245 matches
-
profil, a Bibliotecilor publice, cât și a Fondului Documentar "Nae Ionescu" ( arhiva autoarei). Spațiu care a stat, deopotrivă, și dinaintea autorilor ediției de Opere, cu legile sale impuse de calitatea cuprinderii și de nostalgia integralității. Spun "nostalgia integralității", cu încărcătura disociativă a termenului, la care trimit editorii, având a se confrunta cu textele din publicistică, nu întotdeauna semnate sau dacă sunt particularizate prin pseudonime, nici acestea nu sunt întotdeauna sigure, decât dacă stau sub mărturia identificării unui apropiat, ca Mircea Vulcănescu
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
un lucru tocmai lesnicios... Consemn|m acum alte cîteva aspecte ale creației în chestiune. Bard îndurerat al țării despărțite în două, Grigore Vieru vădește în principiu o sensibilitate socială, adică bizuită pe generalități, pe tipologie, mult mai curînd integrativă decît disociativă. E un menestrel al simțămintelor "simple", precum Goga, Iosif, Coșbuc, Cotruș, Beniuc ( și, evident, patronalul Eminescu). Simțăminte care, în substanțialitatea lor perenă, pot oricînd alcătui instrumentul unor noi experiențe literare, nefiind "învechite", așa cum s-ar putea crede de pe pozițiile unei
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Figura duelului se complică printr-una dansantă, cea dintîi mixîndu-se cu ritmul lasciv de tangou: " Această diferență de ritm contemplativ transformă "acțiunea" îngropată în poeme într-un tango în care avîntul și impetuozitatea unuia trebuie să țină pasul cu lenevia disociativă a celuilalt". Ca într-un western fantomatic, timpurile devin plastice, reversibile, ațîțate de mirajul posibilului: "Îndată ce Iustin Panța și-a descărcat pistolul, timpul lent, fără puls, al lui Mircea Ivănescu întoarce ceasul înapoi și destramă coerența ostentativă introdusă de partener
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
clădită în jurul unei trăsături dominante, ceea ce inducea criticii principiul verosimilității, psihologia acesteia nefiind decît un soi de logică. În schimb romanticii văd opera ca un fruct al unui spațiu cultural particular, determinat de tradiție, cu o psihologie modelată în circumstanțe disociative, între care specificul național. Astfel ia naștere o critică predominant psihologică, în felul portretelor lui Sainte-Beuve. Pe de altă parte, în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, înflorește istoria literară a diverselor popoare, ea apărînd strîns
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice). 2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive. 3. Tulburări afective. 4. Tulburări depresive. 5. Tulburări anxioase. 6. Tulburări de personalitate (psihopatii). 7. Tulburări disociative (de conversie). 8. Tulburări somatoforme. 9. Schizofrenia. 10. Retardare mintală. Baremul de activități practice 1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic. 2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tulburările voinței - tulburările activității motorii și a comportamentului social II.4. Sindromologie psihiatrică - sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic - sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar. - Sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare. II.5. Clasificarea și diagnosticul tulburărilor mentale - CIM 10- capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA) - Tulburarea mentală și probleme ale sănătății mentale (codurile Z ale CIM 10) - Diagnosticul operațional standardizat în psihiatrie (criterii generale și criterii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tulburările voinței - tulburările activității motorii și a comportamentului social II.4. Sindromologie psihiatrică - sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic - sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar. - Sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare. II.5. Clasificarea și diagnosticul tulburărilor mentale - CIM 10- capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA) - Tulburarea mentală și probleme ale sănătății mentale (codurile Z ale CIM 10) - Diagnosticul operațional standardizat în psihiatrie (criterii generale și criterii
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice). 2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive. 3. Tulburări afective. 4. Tulburări depresive. 5. Tulburări anxioase. 6. Tulburări de personalitate (psihopatii). 7. Tulburări disociative (de conversie). 8. Tulburări somatoforme. 9. Schizofrenia. 10. Retardare mintală. Baremul de activități practice 1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic. 2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
tulburările voinței - tulburările activității motorii și a comportamentului social II.4. Sindromologie psihiatrică - sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic - sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar. - Sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare. II.5. Clasificarea și diagnosticul tulburărilor mentale - CIM 10- capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA) - Tulburarea mentală și probleme ale sănătății mentale (codurile Z ale CIM 10) - Diagnosticul operațional standardizat în psihiatrie (criterii generale și criterii
