782 matches
-
și a inclus ocupația Maltei. În ciuda a mai multor victorii decisive și a unei expediții cu succes inițial în Siria, trupele lui Napoleon numite "Armée d'Orient" au fost nevoite să se retragă în cele din urmă, după apariția unei discordii politice în Franța, a conflictului din Europa precum și datorită înfrângerea flotei franceze de sprijin. Campania a fost însoțită de crime de razboi: 4000 de prizonieri arabi și musulmani au fost executați din ordinul lui Napoleon Bătălia navală de la Abukir a
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
Carol al VIII-lea al Franței, care a avut o cerere asupra Neapolelui prin linia Angevină. Inocențiu mai târziu s-a împăcat cu Ferdinand și a revocat decretul înainte de a muri, în 1492, dar oferta a rămas un măr al discordiei în politica italiană. Ferdinand a murit în ianuarie 1494 și a fost succedat de fiul său, Alfonso al II-lea. În octombrie 1494, Ludovic Sforza, care a controlat timp îndelungat Ducatul de Milano, a obținut în cele din urmă titlul
Războiul italian din 1494-1498 () [Corola-website/Science/329236_a_330565]
-
fată mai singuratica numită Chelone.Ea a refuzat să meargă,iar Hermes,drept răzbunare,a transformat-o într-o broască țestoasă. În timpul nunții zeiței Thetis cu Peleu, un rege din Tesalia, în timp ce zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitată, si a aruncat un măr de aur (mărul discordiei) pe care era scris „Celei mai frumoase”. Văzând mărul, Atena, Hera și Afrodita l-au revendicat, fiecare susținând că le întrece în frumusețe pe celelalte două.Vazand
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
răzbunare,a transformat-o într-o broască țestoasă. În timpul nunții zeiței Thetis cu Peleu, un rege din Tesalia, în timp ce zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitată, si a aruncat un măr de aur (mărul discordiei) pe care era scris „Celei mai frumoase”. Văzând mărul, Atena, Hera și Afrodita l-au revendicat, fiecare susținând că le întrece în frumusețe pe celelalte două.Vazand că nu pot să se înțeleagă au ales ca arbitru pe Paris.Afrodita
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
cuprins trei mari sfere de cercetare: Spre deosebire de Grotius, care afirmase că tendința omului este orientată către starea de conviețuire socială, Hobbes consideră că omul este egoist și izolat prin natura sa. Din acest motiv, natura umană conține trei surse de discordie: Pentru a ieși din această stare de conflict, de ostilitate, este necesară încheierea unei păci. La fel ca și pentru Grotius, pentru Hobbes contractul social reprezintă mijlocul instituirii și menținerii vieții sociale pașnice, prin care se naște statul. Deoarece susține
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
s-au soldat din nou cu o înfrângere, venită tot din partea tribunului Fodor. La 29 iulie 1849, ministrul-președinte maghiar Szemere ține un discurs în care spune că unul din scopurile revoluției ungare este libera dezvoltare a naționalităților, adică exact motivul discordiei dintre maghiari și români în anii 1848-1849. Kossuth Lajos îl însărcinează pe revoluționarul pașoptist român Eftimie Murgu să meargă în munți la Avram Iancu și să îi comunice acest fapt, pentru a-l atrage în ultimul moment de partea revoluției
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
trecut definitiv în Istoria literaturii române, precum talentații Pavel Dan și Radu Brateș. Același lucru se poate afirma despre implicația lui în viața seminariștilor. Așa de exemplu, în 1940, în urma unor indicații venite de la baronul Killinger (care, în vederea evitării vreunei discordii posibile între români și unguri, ca viitori aliați contra sovieticilor, în războiul ce se va declanșa în vara lui 1941), Antonescu a interzis orice manifestație cu ocazia lui 1 decembrie 1940. Părintele Chinezu a decis atunci să se facă o
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
care a urmat au trecut Megali Idea pe un plan secundar. Anexarea Dodecanezului în 1947 poate fi considerată ca o urmare a înfrângerii Italiei în război, fără nicio legătură cu „Marea Idee”. Cipru, ocupat de către Regatul Unit a devenit „mărul discordiei” în relațiile greco-turce. În 1955, un colonel al armatei elene de origine cipriotă, George Grivas, a început o campanie de tulburări civile, a cărei scop era alungarea britanicilor din insulă și unirea acesteia ("Enosis") cu Grecia. Primul ministru elen din
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
numărul 23 sau un număr cu privire la numărul 23. Robert Anton Wilson îl citează pe William S. Burroughs ca fiind prima persoană care a crezut în enigma acestui număr. 23. Wilson, într-un articol din Fortean Times, relatează următoarea poveste: "Principia Discordia" afirmă că "Toate lucrurile se întâmplă în multipli de cinci sau sunt divizibile de către multiplii lui cinci, sau sunt cumva, direct sau indirect corespunzătoare cu 5 "—acest lucru este menționat ca "Legea lui Cinci". este privită ca un corolar al
