248 matches
-
trei propoziții, dintre care două premise și o concluzie. Bineînțeles, de multe ori silogismele nu apar în discurs sub forma standard, ci sub o formă entimematică, cu una din propoziții subînțeleasă. În plus, silogismele pot fi compuse, realizând polisilogisme. Raționamentele disjunctive conțin, minimal, două premise. O premisă realizează o disjuncție între două propoziții. A doua premisă afirmă sau neagă una din propoziții, rezultând o concluzie care neagă sau afirmă adevărul celeilalte propoziții. Alte forme de raționamente disjunctive sunt dilemele, care pornesc
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
compuse, realizând polisilogisme. Raționamentele disjunctive conțin, minimal, două premise. O premisă realizează o disjuncție între două propoziții. A doua premisă afirmă sau neagă una din propoziții, rezultând o concluzie care neagă sau afirmă adevărul celeilalte propoziții. Alte forme de raționamente disjunctive sunt dilemele, care pornesc de la o premisă care realizează o disjuncție între două propoziții, dar care cuprind alte două premise condiționale, iar în funcție de conformația acestora se afirmă sau se neagă o propoziție sau o disjuncție. Raționamentele condiționale pleacă de la o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice. Regăsim aici, publicitatea comparativă, care utilizează raționamentele disjunctive ca forme logice de bază. Publicitatea comparativă este o formă de publicitate care identifică implicit sau explicit un competitor, ale cărui produse sunt puse într-o lumină negativă. Publicitatea de acest tip vizează compararea directă sau indirectă a produsului cu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
completați o propoziție cu propriile cuvinte, este potrivit să indicați acest lucru punându-le între paranteze), eliminarea unor cuvinte sau expresii care nu sunt necesare (hmmm-urile și ăăă-urile folosite ca filtre, starturile false, revenirile și completările, și cele mai multe întrebări disjunctive: „știi?”), sau clarificarea unui cuvânt sau a unei expresii care poate fi confuză în forma orală prin folosirea ortografiei corecte, prin corecturi gramaticale ori prin adăugarea „indicațiilor de scenă” dacă există anumite sunete semnificative (râset, oftat) sau gesturi pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
în substantivul arhaizant oară, în oara morții mele, dar și în adverbe și locuțiuni, ori de câte ori, uneori, alteori, te ridicam de subțiori/ de-atâtea ori, de-atâtea ori, oriunde, oricând, oricum, oricine, orice, prima oară, a doua oară, sau în conjuncții disjunctive: ori-ori, ori vii, ori pleci, cât și în straniul rudiment adversativ or. Dar cine ar fi bănuit că în aceste vocabule umile, tocite de vorbire ca treptele unui tribunal, sau ca oțelul subțiat al cuțitelor de bucătărie tăind doar fragilități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
apoi pe străzi în căutarea unor oameni care se exprimă firesc. Sau să se molipsească el însuși de incoerență și să o sperie pe vânzătoarea de la Pâine cu solicitări de genul: „Vă rog să-mi dați și mie două specimene disjunctive de pulbere cerealieră revendicată de Helios. Vă ofer, în afară de această alocuțiune, un sestert din care să decuplați restul, ca o ofrandă adusă onestității circumscrise.“ Din această frază imaginară, prin care parodiez stilul Elenei Radu, încă se mai înțelege ceva. Dar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
consimțământul, organizația cerea să-i fie recunoscut dreptul de a transfera supraveghetori aflați În serviciul său În locuri unde se aflau supraveghetori dezactivați, aceștia fiind, bineînțeles, Înlocuiți de primii. Era da sau nu. Vedeți vreo modalitate de a evita această disjunctivă, Îl Întrebă șeful guvernului pe ministrul de interne, Nici măcar nu cred că ea există, domnule, dacă refuzăm, socotesc că vom avea câte patru supraveghetori scoși din uz, și la serviciu, și În viață, În fiecare zi care va trece, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
