382 matches
-
multiple și frecvente: ulcerații (20-87% din cazuri), aspirație cu pneumopatie consecutivă (515%), pleurezie (318%), stenoze esofagiene (3-31%), perforație (26%), bacteriemii, septicemii (< 3%), tromboze sistemice și portale (3-5%). Incidente minore sunt prezente la majoritatea pacienților: dureri toracice anterioare, febră moderată sau disfagie. O treime din pacienți prezintă recurența varicelor esofagiene la un an după obliterare, fiind indicată resclerozarea. Ligatura elastică a varicelor esofagiene Această tehnică are aceleași scopuri și indicații ca scleroterapia, dar se pare că are mult mai puține complicații. Este
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ceasornic, aruncă câte un elastic. Pentru a ligatura varicele, acesta trebuie întâi aspirat complet în cilindru, astfel încât, atunci când banda elastică circulară este aruncată, să se fixeze la baza acestuia. După ligatură se recomandă dietă hidrică 1-2 zile. Complicațiile posibile sunt: disfagie, durere retrosternală care se remit la 1-2 zile spontan; ulcerul și stricturile sunt rare, iar complicațiile sistemice lipsesc. TAMPONADA CU BALON SENGSTAKENBLACKEMORE Deși această metodă este utilizată mai puțin frecvent în ultimii ani, odată cu dezvoltarea tehnicilor endoscopice și utilizării medicamentelor
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
renală. Acumularea medicației anestezice și opioide crește timpul de intubare, iar frecvența disfuncției cognitive postoperatorii este un element de luat în considerare. Frecvent, pacienții chirurgicali sunt supuși ecocardiografiei transesofagiene (ETE) pre‑ și intraoperatorii, ceea ce poate crește riscul de dezvoltare a disfagiei și a riscului de pneumonie de aspirație. În consecință, pacientul vârstnic, deși cu indicații și beneficii clare pentru chirurgia cardiacă valvulară, devine o dată în plus fragil prin necesitatea abordării atente a comorbidităților. La ora actuală, centrul de greutate nu este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau poate apare tusea, dispneea, tahicardia. Mai rar pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele vecine). Durerea toracică poate lipsi. De asemenea pot apar simptome generale determinate de etiologie. Astfel, pot fi prezente febra, astenia, scăderea ponderală, inapetența. La examenul fizic: matitatea cardiacă apare mărită la percuție, vârful inimii se palpează
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
cu dispnee și scăderea volumelor respiratorii în decubit dorsal; se pot observa uneori mișcările musculaturii respiratorii accesorii [41, 70]. Eventrațiile diafragmatice mari produc atât simptomatologie respiratorie (dureri toracice, dispnee de efort cu ortopnee, tuse) cât și digestivă (reflux gastroesofagian, pirozis, disfagie, grețuri, constipație, borborisme) [14, 56, 70]. DIAGNOSTIC PARACLINIC Eventrația diafragmatică parțială este descrisă radiologic ca o opacitate localizată supradia-fragmatic, bine delimitată, cu bază largă de implantare; apare frecvent pe dreapta și este descrisă drept diafragm ,,en brioche”. Eventrațiile diafragmatice mici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
crescut (și cu aport caloric mare) sunt de obicei mai ușor de mestecat (4) . Mortalitatea generală a vârstnicilor și în special cea cardiovasculară este strâns corelată cu sănătatea cavității bucale (2,5). 52.1.5. Tubul digestiv Vârstnicii prezintă frecvent disfagie. Uneori este dificilă chiar înghițirea lichidelor. Aceste persoane vor consuma mai puține alimente și, ca urmare, pot apărea scăderea ponderală, malnutriția și deshidratarea. Gastrita atrofică afectează mai mult de o treime dintre vârstnici și se caracterizează prin inflamația mucoasei gastrice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
doar câteva. AIT poate anticipa un atac ischemic trombotic (10). AIT în teritoriul carotidian poate lua forma unei cecităti monoculare (amaurosis fugax), hemipareză, deficite senzitive, afazie, discalculie sau confuzie. AIT în teritoriul vertebro-bazilar constă din cecitate, hemianopsie, diplopie, vertij, dizartrie, disfagie, pareză facială, hemiplegie sau tetraplegie, deficite senzitive. AIT cu o durata mai lungă, de câteva ore până la 24 de ore sunt aproape totdeauna embolice. Investigații și tratament: Pacienții cu AIT-uri trebuie investigați prin Doppler carotidian, angiografie cu substracție digitală
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
cardiacă dreaptă, sindrom de venă cavă superioară, aritmii, febră, ischemie cerebrală sau evenimente neurologice, convulsii, accident vascular cerebral, simptome vertebro-bazilare, durere toracică atipică nonischemică, dureri lombare, semne de afectare a arcului aortic cu anizosfigmie brahiobrahială, semne de compresie mediastinală cu disfagie, paralizie recurentială stângă cu disfonie, tracțiune pulsatilă pe „mărul lui Adam” (semnul Cardarelli), dispnee, hemoptizii. Se pot ausculta sufluri sistolice cu caracter de organicitate la baza cordului, de asemeni suflu diastolic de insuficiență aortică prin dilatația rădăcinii aortice. Pot apare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