Enigma numărului 23 () [Corola-website/Science/319219_a_320548]
-
Robert Shea (acesta fiind numită "fenomenul 23/17"), în "Cosmic Trigger I: The Final Secret of the Illuminati" de Wilson (acesta fiind numită "Legea lui Cinci" și "Enigma numărului 23"), în "Challenge of Chance" de Arthur Koestler, precum și în "Principia Discordia". În aceste lucrări, 23 este considerat norocos, ghinionist, sinistru, ciudat sau sacru la zeița Eris sau la zeii din Mitologia Cthulhu. Ca și în cele mai multe revendicări ale numerologiei, această enigmă poate fi privită ca un exemplu de apofenie, efect de
Enigma numărului 23 () [Corola-website/Science/319219_a_320548]
-
de partea sa, a trebuit să aștepte să izbucnească tensiunile cauzate de înrăutățirea situației de pe urma taxelor bizantine, culminând cu expediția din 724 a exarhului bizantin de Ravenna Scolasticus pentru destituirea papei Grigore al II-lea. Mai târziu, Liutprand a exploatat discordia dintre papă și Constantinopol în chestiunea iconoclasmului (după decretul împăratului Leon al III-lea al Bizanțului din 726), prin luarea în stăpânire a multor orașe ale exarhatului și ale Ducatului bizantin de Pentapolis. Astfel, Liutprand putea să se pretindă ca
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
a fost o zeitate centrală în religia aztecă, unul din cei patru fii ai lui Ometeotl, el este asociat cu o gamă largă de concepte, inclusiv cu cerul nopții, vânturile din noapte, uragane, cu obsidianul, nordul, pământul, dușmănia, discordia, autoritatea, divinația, ispita, jaguarul, vrăjitoria, frumusețea, războiul și cu conflictele. Numele lui în limba Nahuatl este adesea tradus ca "oglindă fumătoare" și face aluzie la legătura sa cu obsidianul, materialul din care oglinzile au fost făcute în Mezoamerica și care
Tezcatlipoca () [Corola-website/Science/313449_a_314778]
-
Mattia Verazi. Premiera absolută a operei a avut loc simultan cu inaugurarea teatrului liric din Milano, faimosul Teatro alla Scala, la 3 august 1778. Acțiunea operei are loc în Tir în timpurile antichității spunând o poveste de dragoste, violență și discordii politice. Personajul central, Europa, care fusese cândva una din iubitele lui Zeus, va rezolva în final toate încurcăturile și probleme ivite în decursul desfășurării acțiunii după ce va releva identitatea sa, de unde și titlul operei lui Salierii, "Europa recunoscută". Deși face
Europa riconosciuta () [Corola-website/Science/314018_a_315347]
-
considera creștinătatea drept "Noul Israel". Schimbări în această concepție au fost adoptate în biserica catolică de către Conciliul Vatican II, care a recunoscut filiația creștinismului din "bunul măslin" al poporului evreu și credinței sale. În secolul al VIII-lea, la Bagdad, discordia dintre discipolii Talmudului și evreii care îl respingeau a cauzat scindarea în două tabere, cei care respectau învățătura rabinilor talmudici pe de o parte și cei care nu acceptau Talmudul, karaiții, pe de altă parte. Centrele karaiților erau în Egipt
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
a fost o ramură a Casei de Wittelsbach. Descendentul casei Palatinate-Zweibrücken a fost Ștefan, Conte Palatin de Simmern-Zweibrücken (1385-1459), fiul regelui Rupert al Germaniei. La începutul domniei lui Carol, acesta s-a concentrat pe vindecarea discordiilor interne și pe unirea tuturor forțelor națiunii, potrivit standardului său pentru o nouă politică de cucerire. El a contractat o căsătorie politică pe 24 noiembrie 1654, cu Hedviga Eleonora, fiica lui Frederick al III-lea, Duce de Holstein-Gottorp, pentru a
Casa Palatinate-Zweibrücken () [Corola-website/Science/331300_a_332629]
-
Conciliul de la Clermont avea să fie folosit pentru a lansa cruciada, deși el nu fusese convocat cu această intenție. Scopul conciliului era de a se lămuri problema bisericii franceze, implicată în conflictul dintre papă și regele Franței, Filip I. Mărul discordiei fusese aruncat de contesa Bertrade, fiica neasemuit de frumoasă a contelui de Montfort. Motive de interes pur politic făcuseră, din mândra Bertrade soția contelui de Anjou, Foulques al IV-lea, un bătrân urâcios și crud, poreclit Încăpățânatul, care avea drept
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
a primit Masovia și Boleslav a primit Sandomierz. Cu toate acestea, disputele celor doi au început asupra Provinciei Seniorate. Provinciile lui Zbigniew și a lui Boleslav funcționau ca state separate, cu propriile lor politici interne și externe care duceau la discordie între cei doi conducători. De exemplu, Zbigniew a obiectat la incursiunile militare ale lui Boleslav în Pomerania. Zbigniew și-a aliat provinciile sale cu Boemia și nu-și dorea nici un conflict cu Pomerania, în timp ce Boleslav și-a aliat provinciile cu
