906 matches
-
interzice însuși „dreptul la nefericire”. Autoarea rezolvă, în fond, cu o eleganță nu lipsită de un gust al paradoxului, atât de spinoasa problemă a raportării scriitorului român la regim, fără a apela la formule uzate sau la principii enorme precum „disidență” sau „rezistență prin cultură”. Însuși faptul că literatul român ocolea spoiala festivistă a întregii societăți e semn de independență certă: „Situându-se alături de mersul îndărătnic al oamenilor de rând (iar nu alături de mersul avântat al omului nou din prescrierile oficiale
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
asupra trăirilor personale. Abia acum a devenit comunismul o temă centrală în literatura bulgară, dar am ratat atîția ani. Legat de acest subiect, o altă temă care mă preocupă este importanța lucrurilor care nu se întîmplă. De exemplu, lipsa unei disidențe. Bulgaria a stat și-a tăcut atîta timp. N-am avut un ’56, un ’68, n-a fost niciun fel de revoluție. Am încercat să reflectez asupra acestui lucru în Un roman natural, dar și în al doilea roman al
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
care să ne ajute să ne batem cu puterea, pe Titus (Corlățean, n.r.). Dacă nu reușeam, pierdeam o funcție care era deja pierdută pentru PSD, iar lumea a putut să vadă cine îl susține cu adevărat pe Geoană să facă disidență în partid", a declarat unul dintre liderii PSD. Acum se poate vedea clar cine îl susține pe Mircea Geoană în funcție. UNPR și PDL au fost împotriva schimbării
Ponta: Acum se poate vedea clar cine îl susţine pe Mircea Geoană în funcţie. UNPR şi PDL au fost împotriva schimbării () [Corola-journal/Journalistic/46990_a_48315]
-
Cum pedeliștii sau independenții care au căzut la pace cu PSD aveau tot interesul să anunțe acest lucru în plen, mișcarea a părut multora doar o manevră de protecție împotriva votului din eroare. De fapt, prin aceasta s-a evitat disidența anti Boc din sânul PDL, care ar fi votat pe ascuns ca să cadă guvernul, în speranța că va veni un alt premier, tot portocaliu. Gruparea Blaga ar fi profitat cel mai mult de un vot la care participau toți cei
De ce au ţinut Băsescu şi Boc pedeliştii în bănci () [Corola-journal/Journalistic/49623_a_50948]
-
analogiei pe care o are în minte), pentru ca apoi scriitorul să denunțe cruțarea ofițerilor Stasi, concomitent cu vînarea intelectualilor care au colaborat cu regimul comunist. Așa se explică tenacitatea cu care Grass ia apărarea scriitoarei Christa Wolf, un simbol al disidenței est-germane în anii ‘80, despre care congenerii aveau să afle, cu tristețea de rigoare, că fusese informatoare Stasi între 1959 și 1962. Apoi, ca laitmotiv al cărții, același scepticism cronic față de unire: „Cu toate previziunile mele sumbre privitoare la RDG
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
sondează complicate adeziuni individuale, totdeauna alimentate de o paletă variată de indecizii și ambiguități. În privința situării în canonul postdecembrist, Virgil Duda este un ghinionist. Plecat din țară cu un an înainte de Revoluție, el nu a apucat să-și valorifice o disidență serioasă. Bibliotecarul și mai apoi ziaristul din Tel Aviv a îmbrățișat un fel de atitudine a secundarului. Deși avea la-ndemână toate instrumentele pentru a-și decora un prestigiu binemeritat, el a rămas adeptul unei discreții funciare. Așa se face
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
-ndemână toate instrumentele pentru a-și decora un prestigiu binemeritat, el a rămas adeptul unei discreții funciare. Așa se face că dicționarele și sintezele nu-l poziționează fericit într-o galerie confortabilă. Publicul larg, câștigat printr-un eventual prestigiu al disidenței, s-a orientat spre scriitori în vogă. Din excesul de discreție a rezultat, totuși, o tipologie romanescă pe care autorul mizează în continuare. În momentul de față, creația lui Virgil Duda poate fi sintetizată prin două etape distincte, întinse, fiecare
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
chimic nativ descoperit pe teritoriul țării noastre), dar considerat inițial „metalul problematic”, un fel de piatră filosofală. Când se constată că printre multele biserici din Cluj este și una unitariană, francezii află că aceea e chiar biserica-mamă a unitarianismului: această disidență a protestantismului a fost creată de pastorul-șef al Clujului, Dàvid Ferenc și a fost oficializată de principele Ioan Sigismund prin Edictul de la Turda, din 1568. Unitarienii și-au făcut tipografie la Alba Iulia, școală de teologie la Cluj, mai