merge până la dispnee paroxistică nocturnă. - fatigabilitate; - hepatalgie de efort; - tuse iritativă; - hemoptizii - datorită hipertensiunii pulmonare (varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea AS pe esofag; - disfonia → afonie (sindrom Ortner) - prin compresiune AS pe nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semnul rugăciunii mahomedane); - Durerea: este localizată precordial, de intensitate variabilă. Este dată de distensia pericardului, de coafectarea pleurei adiacente și uneori de ischemie miocardică; - Dacă lichidul este în cantitate mare, poate produce suferințe și prin compresiunea formațiunilor anatomice din vecinătate: disfagie, disfonie, tuse, sughiț. Semne obiective: - Inspecție: mai ales la tineri o bombare a regiunii pecordiale; - Palpare: șoc apexian slab sau absent; când este prezent, este situat în interiorul matității cardiace; - Percuție: matitatea cardiacă este mărită global. În cazul cantităților mai mari
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această zonă. Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme ale membrelor inferioare și membrului superior stâng (sindromul Menetrier). Uneori, anevrismul poate comprima structuri nervoase - nervii laringian recurent, frenic și vag stâng, cu simptomatologie caracteristică sau erodează structurile osoase (arcurile costale posterioare și corpurile vertebrale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pe o gușă plonjantă și invadează spațiul prevascular și structurile mediastinului anterior [18]. Simptomatologie Pacienții cu guși cervico-mediastinale pot fi asimptomatici, leziunea fiind descoperită la o radiografie de rutină, sau se pot prezenta la medic pentru o masă tumorală cervicală, disfagie, stridor, tuse sau wheezing [24]. Ocazional boala se poate manifesta prin dispnee severa ce trădează o insuficiență respiratorie acută prin compresie traheală acută. Examenul clinic La majoritatea pacienților se poate palpa în regiunea cervicală o formațiune pseudotumorală, mobilă cu deglutiția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
8]. Simptomatologie Pacienții pot fi asimptomatici sau se pot prezenta cu simptome legate de compresia și invazia structurilor vitale de vecinătate: simptome ale compresiei medulare (dureri, parestezii, paralizii la nivelul membrelor inferioare), simptome ale compresiei traheale (dispnee inspiratorie) sau esofagiene (disfagie). Examenul clinic Semnele neurologice (hipomobilitate, hipotonie musculară, absența reflexelor osteotendinoase) sau de compresie traheală (tiraj, cornaj) reprezintă manifestări ale stadiului avansat al bolii, invadantă loco-regional. Examenul radiologic standard Aceste tumori se pot prezenta ca mase paravertebrale sau ca mase dezvoltate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome provocate de refluxul gastro-esofagian: disfagie, dureri, regurgitații, disfonie, parestezii faringiene, tuse cronică nocturnă sau simptome provocate de volumul herniei: dispnee paroxistică în timpul mesei (compresiune pe plămân), palpitații, dureri de tip anginos (fenomene de compresiune pe cord) sau sughiț incoercibil (fenomene de iritație frenică). Examenul radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cordul este împins spre dreapta, plămânul este împins în sus prin ascensionarea viscerelor abdominale. Manifestări clinice De multe ori reprezintă o descoperire radiologică întâmplătoare. În cazurile avansate se întâlnesc simptome toracice (dureri la baza hemitoracelui, dispnee, tuse) și digestive (grețuri, disfagie, constipație). Examenul radiologic standard Evidențiază sediul înalt al cupolei diafragmului, ascensionarea pungii cu aer a stomacului și imagini colice ascensionate sub diafragm. Radioscopic se constată imobilitatea diafragmului sau mișcări paradoxale în timpul respirației. Tranzitul baritat și clisma baritată arată poziția înaltă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de carenă (St. Georges, 1991 - citat de Martin) pot fi: superioare (deasupra carenei) 23%, inferioare (sub carenă) 77% și intrapulmonare (mai frecvent în lobii inferiori) 25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69]. Chistele parenchimatoase sunt simptomatice în 90% din cazuri. Simptomele se explică prin faptul că există o comunicare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nivelul esofagului mediu și superior apare în câte 20 din cazuri. Sunt mai frecvente pe partea dreaptă, datorită rotirii stomacului spre dreapta. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic. Când este simptomatic (compresiunea chistului asupra ele-mentelor mediastinului visceral) apar următoarele acuze: disfagie, regurgitație, dispnee, wheezing, tuse, anorexie, dureri toracice [3]. Diagnosticul paraclinic Radiografie toracică clasică observă o opacitate mediastinală vizibilă mai bine pe radiografia de profil. Radiografia esofagiană baritată evidențiază compresiunea asupra esofagului, deplasarea lui. Nu poate diferenția etiologia formațiunii compresive (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
