensul acesta în sfera tulburărilor de caracter sunt incluse următoarele tipuri de persoane: apaticii, timizii, retrașii sau izolații, impulsivii, emotivii și labilii emoțional. În sfera tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări și variații fiziologice în raport cu pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat, rezervă, precauție. b) Hipomimia este expresia mimică săracă sau negativă întâlnită în cursul stărilor de inhibiție stuporoasă, sindromul catatonic, depresii, melancolie, negativism sau stereotipii. c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalități psihopatice”? Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște existența unei lungi „game intermediare” de aspecte psihopatologice admițând în felul acesta, dificultatea extremă de a trasa o „limită” între „normali” și „psihopați”. În sensul acesta Kahn vorbește despre „normalii discordanți”, Suner și Pascalis despre „dezechilibrații simpli” și „dezechilibrații complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă, iar Minkowski îi consacră o importantă monografie de ordin psihopatologic. Se consideră că grupul schizofreniilor cuprinde toate cazurile de alienare ale personalității, caracterizate prin tulburarea permanentă și de o severă gravitate a raporturilor intelectuale, afective și sociale ale Eului cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrice și ele sunt reprezentate prin următoarele tipuri: tipul somatic, reprezentând personalități cu afecțiuni somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea nu au aceeași semnificație cu cea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autistă cu refuzul comunicării, inafectivitate, discordanță și bizarerii, alterarea imaginii de sine cu alienarea personalității, trăire delirant-halucinatorie. Existența acestor bolnavi este izolată, strict circumscrisă la propria lor persoană. Accesul la interioritatea lor este practic imposibil; izolați și bizari ei sunt discordanți în raport cu realitatea logică. 3) Angoasă și disperare Modelul de existență pato-biografică dominat de angoasă și disperare este caracteristic bolnavilor depresivi. Dominați de o dispoziție tristă, pesimismul lor le închide orizontul vieții. Sentimentul și dorința de a trăi se schimbă, diminuează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz, mod, timp etc.; - tulburările sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, în ceea ce privește ordinea cuvintelor în propoziții și fraze (structura propoziției sau frazei); - tulburările semantice - privesc simbolistica, acordarea de semnificații, codificarea și decodificarea cuvintelor și frazelor; - tulburările pragmatice - combină discordant limbajul verbal cu comunicarea nonverbală. Această clasificare corespunde criteriului aplicat dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
producție, în acest caz). Între condițiile obiective și formele de organizare există o relație de compatibilitate/incompatibilitate. Această relație „se reflectă” în prima relație, în atitudinea persoanelor față de forma de organizare a activității lor. Când forma de organizare devine incompatibilă, discordantă în raport cu condițiile activității, se va cristaliza o atitudine negativă a persoanelor respective față de ea. Acționând în condițiile date, persoanele vor experimenta continuu dificultățile provenite din neconcordanța formei de organizare cu acestea. Discordanța obiectivă se va manifesta deci ca dificultate, ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unor alegeri obiective și exacte din cadrul unei game largi de construcții conceptuale posibile. Pentru empiriști, omul propune, dar lumea dispune ce trebuie eliminat și ce nu. Aserțiunile teoretice pot fi acceptate după ce sunt testate în funcție de datele disponibile. Anumite aserțiuni sunt discordante și nu exprimă adevăruri despre lume așa cum o cunoaștem. Acestea sunt eliminate prin deducție. Altele ar putea fi adevărate, căci se potrivesc cu cadrul general al altor observații precedente și teoriilor standard pe care tindem să le acceptăm. Apoi, aplicăm
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
probabil vom presupune că rezultatul a fost doar o variație aleatorie sau că, poate, cobaii din grupul S au un prag al durerii/plăcerii diferit, sau un alt nivel de inteligență. În știință, câteodată, trebuie să preferăm respingerea unei probe discordante, în locul teoriei plauzibile. Ideea fundamentală este că probele în sine nu pot demonstra ele însele falsitatea. Demonstrarea falsității depinde de judecata omului de știință. Rațiunea este aceea care crează o legătură între testarea științifică și ipoteză, iar nu faptele. Astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
opțiuni pentru fiecare variabilă. Aceasta se bazează pe toate perechile de observații individuale, analizând pentru fiecare pereche dacă relația este concordantă (adică, dacă o observare are o valoarea mai mare pentru ambele variabile decât cele obținute pentru perechea sa), sau discordantă (adică, dacă o observare are o valoare mai mare la una dintre variabile, dar mai scăzută la cealaltă, în comparație cu perechea sa). Gamma se calculează de la numărul de perechi concordante minus perechile discordante, împărțit la suma perechilor concordante și discordante. Statistica
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variabile decât cele obținute pentru perechea sa), sau discordantă (adică, dacă o observare are o valoare mai mare la una dintre variabile, dar mai scăzută la cealaltă, în comparație cu perechea sa). Gamma se calculează de la numărul de perechi concordante minus perechile discordante, împărțit la suma perechilor concordante și discordante. Statistica Tau a lui Kendall nu este o măsură P.R.E. deoarece include în numitor și toate perechile de observații egale, în care ambele observații din pereche au aceeași valoare cel puțin pentru una
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sau discordantă (adică, dacă o observare are o valoare mai mare la una dintre variabile, dar mai scăzută la cealaltă, în comparație cu perechea sa). Gamma se calculează de la numărul de perechi concordante minus perechile discordante, împărțit la suma perechilor concordante și discordante. Statistica Tau a lui Kendall nu este o măsură P.R.E. deoarece include în numitor și toate perechile de observații egale, în care ambele observații din pereche au aceeași valoare cel puțin pentru una din variabile; d-ul lui Somer restabilește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Comunicarea telefonică este asigurată de o centrală automată cu un număr de 180 de abonați. Deși unii localnici dețin și telefoane mobile, utilizarea acestora este dificilă din cauza ariei de acoperire redusă în zona comunei. Clădirile instituțiilor publice nu fac notă discordantă aspectului general al satului, având o vechime mai mare de 30-40 de ani și nefiind vizibile lucrări importante de renovare sau întreținere. Investițiile în școala centrului de comună au fost minime fiind achiziționate câteva calculatoare (conectate la Internet) obținute printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
etc.). Am reprodus aproape În Întregime articolul lui George Dan În capitolul despre poezia anului 1949 (nota 41 și contextul), subliniind că observațiile aceluia și cele ale lui Eugen Jebeleanu (nota 94 și contextul, același capitol) au fost singurele note discordante În corul encomiastic la adresa poeziei. Să ne amintim: G. Dan vorbea de „sărăcia de idei și sărăcia formei”, de „prozaism, platitudine și toate limitările care reduc poezia la afiș sau lozincă”, de „lipsa de personalitate - numeroși poeți se copiază cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Grupul nostru a dus o viață așa de solidară, așa de strâns unită, încât numai în mod excepțional și din vina spiritului de milă, caracteristic persoanelor care fac asistență socială, au ieșit din școală acele câteva absolvente care fac notă discordantă față de ceea ce ar trebui să fie fiecare asistentă socială. Astăzi, școala poate avea mândria de a afirma că, privind îndărăt la munca spinoasă de 9 ani, vede realizată o serie de noi activități în domeniul asistenței sociale, toate rezultatul eforturilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]