357 matches
-
crescut (și cu aport caloric mare) sunt de obicei mai ușor de mestecat (4) . Mortalitatea generală a vârstnicilor și în special cea cardiovasculară este strâns corelată cu sănătatea cavității bucale (2,5). 52.1.5. Tubul digestiv Vârstnicii prezintă frecvent disfagie. Uneori este dificilă chiar înghițirea lichidelor. Aceste persoane vor consuma mai puține alimente și, ca urmare, pot apărea scăderea ponderală, malnutriția și deshidratarea. Gastrita atrofică afectează mai mult de o treime dintre vârstnici și se caracterizează prin inflamația mucoasei gastrice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
feminin. Tiroidita acută microbiană Este o afecțiune rară. Reprezintă aproximativ 0,5% din patologia tiroidiană. Tabloul clinic evidențiază o tiroidă mărită, uneori cu roșeață tegumentară, dureri locale spontane și la palpare, uneori fluctuație localizată la nivelul abcesului. Bolnavul prezintă febră, disfagie, dispnee, disfonie, tuse. Uneori se complică cu mediastinită, fistulizare externă sau în organele vecine, compresiuni, tromboză vasculară, paralizia corzilor vocale. Tabloul paraclinic este evocator. Ecografia evidențiază o zonă hipoecogenă. Scintigrafia (nu este necesară!) pune în evidență o zonă hipo- sau
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele de compresiune sunt dominante: disfagie, disfonie, dispnee, tuse seacă. Tiroida este mărită difuz sau cu noduli, extrem de dură la palpare. Procesul de scleroză poate interesa și mușchii anteriori ai gâtului. De obicei bolnavii sunt eutiroidieni, rar hipotiroidieni. Explorările paraclinice nu sunt caracteristice. Tabloul hormonal este
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sau mase mai mult sau mai puțin difuze, fără limite nete, fără capsulă, cu consistență moale. Apar deseori la vârstnici, cu guși preexistente, la care, relativ brusc (săptămâni sau luni), acestea încep să crescă și să determine tulburări de compresiune (disfagie, dispnee, disfonie). Raportul femei/bărbați este mai redus decât în formele descrise anterior. Ecografic, tumora este hipoecogenă, rău delimitată. Scintigrafic, tumora este acaptoare. Examenul citologic permite orientarea diagnostică. Cancerul medular Se dezvoltă pe seama celulelor parafoliculare C ale tiroidei. În afară de calcitonină
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de la naștere. Sunt localizate cel mai frecvent în cavitatea bucală (limbă, buze, mucoasă bucală), dar pot apărea și pe pleoape, conjunctivă și cornee. Neurinoamele pot fi găsite în ganglionii din tractul gastrointestinal (ganglioneuromatoză gastrointestinală), fiind uneori cauza unor tulburări funcționale: disfagie și megacolon, cu diaree sau constipație. HABITUS MARFANOID Apare la aproximativ 2/3 din pacienții cu MEN 2B. Pacienții sunt înalți, slabi, cu brațe, picioare și degete lungi, articulații laxe și musculatura slab reprezentată și hipotonă. Spre deosebire de sindromul Marfan adevărat
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
somnolent, febril, cu cefalee intensă și rebelă; ulterior parcurge două stadii: a. stadiul contracțiilor tonice (spasm și rigiditate): trismus semn precoce datorat spasmului maseterilor și mușchiului temporal; redoarea cefe; risus sardonicus gura deformată de un rictus dureros (fig.9.2); disfagie prin spasmul mușchilor faringieni; rigiditatea tuturor grupelor musculare ale corpului cu excepția mâinii și a antebrațului. b. stadiul contracțiilor clonice (convulsii): Apare un spasm clonic pe fondul de contractură musculară, determinat de stimuli externi, câteodată minimi: lumină, zgomot, palpare etc. Tabloul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
persoane imunizate anterior sau tetanos postoperator datorat reactivării prin intervenție a unui vechi focar (granulom, corp străin retenționat, etc.); c. Cefalotetanos forma rară, neletală, afectând fața și provenind de la plăgi infectate ale scalpului: paralizie facială; paralizie oculomotor; trismus; tetanos hidrofobicus (disfagie în special pentru apa). d. Tetanos criptogenetic fără plagă aparentă sau datorat unor plăgi minore în zona genital-perineală; e. Tetanos splanhnic având mortalitate foarte ridicată disfagie; dispnee; vărsături; rigiditate dureroasă a mușchilor abdominali. g. Tetanos postoperator prin catgut infectat sau
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