incompletă, cu cauterizarea mucoasei chistice. Rezecția esofagiană este indicată în caz de duplicație tubulară foarte lungă, cu imposibilitate de excizie, sau în caz de cancerizare [48, 74]. Recidiva este rară după excizia completă. Este indicată în cazurile cu infecție acută, disfagie acută sau la bolnavii tarați. Chistul gastro-enteric Date generale Se caracterizează prin prezența de mucoasă de tip gastric. Ele pot prezenta comunicare cu tractul gastrointestinal subdiafragmatic și pot fi asociate cu malformații de coloană vertebrală. Nu prezintă comunicare cu canalul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Este un chist congenital sau dobândit (chist timic adevărat). Degenerescența în timom produce cavități chistice (se încadrează în categoria timoamelor). Topografic se situează în mediastinul anterior și superior [44]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic sau simptomatic (durere toracică, dispnee, disfagie) [43, 77]. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate mediastinală anterioară. Examenul CT arată o formațiune cu aspect chistic, conținut lichidian, cu densitate apropiată de cea a apei. Densitatea poate crește în caz de hemoragie intrachistică, sau degenerare malignă [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nervului frenic și nervului vag [7, 14, 38, 83]. Clinica La adult afecțiunea poate fi asimptomatică, sau simptomatică: tuse, dispnee, durere de tip nevralgie intercostală, răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză, paraplegie (3-6%). La copii se constată: dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, sindrom Claude Bernard-Horner, paraplegie. Examinări paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate rotundă, bine delimitată în șanțul paravertebral, calcificări mari, modificări osoase (eroziune vertebrală sau costală), lărgirea găurii de conjugare, depărtarea coastelor cu lărgirea spațiului intercostal (fig. 7.48) [21]. Examenul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
regiunea cervicală inferioară, mobilă cu deglutiția. Alteori, tumora este absentă în regiunea cervicală (tiroidectomie în antecedente, sau forma completă de tiroidă mediastinală în care palparea este posibilă în timpul tusei. Simptomele prezente mai frecvent sunt senzația de sufocare, dispnee, tuse, răgușeală, disfagie (rar), obstrucția traheală acută (stridor, wheezing) ce apare în caz de infectie respiratorie, hemoragie intratumorală, strumită, sau după administrare de I131 [61]. Alte semne ce pot fi constate sunt: deplasarea traheei cervicale, cicatrice de tiroidectomie, vene jugulare turgescente, dilatarea venelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pus în evidență. Aspecte clinice în limfoame Majoritatea bolnavilor sunt simptomatici (90%), doar 10% fiind asimptomatici [73]. Semnele și simptomele legate de boala locală mediastinală constau în: dureri toracice (sternale, interscapulare sau în umăr), tuse (cel mai frecvent neproductivă), dispnee, disfagie, răgușeală, edem al feței și al membrelor superioare. Pot să apară sindrom de venă cavă superioară sau sindroame neurologice de compresiune (nerv recurent, Sindromul Claude Bernard Horner) sau sindrom de compresiune traheală. Simptomatologia legată de limfom se caracterizează prin febră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cel radiant sunt ineficace. Tumori cu origine în țesutul fibros Fibromul mediastinal Are origine în fibroblaști; tumora nu metastazează, dar poate recidiva în caz de rezecție incompletă. Tratamentul este deci excizia chirurgicală completă. Fibrosarcomul Este simptomatic: tuse, dureri toracice, dispnee, disfagie, crize de hipoglicemie [79]. Invadează structurile mediastinale și metastazează rar. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală completă (care însă este rar posibilă). Radioterapia și chimioterapia au o eficacitate îndoielnică. Prognosticul este rezervat. Histiocitomul fibros malign Este cea mai frecventă tumoră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în stadiile mai tardive ale SM: crize paroxistice cu durată de secunde sau minute, care apar repetat timp de mai multe săptămâni, tulburări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a paresteziilor, nevralgii trigeminale, dizartrii episodice și contracții tonice ale membrelor posturale. Semne corticale proeminente (afazia, apraxia, scăderea câmpului vizual), ca și cele extrapiramidale (coree, și rigiditate) domină rar tabloul clinic, mult mai frecvent întâlnite fiind tulburările cognitive, labilitatea emoțională, disfagia, vertijul și tetrapareza progresivă. Bolnavii, care se 160 prezintă cu SM primar progresivă, adesea au la debut un sindrom de neuron motor central, care evoluează lent. Tipic, situația se agravează progresiv, iar tetrapareza, declinul cognitiv, pierderea vederii, sindroamele cerebrale și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]