645 matches
-
deliberativă. Date empirice sistematice atestă, de asemenea, ideea că disonanța nu este resimțită cu aceeași intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman, 1997), în mult mai redus grad tendința de a reduce disonanța rezultată din alegerea între diferite variante, în comparație cu cei canadieni. Explicația plauzibilă ar fi iradierile individualismului caracteristic culturii occidentale în planul conștiinței de sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
proprietate a ei se bazează ideea că dacă schimbăm mentalitatea oamenilor se va schimba și comportamentul lor, idee atât de invocată în actualul context din România. Dar convergența atitudine/comportament se explică și prin aceea că, în acord cu teoria disonanței cognitive de a realiza o convergență între evaluările și comportamentul nostru, atitudinea poate apărea ca „autojustificare” (raționalizare) a acțiunilor noastre. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea, efectul. Trecerea rapidă de la regimurile totalitare la democrație este o situație aproape
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament, întrucât atitudinile sunt rezultatul autopercepției (percepția propriului comportament). Adică, așa cum noi deducem, de regulă, atitudinile altora din ceea ce ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semenilor noștri, există autori care invocă factori cognitivi nu doar drept strategii de rezolvare, ci și drept cauze ale respectivei tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
literelor, semnele de punctuație, repetițiile. În mod obișnuit însă, în relațiile interpersonale sau de grup, comunicarea verbală este însoțită de cea nonverbală, putând fi în raport de: consonanță, atunci când se susțin reciproc; de neutralitate - când au mesaje independente; sau de disonanță, în sensul că semnalele sunt percepute și interpretate ca purtătoare de informație contradictorie. La o întâlnire de grup, bunăoară, unul dintre membri afirmă verbal că e de acord cu o decizie, dar, din ton, mimică și alte indicii, rezultă clar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dacă ea este divergentă față de informația prealabilă, individul poate reacționa în mai multe feluri: să nu dea crezare sursei, să considere informația nesemnificativă sau să și-o însușească ca informație corectă și relevantă. În acest din urmă caz, apare o disonanță între informația nou achiziționată și cea veche, care susținea o anume opinie, deci implicit între informația nouă și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nesemnificativă sau să și-o însușească ca informație corectă și relevantă. În acest din urmă caz, apare o disonanță între informația nou achiziționată și cea veche, care susținea o anume opinie, deci implicit între informația nouă și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture prin schimbarea de atitudini și opinii. În condițiile combinării optimale a unor caracteristici ale sursei și mesajului (credibilitate, tăria argumentelor etc.) există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
corectă și relevantă. În acest din urmă caz, apare o disonanță între informația nou achiziționată și cea veche, care susținea o anume opinie, deci implicit între informația nouă și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture prin schimbarea de atitudini și opinii. În condițiile combinării optimale a unor caracteristici ale sursei și mesajului (credibilitate, tăria argumentelor etc.) există deci mari șanse de schimbare a opiniilor oamenilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lumea prin intermediul tuturor modurilor de cunoaștere: tactil, vizual, auditiv, kinestezic, înțelegere și limbaj. Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Informații generale: Numele elevului: B.P. Data nașterii: 1997 Psihodiagnostic: deficiență mintală moderată, tulburări de dezvoltare psihomotrică, imaturitate afectivă accentuată, stări de disonanță afectiv - relațională Starea de sănătate: precară (răceli frecvente), fatigabilitate accentuată, enurezis nocturn, Recomandarea Comisiei pentru Protecția Copilului: integrare în școala de masă cu servicii educaționale de sprijin și plan educațional de intervenție individualizată; terapie logopedică și consiliere educațională. Intervenția: va
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui, evoluat în răspăr cu idealul compoziției sinestezice și imagistica de tip romantic-compensator, relevă pregnant categoriile structurante și tensiunile definitorii ale modernității literare: distanțarea ironică, tendința către depersonalizare, disonanța neliniștitoare, fragmentarismul, refuzul retoricii. Poemul Un căscat în amurg se detașează atât de cadrul fastuos-maladiv al melancoliei simboliste, cât și de fadul idilism sămănătorist: „...De o săptămână nici un factor poștal n-a mai sunat din corn, călare / în schimb, iată
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
de Z. cu tipul „clasic”. Omul nou e lipsit de aureolă, desfide „totalurile armonice”, „unitatea”, „adevărurile eterne”, pe el îl captivează infinitul clipei. Poate fi recunoscut aici comentatorul modern al romanului proustian. Eseistul vorbește despre „disparatele experienței” și admiră „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile între aspectele valului empiric”. Iată-l și partizan al „poeziei pure”. Opozițiile om vechi / om nou și unitate / diversitate se reduc în esență la opoziția clasic / modern, care îi animă întreaga operă, opțiunile și mai cu seamă
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
mai mult decât pe congenerii lor occidentali, cu excepția lui Flaubert, pe Henrik Ibsen și pe August Strindberg, pe Lev Tolstoi și pe Dostoievski, pe autorii de literatură fantastică. Din literatura franceză preferă scriitorii care i se părea că exprimă „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile”: Stéphane Mallarmé (Virtuți de diletant și fatalități de artist), André Gide, Paul Valéry, despre care a scris în repetate rânduri, în fine, Marcel Proust, căruia i-a consacrat un amplu studiu încă înainte de primul război mondial, scriitor