și provenind de la plăgi infectate ale scalpului: paralizie facială; paralizie oculomotor; trismus; tetanos hidrofobicus (disfagie în special pentru apa). d. Tetanos criptogenetic fără plagă aparentă sau datorat unor plăgi minore în zona genital-perineală; e. Tetanos splanhnic având mortalitate foarte ridicată disfagie; dispnee; vărsături; rigiditate dureroasă a mușchilor abdominali. g. Tetanos postoperator prin catgut infectat sau redeschiderea unor vechi focare; h. Tetanosul nounăscuților: prin infectarea bontului ombilical, foarte grav, cu spasm generalizat și icter. 9.1.8. DIAGNOSTIC 9.1.8.1
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
după încă o săptămână. Îngrijirea bolnavului. Acesta va fi izolat într-o încăpere liniștită și întunecoasă; nutriția se poate realiza pe sondă naso-gastrică sau, în cazuri extreme, nutriție parenterală, asistență respiratorie și cardiacă. Traheostomia se va practica în cazurile cu disfagie, hipoventilație prin rigiditate toracică, cu încărcare bronșică sau cu contractură paroxistică îndelungată; are următoarele avantaje: evită consecințele spasmului laringian, împiedică aspirația bronșică și asigură dezobstrucția arborelui aerian permițând asistența respiratorie mecanică endotraheală. Tratamentul medical constă în administrarea de: analgezice în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
prezintă cefalee, diplopie (55-60%). Diplopia are caracter intermitent fiind determinată de paralizia de nerv VI. Alte simptome mai puțin prezente sunt determinate de paraliziile de alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee suboccipitală prin instabilitatea atlanto-occipitală. În cazul condrosarcoamelor evoluția de la cefaleea inițială la parezele de nervi cranieni este mult mai rapidă, iar parezele multiple de nervi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul punții se pot solda cu diplopie persistentă prin oftalmoplegie internucleară; pareza facială prin lezarea nucleului nervului facial poate duce la disfuncționalități semnificative atât cosmetice cât și senzitivomotorii; injuriile de nervi cranieni inferiori, IX- XII, se pot solda cu disfagie severă, respectiv paralizia corzilor vocale cu pierderea reflexelor de deglutiție și tuse. Alte complicații care pot apărea: hidrocefalie acută postoperatorie prin edemațiere cerebeloasă sau obstrucția căilor fiziologice de scurgere ale LCR prin produși sanguini sau reziduu tumoral, pseudomeningocel cu sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru leziunile cu această localizare. Cu toate acestea aspectul clinic este legat de localizarea predominantă a tumorii și în consecință a structurilor nervoase comprimate. Dacă tumora este localizată predominant intracranian ea va afecta mai mult nervii cranieni inferiori dând disartrie, disfagie, semne de afectare a trunchiului cerebral și ocazional simptome cerebeloase. Durerea este prezentă la 70% din pacienți fiind amplificată de mișcările gâtului sau capului. Rar apar deficite motorii spastice la nivelul extremităților, rar paralizie cruciată. Dacă tumora este localizată mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
grăsimi, vegetale, crudități, apoi: dispepsia cantitativă - pentru mese bogate; +/- constipație și colită spastică insuficiența fluxului biliar; migrene frecvent matinale - stază biliară nocturnă; prurit intermitent, urticarie - retenție pasageră de săruri biliare. - intestinale: diaree precoce postprandială; constipație spastică cu flatulență. - esofagiene: sialoree; disfagie ușoară; aerofagie. - mecanismul ce determină modificări dispeptice biliare pot fi de ordin: reflex - stimularea sau inhibarea secreției gastrice sau pancreatice; organic - prin conflictul calculmucoasă apare colecistita cronică litiazică; unii spun că ar fi interesată chiar mucoasa piloroduodenală. c) forma colicativă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
leziune ulcerodistructivă situată în jumătatea stângă a limbii, la unirea treimii medii cu cea posterioară; ¾ noduli limfoganglionari măriți de volum situați submandibular bilateral și laterocervical stâng treimea superioară; ¾ jenă dureroasă la mobilizarea limbii; ¾ senzație de corp străin în cavitatea orală; ¾ disfagie, sensibilitate dureroasă la nivelul ulcerației, accentuată de contactul cu alimentele. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului sunt nesemnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiiile de viață, muncă și mediu atrag atenția prin existența obiceiurilor vicioase: intoxicație tabagică cronică și etilism cronic. Din