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor cognitive în urma examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum și a investigației sociale. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA DISOCIATIVĂ ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic - fondul organic prezent; - pierderea parțială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut, continuitatea identității și a senzațiilor mediate și controlul mișcărilor corporale. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor cognitive
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
două domenii care sunt potențial autoprejudiciante; - comportament, gesturi sau amenințări de suicid ori comportament automutilant; - instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate de dispoziție; - sentimentul cronic de vid; - mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia; - ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul. TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICĂ A. Un pattern pervaziv de emoționalitate excesivă și de căutare a atenției începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci dintre următoarele: - este
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
zile; - este influențată de vulnerabilitatea individuală de a face față unui traumatism; - simptomatologie mixtă și variabilă: a. stare de buimăcire caracterizată printr-o oarecare îngustare a câmpului conștienței și a atenției; b. imposibilitatea de a integra stimuli; c. dezorientare, stupoare disociativă sau agitație cu hiperactivitate (reacția de a fugi); d. simptome neurovegetative de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; e. apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3zile; f. poate exista amnezia parțială sau completă
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT), precum și a investigației sociale. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURĂRILE DISOCIATIVE Criterii de diagnostic Tulburările disociative se definesc în DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT), precum și a investigației sociale. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURĂRILE DISOCIATIVE Criterii de diagnostic Tulburările disociative se definesc în DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
definesc în DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea obișnuită. B. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburări disociative de identitate, al fugii disociative, al unei tulburări de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburări acute de stres sau al tulburării de somatizare și nu este cauzată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei tulburări neurologice ori
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea obișnuită. B. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburări disociative de identitate, al fugii disociative, al unei tulburări de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburări acute de stres sau al tulburării de somatizare și nu este cauzată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei tulburări neurologice ori ale unei alte condiții medicale
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
cauzată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei tulburări neurologice ori ale unei alte condiții medicale generale. C. Simptomele cauzează suferințe semnificativă clinic sau alterare socială, ocupațională sau manifestă în alte domenii importante de funcționare. 2. FUGA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă este plecarea bruscă, neașteptată, de acasă sau de la locul obișnuit de muncă, cu incapacitatea reamintirii propriului trecut. B. Confuzie în legătură cu identitatea personală sau asumarea unei noi identități. C. Tulburarea nu apare exclusiv
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă este plecarea bruscă, neașteptată, de acasă sau de la locul obișnuit de muncă, cu incapacitatea reamintirii propriului trecut. B. Confuzie în legătură cu identitatea personală sau asumarea unei noi identități. C. Tulburarea nu apare exclusiv în cursul unei tulburări disociative a identității și nu este determinată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unor condiții medicale generale. D. Simptomele cauzează suferință semnificativă clinic sau alterare socială, ocupațională sau manifestă în alte domenii importante de funcționare. 3. TULBURAREA DISOCIATIVĂ
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
disociative a identității și nu este determinată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unor condiții medicale generale. D. Simptomele cauzează suferință semnificativă clinic sau alterare socială, ocupațională sau manifestă în alte domenii importante de funcționare. 3. TULBURAREA DISOCIATIVĂ A IDENTITĂȚII Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Prezența a două sau mai multe identități sau stări de personalitate (fiecare cu propriul pattern relativ durabil de percepție, relaționare și gândire despre mediu și self). B. Cel puțin două dintre aceste
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
semnificativă clinic sau alterări sociale, ocupaționale sau în alte domenii importante ale funcționării. D. Trăirea de depersonalizare nu apare exclusiv în cursul unei tulburări mintale, cum ar fi schizofrenia, tulburarea de panică, tulburarea de stres acută sau o altă tulburare disociativă și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei condiții medicale generale. 5. STUPOR DISOCIATIV Criterii de diagnostic clinic - diminuarea sau absența mișcărilor voluntare în prezența unei reactivități normale la stimuli externi; - absența unei suferințe somatice
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]