39,259 matches
-
Rodica Zafiu Discutam săptămîna trecută despre formele trunchiate cu care apar tot mai des, în vorbirea familiară și în transcrierile ei, unele verbe. La trăsăturile deja amintite ale tendinței ar mai merita să fie adăugate cîteva observații. în primul rînd, exemplele arată că
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
Tănase Scatiu, problemele de ideologie literară se diversifică. Tolstoi, Guy de Maupassant, Turgheniev, Dickens, iată posibilele asemănări și, implicit, posibile justificări ale antiflaubertianului Zamfirescu. Și relația acestuia cu poporanismul, mai complexă decît ideile textului programatic intitulat Poporanismul în literatură este discutată de Ioan Adam cu detalii semnificative. Pe scurt, este un studiu pe care îl recomandăm tuturor literaților atrași de descoperirea cărturărească. Ioan Adam, Oglinda și modelele, Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu, Gramar, București, 2001, 232 p., 80.000 de
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
având, țin minte, o curte străbătută de o podișcă de lemn, cum nu mai văzusem la nimeni, să nu iei în picioare noroaiele Bărăganului, și din care pricină, nici nu puteai să joci ca lumea țurca; ...vreau să spun, ce discutau acolo femeile cu aprindere, nu aveam să știu niciodată. Câteodată, mama încerca să mă învețe și pe mine grecește. Refuzam însă cu încăpățânare. Nu cumva să râdă de mine băieții, că sunt altfel decât ei... Mai târziu, mult mai târziu
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
îmi spuneam că nu are nici un rost. Am luat aparate de fotografiat, aparate de înregistrare, hârtie de calc, de desen, creioane, gume, și mi-am spus că măcar voi observa, voi înregistra cât voi putea mai bine, iar apoi vom discuta interpretarea împreună cu colegii români. Ei ne vor comunica punctul lor de vedere, felul cum văd lucrurile, cum interpretează convorbirile pe care le conduc cu populația, iar eu voi discuta cu ei despre această interpretare, beneficiind, oarecum, de naivitatea străinului și
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
observa, voi înregistra cât voi putea mai bine, iar apoi vom discuta interpretarea împreună cu colegii români. Ei ne vor comunica punctul lor de vedere, felul cum văd lucrurile, cum interpretează convorbirile pe care le conduc cu populația, iar eu voi discuta cu ei despre această interpretare, beneficiind, oarecum, de naivitatea străinului și de distanța metodic introdusă, beneficiind, de asemenea, de fundalul teoretic și de ipotezele de cercetare pe care le voi putea dezvolta atunci. Căci eram într-o epocă - era exact
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
a putut îndura. Cîtă vreme cei patru bărbați erau plecați la oaste, ea alăpta, spăla, muncea pămîntul, avea grijă de bibilici...". Intră în scenă găgăuzii (și între cele două popoare se prefigurează o alianță pentru intrarea în N.A.T.O.), se discută politică, economie, cultură, situația femeii etc. . Găgăuzia fiind, în această lume pe dos, un stat perfect adaptat: o țară străbătută de tunele "cu străzi, cu semafaori, cu intersecții" și catacombe cu "mii di barili di mușcat strategic, pentru un caz
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
fileu de vițel cu sosuri englezești, indiene, cu susan etc., fie pentru diferite cockteiluri pentru care un juriu "competent"va da note, între un dans din buric sau un cântec, iar zilnic, " Diminețile unui bărbat cuminte", unde în "direct"se discută despre bacalaureat, concerte, spectacole, sau despre N. Titulescu (cu I. Scurtu), mirosuri apetisante învăluie încăperea. Aici Petrișor și "mătușica"sau tanti Julieta, cu un mare gabarit corporal, pun întrebări actorilor, istoricilor, medicilor invitându-i cu "haideți"(ca la toate televiziunile
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
care capătă adesea conotații depreciative, devenind un sinonim modern pentru vechile și familiarele chițibușuri sau chichițe: "majoritatea argumentelor în contra prezentate pe acest forum se reduc la "tehnicalități" irelevante" (FRL - 15.03.2002); "apropo, am un asociat (...) și dacă vreți să discutați despre tehnicalități, el este omul vostru. Eu nici măcar nu știu exact cum expune camera" (fotomagazin.ro); "fără să se bage în tot felul de tehnicalități, și eventual folosind și părerea, dar și experiența, personală" (libris. fil. unibuc.ro); "au strecurat
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