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mai ales a celor refractare la bronhodilatatoare, prezintă riscul producerii osteoporozei în cazul administrării orale sau parenterale. 5. APARATUL DIGESTIV 5. 1. ELEMENTE PRIVIND FIZIOPATOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Disfuncțiile neuromusculare esofagiene constau în principal în contracții segmentare sau simultane care determină disfagie, dureri toracice, pirozis. Sindromul disfagic poate avea drept cauză leziuni organice ale esofagului (situație în care este recent apărut), stenoze esofagiene postcaustice, cancer esofagian (când evoluează progresiv), hernie hiatală (are caracter intermitent), leziuni periesofagiene, sclerodermie sau miastenia gravis. Tratarea tulburărilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cauză leziuni organice ale esofagului (situație în care este recent apărut), stenoze esofagiene postcaustice, cancer esofagian (când evoluează progresiv), hernie hiatală (are caracter intermitent), leziuni periesofagiene, sclerodermie sau miastenia gravis. Tratarea tulburărilor de deglutiție se realizează și cu ajutorul kinetoterapeutului. Astfel, disfagiile bucofaringiene (oprirea bolului alimentar în cavitatea bucală ori dificultatea progresiei acestuia spre esofag, ce poate fi produsă și de o paralizie bulbară) se pot recupera prin exerciții pasive și active ale limbii și buzelor asociate cu exerciții pentru mobilitatea articulației
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
bolului alimentar în cavitatea bucală ori dificultatea progresiei acestuia spre esofag, ce poate fi produsă și de o paralizie bulbară) se pot recupera prin exerciții pasive și active ale limbii și buzelor asociate cu exerciții pentru mobilitatea articulației temporomandibulare iar disfagia faringiană necesită deglutiția asistată și formarea unui reflex de flexie cervicală în cursul deglutiției. Unele afecțiuni ale aparatului digestiv sunt conectate prin mecanisme fiziopatologice cu boli ale aparatului locomotor, de exemplu malabsorbția sărurilor minerale poate fi o cauză a osteomalaciilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
a țesutului conjunctiv (ce intră și în structura articulațiilor) se produce în polimiozite. Acestea sunt boli inflamatorii ale țesutului muscular, de etiologie autoimună, mușchii fiind tumefiați și de consistență dură, dureroși la presiune, iar în cazuri severe fiind prezentă și disfagia. Extinderea sistemică a inflamației de origine autoimună este exprimată prin dureri articulare, febră, hipertrofia ganglionilor. Artrita acută poate avea la origine și tulburări metabolice. Astfel, artrita acută gutoasă (cauzată de creșterea concentrației plasmatice de acid uric, cu depuneri de urat
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
veziculoase sau aftoase Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
deficitar la imunodeprimați. Infecția poate persista, se poate croniciza și se poate reactiva în anumite circumstanțe. Tablou clinic Incubația este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000U (12.50025.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice sunt Eritromicina (40-50 mg/kg/zi) timp de 14 zile sau Clindamicina. Eficiența terapiei antibiotice trebuie confirmată de negativarea exudatului faringian pentru Cl.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se remarcă hiperemia conjunctivală și faringiană, limba saburală, raluri subcrepitante. Manifestările formei obișnuite de gripă se pot grupa în trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă Sindromul algic intens, cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). Complicații Complicațiile gripei sunt de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Totuși supravegherea transmiterii interumane este importantă din cauza capacității crescute a virusului H5N1 de a suferi modificări genetice, răspunzătoare de o posibilă nouă pandemie. Manifestările clinice ale gripei aviare raportate la om sunt variabile: conjunctivite acute sindrom gripal cu febră, tuse, disfagie, dureri musculare afectare respiratorie severă cu pneumonie, detresă respiratorie acută. Modificările neurologice sau digestive (greață, vărsături, diaree), se asociază variabil acestor forme de manifestare. Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]