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul față de
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
că l-a împușcat ca pe un câine...”) e rezumat convingător: „Țara asta e ca o familie în care tata nu mai este stăpân”. d) Ambivalenții nu sunt programatic duplicitari, precum perverșii, ci inventează mecanisme de reducere sau diminuare a disonanțelor, evită conflictele de opinii, se obișnuiește cu ideile opuse, uneori se baricadează în spatele moralității proprii și a competenței profesionale. Unii sunt marcați de experiențe negative (excluderi din liceu sau facultate pricinuite de „originea socială nesănătoasă”, biografii sociale deviate datorită acelorași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ocupe poziții importante în aparatul de partid sau în alte ierarhii ale regimului, dar nici nu l-au deranjat prin comportamentul lor. De regulă, s-au dedicat profesiunii, au avut uneori și satisfacții. Au încercat să nu creeze situații de disonanță. Rezultatul acestui comportament de articulare? Însușirea discursului la care au fost expuși (în întregime sau a unor fragmente, precum cel naționalist), încercarea justificării unor cedări, afișarea onestității într-o lume pervertită. Tematica vieții cotidiene Lectura tematică a dialogurilor este tot atât de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va apărea lui Călinescu, în cronica sa de întâmpinare din „Capricorn” (1930), ca efect al unei rupturi de nivel conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate”, asemănătoare tulburării aperceptive provocate de vederea unei fotografii mișcate. Situația receptării critice se repetă întocmai cu textele dramaturgice, în care abundentele indicații parantetice, „mai degrabă nereprezentabile” (cum aprecia Călinescu), și
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Pasolini, Petrol, pref. Giuseppe Zigaina, Constanța, 1999; Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Județul sufletului cu trupul, RL, 1980, 9; Dinu Flămând, „Elegii vorbite”, VST, 1983, 14; Hristu Cândroveanu, „Elegii vorbite”, FLC, 1983, 28; Grete Tartler, Armonia disonanțelor, RL, 1985, 41; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Ulici, Lit. rom., I, 225-227; Grigurcu, Poezie, II, 236-239; Dicț. scriit. rom., III, 769-772; Mircea A. Diaconu, Ștefania Plopeanu și avatarurile scrisului barbar, CL, 2002, 6; Mircea Martin, O carte-reper, „Ziua
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete, ci procese care se pierd în trecut, fiind practic imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie de abordări mai noi - behaviorismul, teoria disonanței - au pus însă în discuție acest sens al determinării. Primul model explicativ presupune un subiect rațional: el analizează mai întâi situația, își stabilește preferințele și apoi se comportă în conformitate cu acestea. Atitudinile cauzează comportamentul, și nu invers. De exemplu,să analizăm
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemplu,să analizăm actul cumpărării. Consumatorul compară mai întâi produsele disponibile, le evaluează în raport cu necesitățile și gusturile sale, elaborându-și astfel un set de preferințe. Actul alegerii (cumpărarea) reprezintă un efect al preferințelor deja cristalizate. Cumpărătorul cumpără ceea ce preferă. Teoria disonanței sugerează însă un model explicativ alternativ al cauzării, care ar putea fi formulat astfel: cumpărătorul preferă ceea ce cumpără. Comportamentul precedă și modelează atitudinea (preferințele). Subiectul nu este deci rațional, ci raționalizator. Explicația este următoarea: personalitatea umană are o tendință naturală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bun sfârșit astfel încât pacientul învață să-și armonizeze expresiile non verbale și cele verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
blamează, printr-o deplină sfidare a mesajului celebru al anticului „paradox al mincinosului”; o țară săracă, formată însă și din acei „noi îmbogățiți” care afișează o opulență sfidătoare... Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se adaugă o puternică disonanță indusă în fluxul retoric generat de sondajele de opinie cu referire la evaluarea direcției de dezvoltare a țării: între 20 și 40% dintre respondenții sondajelor (proporțiile fluctuează conjunctural) au fost consecvenți în a aprecia că direcția în care merg lucrurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sănătate ca angajat, dar și în propriul cabinet particular ca antreprenor sau în laboratorul particular al altcuiva. În mod succesiv, își exercită rolurile de medic, antreprenor și consultant sau și le asumă într-o concomitență generatoare de conflicte sau de disonanțe de rol pe care le gestionează cât mai ingenios: recrutează și transferă pacienți din sistemul public în cel privat, folosește asistența publică pentru generarea de venituri private, utilizează facilități și resurse publice în scopuri private etc. La fel și profesorul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea consonanței elementelor cognitive disparate. Unii preferă preluarea și cantonarea într-o identitate etnică, religioasă sau culturală colectivă, alții se asociază cu o personalitate căreia îi imită până la indistincție felul de a fi și de a reacționa pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ecouri critice la volumul Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate (Editura Polirom, 2007)" „Mihail Neamțu propune o interogație și o abordare extrem de prețioasă. Buna asumare a surselor folosite permite așezarea unor accente și determinarea unei interpretări pe care, chiar și în disonanță argumentativă, s-ar cuveni sa le încurajăm și să le împlinim. Gramatica Ortodoxiei este data celor care, feriți de urechi precum ale regelui Midas, aud Cuvântul unei gramatologii ortodoxe.” Andrei Găitănaru, Idei în dialog * „M. Neamțu este un teolog de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]