Zbigniew al Poloniei () [Corola-website/Science/330728_a_332057]
-
fii lui au fost numiți regi, iar doi dintre ei au domnit peste întreaga țară. Harald le-a oferit titlul regal și terenuri pe care trebuiau să le guverneze ca reprezentați ai săi, însă acest acord nu a pus capăt discordiei care a continuat în timpul domniei viitoare. Ajuns la bătrânețe, Harald a predat puterea supremă fiului său preferat, Eric Haraldsson, pe care intenționa să-l numească succesorul său. Eric I a condus alături de tatăl său atunci când Harald avea vârsta de 80
Harald I al Norvegiei () [Corola-website/Science/325785_a_327114]
-
și aliatului Habsburg, Sigismund al Poloniei și Suediei. În timpul politicilor tensionate care au predominat, Carol a văzut moștenirea tronului protestant suedez care era deținut de nepotul său care era un romano-catolic devotat, ducând la mulți ani de controverse religioase și discordie. În această perioadă, el și Consiliul privat suedez au guvernat în numele lui Sigismund, în timp ce acesta a rămas în Polonia. După mai multe preliminarii, Stander Riksens l-a forțat pe Sigismund să abdice în favoarea lui Carol, în 1595. Războiul care dura
Casa de Vasa () [Corola-website/Science/319630_a_320959]
-
fiu, Carol al XI-lea al Suediei. Carol al X-lea a fost al doilea rege Wittelsbach al Suediei după regele Christopher de Bavaria (1441-1448) care nu avea moștenitori. La începutul domniei lui Carol, acesta s-a concentrat pe vindecarea discordiilor interne și pe unirea tuturor forțelor națiunii, potrivit standardului său pentru o nouă politică de cucerire. El a contractat o căsătorie politică pe 24 noiembrie 1654, cu Hedviga Eleonora, fiica lui Frederick al III-lea, Duce de Holstein-Gottorp, pentru a
Carol al X-lea al Suediei () [Corola-website/Science/323096_a_324425]
-
Argonauților”. Refugiul împădurit al zeilor și eroilor Greciei antice, muntele Pilion este cadrul de desfășurare a unui mare număr de aventuri amuzante sau dramatice din mitologia greacă. Aici, la nunta lui Peleu cu Thetis, Eris a aruncat faimosul măr al discordiei, aici s-au îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa. Muntele Pilion este presărat cu 24 de sate pitorești, cuibărite pe pantele sale
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
facă antipatic tuturor."" În discuțiile cu privire la formarea comitetului român s-au înfruntat diferite principii referitoare la rolul unui asemenea comitet și asupra activităților de care trebuia să se ocupe. Majoritatea istoricilor care au prezentat activitatea comitetului, au scos în evidență discordiile, punându-le pe seama unor orgolii personale ale persoanelor care luau parte la discuții. Aceste studii se bazează în special pe documente care prezintă doar o parte a punctelor de vedere exprimate, în special cele de politică externă care sunt reflectate
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
același timp nu era dispus să nu recunoască legitimitatea guvernului comunist de la București . ""Politica Departamentului de Stat a fost în permanență cea de a fi imparțial cu toți exilații români cu care avea relații pozitive. Totuși, ținând seama de continuarea discordiei, Departamentul se consideră obligat să-și exprime punctul de vedere că ar fi recomandabil ca românii să termine cu disensiunile, să se unească pe baza cea mai largă posibilă și să colaboreze fără a exclude pe nimeni din cauza unor sentimente
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
adevărați și dusă în Africa la timp, aceasta va elibera blestemul unui zeu numit Kalfu, și va distruge Providence-ul în întregime. Creată de către ultimul înțelept pentru a testa rezistența prieteniei dintre Oscar și Katia, Dolly este un adevărat măr al discordiei care plănuiește să îl separe pe Oscar de prietenii săi și să îl îndepărteze de enigma orașului, pretinzând că este arheolog și născocind o poveste despre picturile rupestre dintr-o peșteră pentru a-l face pe protagonist să creadă că
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
asasinarea lui Fazl ibn Sahl și otrăvirea lui Ali al-Ridha. Pe 11 August 819 Al Mă’mun intra în Bagdad punând astfel capăt unui conflict sângeros de șase ani, denumit “cea de-a patra Fitnă” ( o perioadă de conflict și discordie între musulmani). Odată cu revenirea la Bagdad, Al Mă’mun a renunțat la tentativele de apropiere sau reconciliere cu musulmanii șiiți, înlocuind chiar și steagul verde pe care il adoptase cu câțiva ani înainte cu cel negru, simbol tradițional al dinastiei
Al-Mamun () [Corola-website/Science/307959_a_309288]