1,706 matches
-
un critic să fie inteligent și să aibă umor (deși știu că sînt cazuri care nu respectă... multe cazuri). - În ce constă pregnanța unui text critic: exactitate sau fascinație a dicțiunii? Adevăr sau expresivitate? Metodă sau libertate a asocierilor și disocierilor? - Fie nu există o singură „pregnanță”, fie „pregnanța” e o valoare de confluență, făcută din toate cele de mai sus; care nu văd de ce-ar sta într-o relație de opoziție, de sau/sau, și nu într-una de
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
lectura „de plăcere” mai înfățișează un aspect am zice „creator”. Acesta o apropie de lecturile „programatice” într-o direcție care le fertilizează. Realizînd o intimitate morală cu un autor, ești în măsură a-i descoperi trăsături și nuanțe, interferențe și disocieri care au scăpat altora, care ți-au scăpat ție însuți la o primă citire. Devii un exeget cel puțin potențial. Nu o dată dai peste factori ce par a fi scăpat nu doar criticii, ci și intenționalității ori conștiinței auctoriale, în
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
bombe". Sau încă tot aluziv: "Mă cam enervaseși cu tăcerea ta! Nu e nevoie să dai vină pe toamnă. Noi suntem mai ticăloși decît ceea ce ne ofera ea cu o perfidie pe care o fi învățat-o din cărțile sociale". Disocierea devine însă casanta: "Infect anotimp! Și viața infecta! Aș pleca pentru un timp oriunde în lume! Unde?!? Suntem așa talentați și ne vindem așa prostește talentul! Pînă cînd?!". Ori: "Nu-mi pot găsi nicăieri locul și nu mai am chef
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
s-a pulverizat, iar fragmentul și detaliul au devenit suverane sub egida supraspecializării. Nu vrem să spunem cu aceasta că situația este nocivă, nici că este benefică. Doar constatăm, așa cum luăm act și de tendința de a suplini radicalitatea unor disocieri, evidențiind efortul de a le contracara, prin elasticitatea înțelegerii, ceea ce trece în inutil efortul de etichetare "tehnică", "monoconceptuală" a operei. Se desprinde de aici faptul că există și tendința de a ne "aminti" de respectivele confruntări pentru a le uita
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
monografic este un bun model de cercetare pozitivă (nu pozitivistă), după cum antologia de texte ne dezvăluie un editor „de școală veche": minuțios, atent, sistematic. Ansamblul respiră o plăcută atmosferă de soliditate, care însă nu exclude, din fericire, „jocul" intelectual și disocierile teoretice de finețe. Studiul monografic, alcătuit de fapt dintr-o suită de studii care se întrepătrund, realizează, cu multă discreție, o mică revoluție metodologică în cercetarea unui text medieval în cultura română. Pentru că Gabriel Mihăilescu abandonează tiparul „clasic" al unei
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
puterea rugăciunii, la sfințenie, înseamnă că redempțiunea este oricând posibilă... Studiul monografic este completat, cum spuneam, de o ediție de texte, conținând 5 variante românești, cele mai vechi, ale Vieții Sfintei Maria Egipteanca. Ediția este importantă pentru că susține cu dovezi disocierile teoretice ale autorului, dar și întrucât oferă o primă privire de ansamblu asupra acestei legende, nu foarte frecventată de exegeza mai veche. Ca editor, Gabriel Mihăilescu a avut de surmontat câteva dificultăți, prima fiind absența din ms. rom. 5023 BAR
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
Mântulese, nu-s deloc puține. Aceasta e cerneala invenției, a fabulației pe marginea documentului, a portretisticii de epocă și-a descripției caricaturale. A doua e, însă, decisivă. Cu ea e scris scenariul științific din spatele fiecărei glose, cu ea sunt făcute disocierile între ipoteze. În construcția tezei de doctorat din care a rezultat cartea, prima putea lipsi. A doua, nu. Melanjul acesta era previzibil, dat fiind faptul că debutul în revistă al autoarei (care acum semnează în Observator cultural) e legat de
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
mare acuratețe, reprezentând un auxiliar indispensabil al lecturii. Nu uit să menționez, deși se află în volumul I, prefața (care privește tot jurnalul): excelentă, impecabilă ca informație asupra biografiei lui Traian Chelariu și a întregului context cultural bucovinean, precisă în disocieri, ca tot ce scrie pe această temă Mircea A. Diaconu. Revenind la text, aș observa mai întâi că nu este un text comod la lectură. Jurnalul lui Chelariu nu e deschis către lume, ci este, pe lungi intervale de timp
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
