648 matches
-
a-l portretiza: „Omul însuși seamănă operei: cu palori pergamentice și maliție asiatică, cu gura slavă, mustăți mongole.” Trubadur cultivat, modern, B. țintește spre un tip de poezie care să agreseze dulceagul stil romantic („Umblu după fraza aritmică și după disonanță ca o răzbunare...”). Chiar titlul volumului, Florile inimii, brut, desăvârșit banal, conține o antifrază cu adresă. Sonuri mai puțin obișnuite, deși nu întotdeauna inspirate, străbat lirismul madrigalesc din ciclurile Miniaturi și Oglinzi, un „jurnal” al stării de iubire, caracterizată prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
într-o expresie personală în volumele Plopi fără soț și A treia noapte după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape, la stricta actualitate, precum și de o serie de disonanțe în versificație și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973; Nopți cu Ștefan cel Mare, Iași, 1974; Liniștea dintre nori, Iași, 1977; Elegiile inimii, Iași, 1979; Exact așa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
caracteristică situațiilor de incertitudine). Ele pot fi depășite dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot fi amplificate dacă la starea de incertitudine a grupului se adaugă angoasele indivizilor. În cazul emigranților fenomenul inițial de disonanță cognitivă, culturală, psiho-afectivă (privită ca obstacol în reușita lor) se poate transforma în oportunism cultural, în sensul bun al cuvântului. Situația de marginalizare nu dispare însă, ea fiind întreținută la nivelul școlii, de exemplu, de atitudinile segregaționiste ale profesorilor în
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
acelor competențe. Totuși, fenomenele de încapsulare par să apară mai frecvent în contextul existenței unei disparități între prescripțiile de rol actuale și cele propuse în training. Se observă că trainingul accentuează discordanța dintre cele două seturi de prescripții de rol, disonanța rezultată este greu tolerată, iar managerii soluționează această dilemă prin acceptarea noilor valori, dar prin aplicarea lor doar în condiții de training. Conflictele de rol - au același mecanism de producere ca și încapsularea competențelor antrenate, însă diferă prin consecințe. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre variabile și explicarea acestor relații cu ajutorul unor concepte nereferențiale (al căror denotat nu este direct observabil). Sociologiei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sau de apartenență socială. Se învecinează cu noțiunile de stereotip, prejudecată sau valoare. Pe un alt plan, această funcție de legitimare a posteriori a conduitelor sau a evenimentelor corespunde cu punerea în funcțiune a unei activități de reducere a gradului de disonanță cognitivă (Festinger, 1957), adică de atenuare a impresiei de inconfort mintal, de contradicție care apare în situațiile neprevăzute și opuse credințelor unui subiect. Prezicerea sfîrșitului lumii, sub forma unui mare potop, de către o sectă din anii '50, The Seekers, inspirați
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Este stabil, sursă de coerență și de rezistență la schimbare. Este puțin sensibil la evoluțiile contextului sau ale actualității, la inserția temporară a unui individ într-un colectiv cu reprezentări diferite, la adoptarea de practici contradictorii sau de surse de disonanță. Explică, poate, anumite forme de supunere publică ale unui actor social care poate conserva, în particular, reprezentarea mai "personală" a grupului său de referință. După J.-C. Abric, Pratiques sociale et représentations, Paris, PUF, 1994 Elementele nucleului central sînt definite
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
singular asupra reprezentărilor se poate dovedi destul de contrastantă sau chiar opusă, cîteodată nulă sau estompată. Teoriile raționalizării și angajării, formulate de Robert-Vincent Joulé și Jean-Louis Beauvois (1998), constituie o cale de reflectare asupra chestiunii. Aceste abordări, ancorate puternic în jurul teoriei disonanței cognitive (Léon Festinger et al., op. cit.), presupun că actorii sînt producători de explicații cauzale, o dată ce noi comportamente s-au desfășurat sau au fost extorcate din cauza unei situații de implicare mai mult sau mai puțin forțată (supunere, manipulare, chiar "automani-pulare"). Orice
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cineva care vrea să preia inițiativa și să conducă desfășurarea unei acțiuni). Decor, aparențe sau maniere sînt deseori congruente și furnizează partenerilor unei interacțiuni cheile rolurilor pe care pot sau trebuie să le adopte, dar toate cazurile sînt posibile, inclusiv disonanțele sau incongruențele dintre aceste elemente. Putem observa, în aceste scurte extrase, că noțiunea de reprezentare este folosită de Goffman într-un sens apropiat ritului de interacțiune, diferențiindu-se, în același timp, prin importanța acordată analizei sistemelor de semne, ce nu
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
limitată, autoatribuindu-și caracteristici, "din punctul de vedere [...] al unui observator social generic", sugerează Joulé și Beauvois (op. cit., pp. 52-72), examinîndu-le când sunt pe cale de a face ceva care să dea sens practicii lor în curs de realizare. Ele reduc astfel disonanța dintre actele lor noi și ideea pe care o puteau avea despre supunerea la o situație nedorită în prealabil. Nu mergem pînă la a vorbi de situație rituală, dar ne putem gîndi, în măsura în care această liberă subordonare presupune în același timp