apar însoțite de anul apariției volumului în speță. În alte situații nici măcar nu se amintește de cel care a pus în circulație o anumită noțiune. Astfel, la prefixoid și la sufixoid, nu există nicăieri numele lui B. Migliorini care a discutat, primul, despre acești formanți în lucrări din 1931 și din 1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
bogată și intens colorată (și uneori plină de umor) - care fac din aceste dezbateri o lectură aplicată și cu deosebire captivantă. La finalul dezbaterilor se va desprinde, ca o concluzie implicită, constatarea că în România toate aceste probleme au fost discutate până acum foarte sumar - sau de deloc. De fapt, așa cum observa Herta Müller, este semnificativ că simpozionul are loc (în București, dar) la Institutul Goethe. Ceea ce nu înseamnă totuși că problema delatorilor racolați în RDG (și chiar în RFG, în
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
liberă. Explicațiile acestora pentru gesturile nonconformiste sînt întotdeauna meschine, conspiraționiste, tenebroase. Cu ei în jur ți se taie pofta de orice sincerități, de orice gesturi normale. în exercițiile sale de demitizare Dan Petrescu e deosebit de sistematic. Problema cu pricina e discutată îndelung, e întoarsă pe toate fețele, e reluată de mai multe ori, e epuizată cum s-ar spune. Nu convertirea cititorului pare să fie ținta acestor sistematice deconstrucții populare, cu alte cuvinte Dan Petrescu nu e un procuror fanatizat și
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
vasăzică, o scenă pe care nici un prozator din lume n-ar fi putut-o disprețui. Altă scenă avusese loc la Cartea Românească pe când Marin Preda era directorul editurii. Intrasem întâmplător în redacție la Ivasiuc, care era redactor-șef, în timp ce amândoi discutau între ei cu aprindere. Fără să turbur în nici un fel discuția, foarte animată, m-am așezat pe colțul unui birou, urmărind disputa înverșunată. Acum, se știa că cei doi nu prea se înghițeau, primul fiind un realist fără aere intelectualiste
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
căci actele de adulație nu pot fi socotite expresia unei personalități în adevăratul sens al cuvântului. Din nefericire cei patruzeci și cinci de ani par a fi lăsat urme mult mai adânci decât aș fi crezut. Vechiul sistem de a discuta numai în particular continuă pentru mult prea mulți. Iar consecințele nu întârzie să se producă: așa se face că în diferite poziții, nu numai politice, își refac apariția corifei ai fostului regim, că sunt aleși în chip democratic în funcții
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
mulți istorici din toate generațiile care aproape în totalitate și-au manifestat indignarea față de modul în care s-a lucrat la tratat: dar, în marea lor majoritate ei se complac în tăcere limitându-se, exact ca în vremurile comuniste, să discute doar în particular. Dar, pentru Dumnezeu, sau faptele pe care le susțin sunt adevărate (de pildă, că a fost profanată memoria eminentului istoric și arheolog care a fost Radu Popa, că persoane a căror semnătură apare în tratat n-au
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Alexandru Mușina nu doar că folosește și el bibliografia orală, dar ascultă chiar "gurile rele". în sprijinul aceleiași teze împotriva postmodernismului: " Mi se pare jalnic că - la 10 ani după ce mii de tineri au murit ca noi să fim liberi - discutăm, iarăși și iarăși, despre postmodernismul românesc. Nu ne asumăm, bărbătește, vina - intelectulă, socială, cum vreți - de a fi acceeptat, ca dat, Sistemul, de a-l fi cauționat cumva, simbolic, de a fi participat la el, în loc să fi luptat pînă la
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Nu știu. Cred că gustul personal trebuie să fie guvernat doar de onestitatea literară a cititorului. Iată de ce am asistat cu interes, și de la o anumită distanță, la polemica în jurul lui Carner și am meditat puțin. Da, e clar, dacă discutăm e fiindcă suntem vii, de acord. Dar n-am nevoie să-mi spună cineva ceea ce eu știu deja (că-mi place Carner 2, că Nabí este poezie adevărată) sau să-mi spună că mă înșel gândind așa, fiindcă mă tem
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
pricina au fost revelate public și dezbătute foarte tîrziu. O primă dezbatere, în Egipt, a atras eliminarea celei care a provocat-o din funcția deținută la Ministerul Sănătății. Dna Accad, arabă creștină, a profitat de cunoașterea limbii arabe pentru a discuta cu multe femei. Romanul ei, care este astăzi în bibliografia obligatorie a multor universități americane (netradus la noi deocamdată), nu reprezintă decît o parte a efortului consacrat de dna Accad lămuririi oribilei tradiții. Excizia nu e doar o circumcizie aplicată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