estetizare. „Eu (...) spun lucrul interesant, declară autorul, că propice marii arte e tocmai regimul dictatorial care forțează pe oameni să trăiască în pure convenții și prin aceasta să dea un conținut și o valoare convențiilor”. Să remarcăm că această tăioasă disociere, chiar sub chipul persiflării subtile, de realul epocal l-a costat și-l costă încă pe Radu Petrescu. Cu nimic mai prejos de Petru Dumitriu, de Marin Preda, de Nicolae Breban, acest suveran al autoscopiei estetic distilate nu și-a
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză și, adiacent, o istoria culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și „moderații” (Iulian Vesper, Traian
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
este radiografia lumilor trăite de un resemnat profesionist. Povestea sa și a celor care au trecut prin viața lui. Odată înțeles mecanismul planurilor care dospesc din altele - vechi, uitate sau înstrăinate - viața se poate reorganiza. După criterii noi. Esențială rămâne disocierea dintre viață și literatură. De pildă, Andrei Dorian, prietenul său literat, face din bibliotecă și cultură repere absolute. Pentru Vili, însă, primează viața revelată. Problema e că, la 45 de ani, viața lui a rămas un plan continuu, la fel de incert
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
rezultatul nu îl poate întoarce în favoarea lui", a explicat Momoc. La nivel de imagine Băsescu încearcă să se disocieze cât mai mult de PDL. Dacă toții liderii vin îmbrăcați în alb, Băsescu poartă un tricou albastru. "Încearcă să facă o disociere clară de PDL. De aceea nu îi vedem acolo pe Udrea, Videanu sau Berceanu. Au imagne proastă și Băsescu evită". L-am întrebat pe Antonio Momoc cum pozează Băsescu în om simplu, dar în același timp poartă tricou de peste 100
De ce cheamă Băsescu electoratul la vot. Miza atacului furibund la Ponta şi Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43629_a_44954]
-
Finlandei privind Schengen, ministrul a spus: "Nu am discutat în această relație pentru că rapoartele pentru Bulgaria și România nu sunt făcute publice, dar nu cred că o abordare europeană pe care Finlanda o promovează va putea face o astfel de disociere. Dar rămâne de văzut în funcție de concluziile pe care fiecare stat le va trage după ce va primi rapoartele. Acestea sunt elaborate de experții Comisiei, dar sunt judecate la nivel național de statele spațiului Schengen". Pe de altă parte, întrebat ce semnale
Diaconescu: O decizie în Guvernul finlandez privind Schengen s-ar putea lua la finele lunii () [Corola-journal/Journalistic/58762_a_60087]
-
Borges - pentru conceptul Bibliotecii și pentru uluitoarele sale intuiții asupra Timpului, pentru apetitul comunicării cât mai simple, mai adevărate, mai exacte. Toți trei pentru a se fi lăsat devorați de Idee, pentru curajul de a fi fericiți întru Artă, pentru disocierea de orice formă de snobism, pentru dezinteresul față de bani, titluri, decorații, pentru munca acerbă și foamea de Adevăr. A-i considera modele mi se pare o aroganță. Înseamnă a le nega totala unicitate și a crede în posibilitatea de a
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
Cristea- Enache), un comentator care își dezvoltă și ilustrează, cu egală îndreptățire, și talentul de critic literar și vocația istorico-literară. O secțiune a cărții e consacrată perioadei literare 1945-1948, cu profilurile unor scriitori ai epocii desenate veridic, dar și cu disocierea, necesară, între satrapii ideologiei comuniste (N. Moraru, Sorin Toma, M. Novicov) și alți aderenți temporari la doctrina proletcultistă (Crohmă lniceanu, Paul Georgescu, Zaharia Stancu), care mai apoi au avut merite în redresarea literaturii române. Revizuirile lui G. Dimisianu din acest
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
multe puncte de vedere, unui training intensiv de adaptare a membrilor echipei la un proiect estetic comun”; iar aventura continuă în noua lume care se configurează, trecînd prin film și prin basm, găsind în ludic o bază solidă, cu subtile disocieri, pe urmele lui Paul Cornea, Gabriel Liiceanu și, mai ales, Johan Huizinga, între joc și joacă, păstrînd, însă, mereu legături conceptuale cu volumele precedente despre teatrul vizual: o semantică a vizualității descoperă Oltița Cîntec în universul creației lui Silviu Purcărete
Criticul ca o fantomă pirandelliană by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5077_a_6402]
-
care-l individualizează pe scriitorul român pe scena istoriei cinematografului. Articolul publicat în revista de avangardă Integral, articol dedicat filmului lui René Clair, Entr’acte (1924), revendică pentru Fondane un contract sentimental de lungă durată cu „filmul pur”, dar și disocierea sa de consumerismul filmic care-și face apariția. Totodată, în spiritul avangardei, Benjamin Fondane va sublinia această legătură între cinema și poezie nu doar în articole teoretice sau în precizarea unor afinități cu filmul de avangardă al lui René Clair