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei RS, 15-20, 24, 63-73, 253-254 Difuzare, 83, 145, 150, 155, 229, 230-232 Dinamică socială, 59, 83, 103 Discurs (analiza unui), 19, 24-25, 44, 64-65, 84-85, 89, 92, 96, 99, 124-127, 138, 140, 142-145, 162, 168, 181, 202, 253, 254 Disonanță cognitivă, 120, 125, 223, 257-258 Dispersie a informației, 74-75 Dispozitiv monografic, 143-151 Distorsiune cognitivă, 57, 75, 108, 193, 245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al împlinirii metafizice pare a influența poesia, acest cuvând sacru din sufletul omenirii. Pentru o clipă suntem ființe primordiale, rătăcind în rai sau în infern. Oricum o o provocare este totodată dureroasă și plăcută, iar botezul cosmic se ivește în disonanța dintre dominanta reîntoarcere și sensul spațial al devenirii. Încântarea tragică este dincolo de teamă și milă, este un regat diferit al experienței, un ecou care se întoarce din vibrația emoțională a trecutului nostru ancestral. Se profețesc prăbușirile, sfârșesc în sânge cuvintele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dată inițial, poate fi înapoiat vânzătorului sau se poate renunța la folosirea lui. După achiziționarea produsului, ca urmare a faptului că persoana care a făcut achiziția se îndoiește de decizia luată, că aceasta este cea mai bună alegere, poate apare disonanța cognitivă. Marketerii pot influența apariția disonanței cognitive prin practicarea marketingului de reacție. 4.1.3. Factorii care influențează decizia de achiziție a consumatorilor casnici Intenția de achiziție este influență de o serie de factori care pot avea o pondere mai
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
sau se poate renunța la folosirea lui. După achiziționarea produsului, ca urmare a faptului că persoana care a făcut achiziția se îndoiește de decizia luată, că aceasta este cea mai bună alegere, poate apare disonanța cognitivă. Marketerii pot influența apariția disonanței cognitive prin practicarea marketingului de reacție. 4.1.3. Factorii care influențează decizia de achiziție a consumatorilor casnici Intenția de achiziție este influență de o serie de factori care pot avea o pondere mai mare sau mai mică. Alegerea produsului
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
civilizați și generoși, dar construim, în același timp, o lume a tăcerii și atunci când ar trebui să fim solidari cu binele sau, dimpotrivă, geloziei și condamnării atunci când cineva de lângă noi reușește. Autorul citat concluzionează: "Astfel, putem să vorbim despre fenomenul disonanței sociale la români, ca despre un fenomen psihosocial generalizat, care - în opinia noastră - reprezintă un semn clar al patologiei sociale, al conflictului și lipsei de colaborare și de solidaritate, atât de prezente în cotidianul românesc natural"1234. Înstrăinarea ca fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
putem întreba ce putem face pentru a schimba maniera de lucru dintr-una puțin eficientă într-una eficientă. Care sunt comportamentele asupra cărora va trebui să ne orientăm pentru a crește „productivitatea” orelor? Ce principii trebuie aplicate pentru a reduce disonanța celor nemulțumiți? Cercetarea și analiza adaptării studenților la noile categorii de solicitări pe care le presupun mediile universitare nu pot omite luarea în calcul a strategiei lucrului în echipă. Creșterea eficienței activității prin recurgerea la resursele echipei a făcut obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Neputând eluda realitatea valorilor umane propriu-zise (cinste, adevăr, frumos ș.a.), el le consideră valori secundare și le derivă direct din cele primare (bazale). Umorul, de exemplu, s-ar explica prin aceea că oferă contraexemple pentru aserțiuni stabilite, altfel spus creează disonanță între informații, între „ceea ce ne așteptăm” și „ceea ce s-a spus” (în comedii, în glume etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre de a opera în conformitate cu modelul bayesian, potrivit căruia există întotdeauna cel puțin două ipoteze concurente cu privire la un fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile în care negativul și pozitivul au aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
generală a interacțiunii dintre factorii schimbării atitudinale (adaptare după Petty și Wegenen, 1998) Față de modelul clasic (sursă - mesaj - receptor), diagrama de față încorporează o idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă fiind cumva decisive, în sensul că și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt nonpersistente. Cât despre efectele sleeper („ațipeală”) - în legătură cu care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de cunoștințe selective (plăcându-mi de cineva, caut și rețin date despre el dacă îl avantajează, și invers). Teoria disonanței cognitive a analizat efectele discrepanței dintre atitudine și comportament. E important de reținut însă că, în oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări/evaluări, discordanță cunoștințe/evaluări, discordanță atitudine/comportament), până la urmă incongruența este la nivel mental, deci de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări/evaluări, discordanță cunoștințe/evaluări, discordanță atitudine/comportament), până la urmă incongruența este la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate variantele teoretice menționate este cea a teoriei disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de L. Festinger (1957) primordial pentru restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine/comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]