1,061 matches
-
B” nu reprezenta decât 13% din volumul investițiilor industriale. Desigur, nu numai industriile producătoare de bunuri de consum contribuie la nivelul de trai al populației. La fel de importantă este, de exemplu, producția de energie electrică sau de apă potabilă etc. Însă disparitatea dintre cele două grupe de industrii se traduce, în România, dintr-o evidentă alocare a resurselor în defavoarea populației și în favoarea industriei. Rezultatul este că cea mai mare parte a resurselor economiei nu este destinată populației, ci doar funcționării sistemului. Căci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fie ea tradițională, comunistă sau postcomunistă, prosperitatea are o aplicare mai colectivă, ea aplicându-se familiilor sau chiar gospodăriilor. Este o particularitate specifică unei societăți cu puternice accente patriarhale (Pasti, 2004b), cum este societatea românească actuală, iar rezultatul este o disparitate gravă între prosperitatea bărbaților, net superioară, și cea a femeilor, net inferioară. Mai mult decât atât, prosperitatea occidentală, fiind concepută ca o prosperitate individuală, ca sumă a prosperității fiecărui individ în parte, ia în considerare chiar în mod prioritar prosperitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179 7.1.5. Consecințe ale divorțialității 181 7.2. Recăsătorirea și problemele ei 185 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeie 185 7.2.2. Avantaje și dezavantaje ale recăsătoririi 186 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii vitregi 188 7.3. Alternative nonmaritale 195 7.3.1. Persoane singure (celibatul) 195 7.3.2. Persoane singure cu copii: familiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca instituție socială majoră în ansamblul societal, funcțiile și viitorul ei, mult dezbătuta problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase (inclusiv prin coeficienți de calculare a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor emitente și pot servi ca fundament decizional în programe și politici sociale. Cunoașterea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții copilului) sau indirect (neglijarea în alimentație, îmbrăcăminte, boli) este de regulă în defavoarea femeilor. Disproporția bărbați-femei este dată și de împrejurarea că bărbații se căsătoresc la vârste mai înaintate, la un moment dat pe „piața maritală” cumulându-se astfel efectul disparității reale cu cel al disparității relative. În societățile complexe din lumea contemporană, problema raportului dintre disproporția reală și cea relativă e mult mai complicată. Acolounde, de exemplu, fertilitatea e în continuă scădere și/sau unde migrația externă definitivă e accentuată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în alimentație, îmbrăcăminte, boli) este de regulă în defavoarea femeilor. Disproporția bărbați-femei este dată și de împrejurarea că bărbații se căsătoresc la vârste mai înaintate, la un moment dat pe „piața maritală” cumulându-se astfel efectul disparității reale cu cel al disparității relative. În societățile complexe din lumea contemporană, problema raportului dintre disproporția reală și cea relativă e mult mai complicată. Acolounde, de exemplu, fertilitatea e în continuă scădere și/sau unde migrația externă definitivă e accentuată, cum e și cazul țării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
proporția unor asemenea căsătorii a crescut de la 0,2 la 0,5% (din totalul căsătoriilor). Căsătoriile între femei negre și bărbați albi au sporit în aceeași perioadă de la 0,1 la 0,2% (apud Tischler et al., 1986). Explicațiile acestor disparități se caută pe linia diverselor genuri de capitaluri și resurse pe care indivizii le aduc pe piața maritală (vezi 5.4.), dintre care statutul socioeconomic este crucial. Așa se face că prin mărirea segmentului clasei de mijloc în rândul negrilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copii plecați din localitate au divorțat sau sunt pe cale să o facă răspund cu multă reținere și jenă la întrebările curioase ale vecinilor ori cunoștințelor. 7.2. Recăsătorirea și problemele eitc "7.2. RecăsĂtorirea și problemele ei" 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeietc "7.2.1. Disparitatea bărbat‑femeie" Chiar și în țările cu o rată foarte ridicată a divorțialității, numărul persoanelor divorțate este mic, întrucât majoritatea se recăsătoresc. În SUA, de exemplu, 80% dintre divorțați intră într-un nou mariaj. În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțat sau sunt pe cale să o facă răspund cu multă reținere și jenă la întrebările curioase ale vecinilor ori cunoștințelor. 7.2. Recăsătorirea și problemele eitc "7.2. RecăsĂtorirea și problemele ei" 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeietc "7.2.1. Disparitatea bărbat‑femeie" Chiar și în țările cu o rată foarte ridicată a divorțialității, numărul persoanelor divorțate este mic, întrucât majoritatea se recăsătoresc. În SUA, de exemplu, 80% dintre divorțați intră într-un nou mariaj. În 1982, din totalul populației de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre femei, ceea ce la o populație numeroasă este o diferență mare. Din totalul cuplurilor maritale, 1/5 includeau un soț divorțat. Dintre acestea, în 35% dintre cazuri soțul fusese căsătorit, în 30%, soția, iar în 35%, amândoi (Cherlin, McCarthy, 1985). Disparitatea nu constă însă atât în proporția diferită de recăsătoriți, cât mai ales în vârsta la recăsătorire, în sensul că după 40 de ani femeile își găsesc mai greu un partener, pe când bărbații, după această vârstă, se recăsătoresc în general cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un fiu de salariat agricol să intre la facultate și de 40 de ori mai multe șanse decât un fiu de muncitor (Bourdieu, Passeron, 1964). Odată cucreșterea numărului de studenți de la 80.000 în 1961 la 800.000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