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
desfășurate în condițiile dure ale dualismului, i se pune o surdină. Slavici avansează ideea dinasticismului habsburgic al românilor ardeleni, spre a obține aprobarea Coroanei, în tentativa de a transforma Ungaria într-un „stat poliglot” (e formula lui). Foarte prețioase sunt disocierile politice ale scriitorului, care, excelent cunoscător al dreptului public și al istoriei Austro-Ungariei, arată că problema nu era afirmarea drepturilor românilor, ci încălcarea, de către elita politică maghiară, a acestor drepturi care, formal, le erau recunoscute prin însuși pactul fondator al
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
Holban, Tentativa de salvare a singurătății. Mihail Sebastian. Cele nouă capitole centrate pe șapte studii de caz (Hortensia Papadat-Bengescu, G. Ibrăileanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher) impun însă prin distincția și subtilitatea nuanțată, prin rafinamentul disocierilor și calitatea reflexivă ale unui cunoscător matur al literaturii noastre moderniste, cu vocație și gust pentru analiza detaliată. Lipsit de orice emfază demonstrativă sau ostentație polemică, scrisul său are o grație de modă veche, în cel mai elevat sens al
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
lucrările la temă ale unor Al. Protopopescu, Gh. Lăzărescu sau Dumitru Micu, care foloseau drept operator psihologicul sau căutarea autenticității. Totuși, nu conceptualizarea reprezintă punctul forte al cărții lui Hergyan, ci arta nuanțelor, spiritul de finețe și sagacitatea elegantă a disocierilor în raport cu diverși preopinenți, fie ei interbelici sau critici mai noi; de o minuție poantilistă, ele fac farmecul și spectacolul textului. Nu avem parte - slavă Domnului! - de sistematizări pisăloage și sterile ale avatarurilor confesiunii. Eliberat de necesitatea delimitării cadrului explicativ, autorul
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
de nu chiar idilică, asupra literarului e de regăsit, încă de la început, la toate nivelurile criticii lui Virgil Nemoianu, un critic care pare, din multe puncte de vedere, născut bătrân. Utilizarea accepțiunilor celor mai largi ale conceptelor (conflictele terminologice și disocierile cu lupa i se par copilării), susținută de pasiunea integratoare într-o epocă de specializare alertă, îngăduie un joc liber al analizei concrete. Remarcabile prin echilibru și prin precizia formulărilor sunt mai toate studiile de anglist din Calmul valorii, dedicate
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
aici, se constituie, de fapt, într-un microeseu despre cartea Zinei Molcuț -Simbolismul european 2, care a suscitat interesul istoriei și criticii literare prin intervențiile de autoritate ale lui Șerban Cioculescu, Dumitru Micu, Paul Cornea, Irina Mavrodin și Șerban Foarță. Disocierile fine și interpretările analitice propuse de Ștefan J. Fay demonstrează o cunoaștere, în profunzime, a simbolismului european și, desigur, a celui românesc pe care Zina Molcuț l-a antologat, comentat și restituit cu o desăvârșită competența. * [București], 2 sept[embrie
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
universale. „Sentimentele răscolitoare" sunt desigur năzuința noastră a tuturor. Dar numai ele singure nu sunt iubirea. Ce-ai zice mă rog de doi inși care s-ar mulțumi să se plimbe la nesfârșit pradă „sentimentelor răscolitoare"? Femeile fac o crudă disociere. Ele vor în chip prea nefiresc, dezinteresat, din partea unora muzica dragostei. Odată amorul propriu satisfăcut ele fac totdeauna o altă alegere practică. Omul e tratat ca un autor. Ceri unui poet cântece pentru nevoile tale sufletești dar nu te îndrăgostești
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Steinhardt și Marin Bucur, necunoscute până acum, contribuie prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Streinu constata cu îngrijorare, din chiar inima lucrurilor, acest curs: „...oamenii unei politici cuminți par să nu mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se spune cu numele cărturăresc smintelii publice. Dreapta sau stânga. Fără nuanțe. Fără disocieri. Inteligența, în tendința ei constitutivă de a discrimina, de a introduce admirabilul «distinguo» în vălmășagul de impulsiuni ale vremii este expulzată“. Evenimentele mari sau mai puțin mari din interval - războiul civil spaniol, invadarea Abisiniei de către italieni, agitația germanilor la frontiera
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]