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
români din vechea emigrație că am greșit publicând cărți care au „putut să apară sub comuniști”. Ar fi fost mai potrivit, se pare, să scriu, să „fabric” altele, acolo, impregnate poate, cum a făcut Petru Dumitriu, de forme explicite ale disidenței și ale „adevărului”. Dar... care adevăr ? Dumneavoastră, în calitate de critic eminent, știți foarte bine că nu totdeauna adevărurile societății și ale istoriei, oricât de evidente pentru unii, sunt aceleași cu ale timpului. Și ale umanului. Și, apoi, eu voiam să rămân
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
se înțeleagă că și unii și alții urmăreau cam același lucru: să-și scoată din joc adversarii pentru a influența numai ei deciziile partidului. Nu toți au luptat pentru atât, ci pentru mai mult. Au fost și acte reale de disidență, ieșiri din rând în niciun fel convenabile puterii, au fost și opuneri, nu atât de multe și de răsunătoare ca în alte țări din Est, dar au fost. Nu le uită nici Mircea Iorgulescu, dar eu le-aș fi subliniat
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
clacând: „Domnule Tudoran, de ce tot timpul trebuie să avem probleme cu dv (sic!) ?” (p. 276). Răspunsurile uneori dezordonate, neglijente, inabile ale Securității se datorau precipitării acesteia în efortul de a face față provocărilor iuți, violente, neașteptate ale unui gen de disidență cu care nu se mai confruntase. Dorin Tudoran devenise o problemă pe care Securitatea făcea eforturi s-o dezlege, recunoscând până la cele mai înalte niveluri ale sale că e prinsă pe picior greșit de unele din acțiunile acestui disident atipic
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
inducerea ideii că Tudoran ar fi o „natură extremistă”, „suferind cu nervii” (p. 339), așadar un soi de dezaxat ce caută cu lumânarea orice prilej de a se război cu regimul. Surprinde la „UDREA” ingeniozitatea imaginării de soluții pentru temporizarea disidenței lui Tudoran din unghiul unei persoane ce n-ar reprezenta scriitorimea, ci structurile puterii comuniste. Și mai ciudat răsar turnătoriile lui Andrei Brezianu (informatorul „DAN”). Dorin Tudoran, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei (ediția din 9 septembrie 2010): „Cazul domnului
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de cod sau a unui angajament. Mi-e imposibil să le consider niște turnătorii.” Într-adevăr, în multe dintre prezențele lui în DUI „Tudorache”, Mihai Botez îi aducea elogii lui Tudoran, explicând cu neprefăcut (?) patos Securității logica și chiar legitimitatea disidenței acestuia. Îl apăra, îl justifica, îl prețuia pe Tudoran în fraze pe care o lectură epurată de oricând plauzibilele circumspecții nu le poate socoti decât pline de tandrețe. Pe de altă parte, ar putea surprinde în aceste „anchete”, „discuții” sau
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Securitate cam prea cordială și nițel masochistă. Să-l fi stimat atât de mult Securitatea pe Botez încât să-l trateze aproape amical cu scopul de a-l întâlni pentru a se lăsa constant urecheată că e una din cauzele disidenței lui Tudoran? Avansăm printr-o nebulozitate opacă și numai desecretizarea dosarului lui Mihai Botez ar da contur unui profil până atunci captiv al unui derutant joc de lumini și umbre. Puse în balanță cu gentilețea și generozitatea recuperatoare ale lui
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de vreme să-și părăsească țara și a pledat pentru drepturile sale în mod transparent, prin forme publice de protest, de la exprimări categorice în cadrul reuniunilor literare la petiții adresate autorităților, până la cele mai înalte niveluri ale acestora, inclusiv Nicolae Ceaușescu. Disidența lui Dorin Tudoran a fost una remarcabil de riguroasă, perseverentă și fără cusur în promptitudinea ripostei la tot ceea ce i se părea injust într-o lume a injustiției ridicate la rangul politicii de stat. Nu a ratat, în acest sens
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Nicolae Croitoru, Secretar al Comitetului Municipal al PCR: „Ce fel de legalitate este aceasta cînd securitatea își face de cap în această țară a nimănui?”; intră în greva foamei, dar numai atunci când simte intrarea glonțului pe țeavă etc., etc. Inventarul disidenței lui Dorin Tudoran va rămâne întotdeauna incomplet pentru că nu poate capta spiritul dindărătul unor acte. Un spirit ce slaloma printre fanioanele vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