prin contrastele de limbaj”, „canonul clasic este golit de sens” etc.) într-un jargon verbios și vacuu („Morala nu omite o tîrzie alegorie animalieră, «Pelicanul sau babița», care sună a stridență prin ponderea statică a celor două substantive în coordonare disjunctivă și a elipsei totale de grup verbal”). O interpretare complet fantezistă privește identificarea unor ecouri onomastice din fabule românești tradiționale, Sarafoff amintindu-l astfel - nici mai mult, nici mai puțin - decît pe... Trandafiloff, „țintă a apologului heliadesc”... Aluzia la Trandafiloff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prim-plan, labiile mari tremurînd ca aripile unui fluture, cele mici se chirciseră, era frig, pînă au apărut trei domni care-au liniștit-o. Firul narativ captivant, luările de vederi frontale, sesizarea elementelor simbolice, contextul socio-istoric, codul ansamblului de semne disjunctive, axele spirituale telescopate, digresiunile, pulsațiile, repetițiile motivelor vizuale, rupturile scării sonore, evadarea Într-un niciunde mitic, formele de insistență (prim-planuri color, planuri de lungă durată, mișcări de du-te-vino), sunetele yin, sunetele yang, contrapunctul, aparatul deictic (balansul În patru trimițînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din anii ’70, psihologii au revizuit modelul disjunctiv al masculinității-feminității și s-au întrebat dacă nu există indivizi care se văd pe ei înșiși ca având la cote ridicate atât atribute masculine, cât și feminine. S. Bem (1974) răspunde afirmativ și numește respectivele persoane „androgine (psihologic)”, combinând cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deosebește de condiția b prin faptul că subiectului i se cere ca în cazul că sunt doi stimuli, la unul să reacționeze, dar la celălalt nu. Timpul de reacție măsurat în condițiile b și c se numește timp de reacție disjunctiv. Prin abordarea acestui timp de reacție Donders a urmărit măsurarea timpului fiziologic al proceselor mintale, care intervin între stimul și răspuns. Ulterior cercetări numeroase asupra timpului de reacție au fost efectuate în laboratorul lui Wundt și în alte laboratoare. Extinderea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
controlate) de conjugare a contrariilor. Textele din carte se refuză din acest motiv interpretării univoce, apelând adesea la formele discursive cele mai diverse ca melos și construcție. Ele polarizează sensurile experienței, figurează "lucrurile și întâmplările lumii" interioare în anumite construcții disjunctive și asocieri inedite, chiar paradoxale de termeni ("moi și tari, ciudate lucruri/ moi și tari, ciudate lucruri", "soarele ca mierea,/ soarele ca fierea", "în tavane arde frig" ș.a.). Rezultatul "seamănă cu un "bocet hărțuit" dintr-o otavă cu parfumuri tari
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gînditorii nu intră în etichete. Lupasco este un fel de magnet care atrage spirite venite din diverse zări, poeți, scriitori, oameni de știință, filosofi care, de fapt, sunt foarte nefericiți în paradigmatologia ambiantă, în modul de gîndire obișnuit, în gîndirea disjunctivă, în gîndirea reductivă, în gîndirea care refuză orice contra-dicție. Deci toți cei care sunt nefericiți devin brusc fericiți găsind un ecou profund din ei înșiși la Lupasco. De altfel, Lupasco a avut norocul de a avea fideli, ba chiar cîțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Revelatori fideli ai stării de spirit, ei anunță în fond o nouă epocă în istoria acestei idei. La întrebarea deja pusă, dacă Europa e un spațiu geografic, un mit, un centru spiritual, o piață comună, nu trebuie să se răspundă disjunctiv, ci cumulând toate aceste ipostaze, poate și altele, într-o imagine complexă, derutantă, schimbătoare, al cărei studiu nu se poate socoti nicicând încheiat. A extinde mereu acest studiu e în același timp o exigență cognitivă și pragmatică. Cronica, XXV, 32
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tip pozitiv pentru funcționarea sistemului), ca și sens orizontal (de dispersie a consecințelor, sub raport teritorial, între altele). Convectivitatea sistemului economic este și selectivă și integrativă, este și exclusivă și inclusivă, iar aceste caracteristici comportamentale au aspect complementar, iar nu disjunctiv. Mișcarea în sistemele economice nu are sens absolut, ci doar în contexte bine definite. Bineînțeles că procesul economic este în sine nesupus simplificărilor cerute de funcția predictivă pentru că pur și simplu ar trebui ca aceasta să fie relevantă după mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective, de finalitate consensuală. Sunt, cu alte cuvinte, sisteme transformațional-convective, cu sens coeziv și nu disjunctiv, în care ordinea funcționează și pe verticală și pe orizontală și se autoreproduce prin învățare (unitatea creșterii organice și cantitative și calitative, și materiale și spirituale) mereu la pragul instabilității creatoare sau al dezechilibrului favorabil. Evoluția este sugerată de mișcarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a atracției succede, poate succede astfel mașinii repulsive: o mașină miraculantă după o mașină paranoică”. (Deleuze și Guattari, 1972, p. 17Ă. Dacă mașinile dezirante corespund producției din cadrul sintezei conective, mașinile paranoice și cele miraculante corespund corpului fără organe din cadrul sintezei disjunctive. Un al treilea gen de sinteză care succede primelor două tipuri îl constituie sinteza conjunctivă a „mașinilor celibatare”: „punctele de disjuncție pe corpul fără organe formează cercuri de convergență în jurul mașinilor dezirante; atunci subiectul, produs ca reziduu al mașinii, apendice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sînt redate sau citate în modul în care (se presupune că) le-a formulat personajul, în opoziție cu DISCURSUL INDIRECT: comparați "Ion a spus: lucrez" cu "Ion a spus că lucrează". În DISCURSULDIRECT INCIDENT, aceste formulări sînt însoțite de PROPOZIȚII DISJUNCTIVE care îl identifică pe vorbitor (sau gînditor) etc.: "E laringele, nu-i așa? întrebă Hans Castorp, înclinîndu-se o dată cu răspunsul"; "Și ce fel de ambasador ești dumneata, dacă-mi pot permite întrebarea? gîndi Hans Castorp. Și spuse cu voce tare: Mulțumesc
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
negociere” socială în procesul constituirii eului modern) la feminisme și toate celelalte poststructuralisme, au relansat acest - în fond - truism al reflecției sociale. Ceea ce e inedit, la Taylor și la autorii afini cu el, este redescoperita insistență asupra comunității, formulată uneori disjunctiv, ca și cum sfera privată definită de liberali ar fi una exclusiv individuală și nu ar permite articularea unor asociații și chiar comunități. E o înțelegere particulară a extrem de complicatei distincții privat/public, o distincție esențială, dar care nu poate fi absolutizată
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care nu se despart prin virgulă: „Dumneata cercetezi și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în enunț, de la o optică preponderent a locutorului către o optică din unghiul alocutorului, este o altă cale de implicare a acestuia din urmă într-o atitudine "mai activă" în actul comunicativ; este cazul conversiei conectivității copulative într-o conectivitate disjunctivă 8, ca în: (3) Orice lectură din Ileana Mălăucioiu sau Angela Marinescu, din Marta Petreu sau Ruxandra Cesereanu, din Gabriela Adameșteanu sau Ana Blandiana (prozatoarea), poemele Marianei Marin, ale Ioanei Crăciunescu sau ale Smarandei Cosmin, eseistica Ioanei Pârvulescu ori a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
între dar și însă, între deși și cu toate că. 4.4.1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1 (neexclusiv): conjuncția logică implică disjuncția (nonstrictă), întrucât aceasta din urmă o include pe prima ca un caz particular (dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt adevărați). Ca atare, voi putea substitui pe și cu sau fără a nega ceva din informația factuală conținută în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vom lua în discuție și tipuri de convertibilitate cu actualizare modestă, pentru a pune în lumină, prin contrast, criteriile preferinței limbajului mediatic pentru anumite tipare pragmasemantice de conectare în defavoarea altora. 5.1. La conversia tiparului copulativ către un tipar (fals) disjunctiv am făcut referire, în treacăt, mai sus (vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai pronunțat interactivă. Atât în (3) - supra - cât și în (4), (5), este evident că soluția disjunctivă este versiunea marcată
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
un tipar (fals) disjunctiv am făcut referire, în treacăt, mai sus (vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai pronunțat interactivă. Atât în (3) - supra - cât și în (4), (5), este evident că soluția disjunctivă este versiunea marcată pragmasemantic a unui enunț neutral, realizat prin conectare copulativă: (4) Din camerele de 4 stele nu lipsesc aerul condiționat, safe-ul, minibarul sau televizorul color ("Realitatea TV", 04.VIII.2007) (5) La stralucitoarea gală au participat și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]