poetul stătea la baza unei conspirații împotriva celor două imperii (rus și austro-ungar) ni s-a părut a fi cel puțin discutabilă. În dialogul dintre actori și cei aproximativ două sute de elevi ce-au asistat la spectacol nu s-a discutat nimic din toate acestea. Folosind însă prilejul oferit de Teatrul Național, căruia îi mulțumim și pe această cale, vrem să remarcăm faptul că, dincolo de episodic și conjunctural, există, în cultura română, o constantă a unor spirite alese care, în pofida tuturor
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
-urile pe care "le-a vrut poetul". Adevărul literaturii nu epuizează datele realului, cum face sau cum pretinde că face adevărul istoriei, ci le reinventează după un proiect original. Întrebarea este cum ajungem la ele, dacă ne pricepem să le discutăm ca funcție a formei. O altă prejudecată, legată de prima, este că, din momentul în care adevărul lor a putut fi rostit cu voce tare, cărțile rezistenței și-au pierdut interesul. Aceeași hibă de concepție. Poate cineva să strige adevărul
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
memorabilă, se relua la Teatrul radiofonic, de câte ori împrejurările festive o impuneau. E vorba despre eroismul în muncă de la un combinat siderurgic (unul din acelea care astăzi nu-și găsește cumpărător) și în scena aleasă acum pentru lectură, soțul și soția discutau despre calitatea șamotei 1, reproșându-și unul altuia lipsa de preocupare, dacă nu chiar și intenția de sabotare a producției. De câte ori se rostea cuvântul șamotă - sala pufnea în râs, probabil găsind că are o rezonanță exotic pornografică. La vremea ei
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
animat neașteptat intelectualitatea românească. Este vorba despre cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du fascisme. Cartea propune, pe lîngă documente inedite (pentru lectorul francez, mai ales), o interpretare dură a "tăcerii" celor trei. Nu această carte va fi discutată aici. Voi spune doar că ea are meritul de a fi declanșat în România o dezbatere serioasă, o dezbatere care ar fi trebuit să aibă loc cam acum 10 ani. După '89, editorii s-au repezit să exploateze o mare
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
Culianu nu s-a lăsat ușor convins de păcatele din tinerețe ale maestrului. îi scrie din America lui Adrian Marino care îi găsește textele incriminate la Bibloteca Centrală din Cluj. După lectura lor, Culianu, tulburat, îi scrie o scrisoare: Am discutat cu unii și cu alții ce-i de făcut. Cred că trebuie să depunem strădanii hermeneutice, admițînd o contiguitate (dar nu o identitate!) greu de negat. Desigur, anumite fraze de nuanță șovină sînt supărătoare. Dar nu par dezastruoase. Din nou
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
în timp - și metoda poveștii de viață/ life story/ récit de vie, ținînd de istoria orală, undeva la întrepătrunderea dintre sociologie, psihologie, istorie, care în 1980 era doar experimentată în România pe căi neoficiale. Foarte multe lucruri ar putea fi discutate despre aceste Chipuri ale orașului, doar asupra unuia ne-am mai opri, și anume uimitoarea libertate cu care acești oameni vorbesc despre abuzurile comuniste ale anilor '50 și lipsurile materiale ale comunismului anilor '80. Discuțiile despre guvernarea Dej erau permise
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
din pură plăcere. își închipuie că toate astea sînt posibile, că nimeni nu le va pune bețe-n roate și, uneori, își închipuie, la fel de naiv, ce vor face cu banii primiți pe manual: sau ...sau, nu și...și. În echipă discuți, zile în șir, cum să valorifici cel mai bine propunerile programei, structura manualului, tipurile de lecție, macheta etc. și-ți înfrîngi, atît cît trebuie, subiectivitatea: selecția de texte, structura lecțiilor, accentele etc. Nici măcar să găsești timpul acesta comun nu e
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
de a cita foarte mult, adică exact ce nu-mi place la așa-zișii critici de poezie. însă volumul Ioanei Nicolaie e entuziasmant pur și simplu și îmbie la citare. în plus nu e din familia poeziei despre care trebuie discutat foarte mult, textul în sine ridiculizează eventuala parafrază și asta e o mare calitate. Cei care nu prea mai cred în poezia contemporană pot suferi o criză în credința lor la sfîrșitul acestui volum, nu neapărat pentru că această tînără poetă
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]