glonțului pe țeavă etc., etc. Inventarul disidenței lui Dorin Tudoran va rămâne întotdeauna incomplet pentru că nu poate capta spiritul dindărătul unor acte. Un spirit ce slaloma printre fanioanele vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec de trecut Akheronul Disidența lui Dorin Tudoran
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec de trecut Akheronul Disidența lui Dorin Tudoran, atât cât s-a lăsat cunoscută, frapează prin forță și tensiune. Băga groaza în partid și poliția lui politică pentru că, îl citez din nou pe Nicolae Manolescu, „de ce
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec de trecut Akheronul Disidența lui Dorin Tudoran, atât cât s-a lăsat cunoscută, frapează prin forță și tensiune. Băga groaza în partid și poliția lui politică pentru că, îl citez din nou pe Nicolae Manolescu, „de ce se temea Securitatea îndeosebi era radicalizarea atitudinii ostile a
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de orientare potrivnică propagandei culturnicilor E. Barbu, C.V. Tudor, N. Dragoș, D. Săraru, A. Păunescu, I. Lăncrănjan, M. Ungheanu etc. Tenacitatea și durata rezistenței opuse de Dorin Tudoran, curajul său absolut eroic, diversitatea derutantă a opoziției sale, succesele în mediatizarea disidenței și a mesajelor răspicate că nu va ceda în pofida insistentelor amenințări cu suprimarea fizică - această stăruitoare și imperturbabilă revoltă provoca mari perturbări ale unui aparat represiv adesea surprins de duritatea comportamentului unui adversar atât de redutabil. Disidența lui Dorin Tudoran
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
succesele în mediatizarea disidenței și a mesajelor răspicate că nu va ceda în pofida insistentelor amenințări cu suprimarea fizică - această stăruitoare și imperturbabilă revoltă provoca mari perturbări ale unui aparat represiv adesea surprins de duritatea comportamentului unui adversar atât de redutabil. Disidența lui Dorin Tudoran își trăgea energia din dezinteresul pentru consecințele acțiunilor sale de periculoasă nesupunere la regim. Nu știa de frica morții, așa încât Securitatea nu-i putea lua mai mult decât o viață pe care dovedise în atâtea rânduri că
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
la rândul său, a ridiculizat și supus la grele cazne o poliție politică ale cărei puncte vulnerabile le-a scanat migălos și le-a țintit cu precizia unui lunetist de elită. Probabil și pentru că se compune din multe texte scrise, disidența lui Dorin Tudoran e elegantă și atentă la maniere. Noblețea îl obligă la politețe, astfel că lui Ceaușescu și altor capi ai nomenclaturii li se adresează cu „Excelență”. Meticulozitatea lui stilistică pare uneori epatantă dacă luăm în calcul momentul petrecerii
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
1983 începe cu un reproș cordial privind „scuzabilele inexactități de lectură” ale unor texte ale sale transmise cu câteva luni mai devreme de același post de radio. Această aplecare către cele mai mărunte detalii dă încă o măsură a rafinamentului disidenței lui Dorin Tudoran care reușea să-și păstreze distincția, puritatea morală, ba chiar și umorul în timpul unor incidente vibrând de agresivitate. Eu, fiul lor este o carte ce se cuvine citită filă cu filă, document cu document, pentru că rescrie povestea
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
rupturi. Una dintre ele (cea mai dureroasă, probabil) este cea survenită între PNȚ și dr. Nicolae Lupu. Fruntașul țărănist este ademenit, la începutul anului 1946, de câțiva profitori și colaboraționiști, să se rupă de marele partid și să înființeze o disidență, care, pe de-o parte, să colaboreze cu guvernul Petru Groza, iar pe de alta, să sub- țieze falanga din jurul lui Iuliu Maniu. Chiar dacă operațiunea este de la bun început sortită eșecului, din cauză că prestigiul lui Maniu și al PNȚ erau inatacabile
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
ca și cum scriitorul s-ar scutura, sub ochii cititorului, de generalități pentru a-și găsi tonul individual. Despre Clovni. Dictatorul și Artistul, reeditată recent, debutează, de aceea, cu mărturia „lehamitei de a spori clișeele suferinței deja clasificate și comercializate în repertoriul disidenței est-europene”. Lehamitea de clișee a făcut din Norman Manea unul dintre cei mai nuanțați comentatori ai relației scriitorului cu ideologia. Și, totodată, unul dintre cei mai neînțeleși. A fost posibil, astfel, să i se reproșeze în același timp (și pornind
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]