combinație cu o anumită filosofie de viață (și, prin urmare, o anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În România viitorilor ani este de așteptat o accentuare a disparităților din acest punct de vedere, care reflectă procesul general de polarizare socială în România postsocialistă, în cadrul căruia polarizarea școlară se referă mai ales la faptul că o masă întreagă de copii din păturile sărace nu urmează învățământul obligatoriu. Dar eu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o masă întreagă de copii din păturile sărace nu urmează învățământul obligatoriu. Dar eu cred că sunt suficiente semnale că deja o masă critică a progeniturilor elitelor economice și politice din România fac școli înalte în străinătate, multe cu plată. Disparitatea socială privind școlaritatea capătă astfel o nouă fațetă: cea a prestigiului universității absolvite. Părinții investesc în cariera școlară a copiilor lor pentru că le doresc acestora o viață mai bună sau, în termenul consacrat prin lucrarea lui G. Becker (1991), sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume În ceea ce privește distribuția veniturilor, Statele Unite ale Americii sunt pe locul douăzeci și patru printre națiunile dezvoltate din punctul de vedere al inegalității veniturilor. Numai Rusia și Mexic se situează mai jos2. Toate cele optsprezece națiuni dezvoltate din Europa au o mai mică disparitate Între bogați și săraci. În Statele Unite ale Americii, venitul persoanei tipice cu venit mare este de 5,6 ori mai mare decât cel al persoanei tipice cu venit mic, după ce facem ajustările pentru taxe, transferuri și mărimea familiei 3. Prin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o șansă de a scăpa de sărăcie”, În schimb, numai 40% dintre europeni cred același lucru 17. Straniu, desigur, pentru o țară care are cel mai mare procentaj din populație trăind În sărăcie dintre toate țările dezvoltate. De unde această mare disparitate Între percepție și realitate? Din nou, Își are originea În Însuși centrul visului american... mentalitatea dură a frontierei, cum că, lăsați liberi - În special de intervenția guvernului -, fiecare bărbat și femeie pot să-și urmărească și să-și realizeze visul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că, În această țară, oportunitățile abundă. Având În vedere diferențele mari Între modul În care americanii și europenii percep noțiunea de egalitate a oportunităților, nu e greu să Înțelegem cele două moduri foarte diferite pentru a rezolva chestiunile gemene ale disparității veniturilor și sărăciei. În timp ce americanii Încurajează eforturile private pentru a ușura sărăcia și a asigura o mai mare mobilitate socială, suntem, În mare măsură, puțin Înclinați să folosim banii din taxe pentru acest scop. Dacă cei bogați sunt bogați fiindcă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tinerilor Între cincisprezece și douăzeci și cinci de ani posibilitatea de a participa În acțiuni de voluntariat atât pe plan local, cât și În alte țări ale Uniunii Europene8. Poate că cea mai mare provocare pe drumul către integrare europeană este marea disparitate Între veniturile și calificarea lucrătorilor din țările Europei de Nord și Vest și a celor din noile țări membre din Europa Centrală, de Sud și de Est. Intrarea În Uniune a șaptezeci și cinci de milioane de noi cetățeni din țările din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dolari. Diferența de 100 miliarde de dolari crește totuși dacă cele două PIB-uri sunt ajustate ajustate pentru a lua În considerare activitățile negative, care nu contribuie la Îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor. Să Începem cu marea disparitate În cheltuielile militare. Cele douăzeci și cinci de națiuni europene Împreună au acordat 155 miliarde de dolari În 2002 pentru cheltuieli legate de apărare. În același an, cheltuielile Statelor Unite ale Americii destinate apărării s-au ridicat la 399 miliarde de dolari, cu 244 miliarde
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
investigație mai amplă a gusturilor, a judecăților de apreciere și a reprezentărilor mentale ale lumii sociale în Franța, P. Bourdieu (1979, p. 238) constată omologia diferitelor câmpuri de manifestări spirituale la indivizii de același statut material-financiar și, în același timp, disparitățile dintre aceste statute. Dacă tenisul este practicat doar de 1,5% dintre muncitori, el este practicat, în schimb, de 15,5% dintre cadrele superioare. El remarcă apoi că orientarea spre viitor sau spre trecut, aspectul valorico-atitudinal optimist sau pesimist este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o re-socializare, dacă realitatea socioculturală - și implicit cea simbolico-axiologică - în care se intră este substanțial diferită de aceea internalizată în prima socializare. Acceptând și construind subiectiv noul univers uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută prin prisma prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e bine, acum știu cu adevărat”. Când traiectoria de viață a individului continuă în același mediu sociocultural, socializarea secundară merge
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în violență a infracțiunilor sunt strâns legate de masificarea filosofiei consumatorist-hedoniste, asociată cu vizibilitatea contrastului dintre bogați și săraci, fenomene la care au contribuit substanțial mass-media și planetizarea ei, dar și alte dimensiuni ale globalizării (turismul, sportul, migrația circulatorie etc.). Disparitățile de avere și posibilități de trai sunt concentrate și acut trăite în marile aglomerări urbane. Cartierele periferice sau - mai ales în SUA - centrele orașelor sunt zone unde cultura sărăciei este consubstanțială cu cea a violenței, altfel spus câștigarea existenței și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eului odios) stă alături de „materialism” (scrisul fiind socotit și un mijloc de existență, a cărui valoare o indică numărul de exemplare vândute), precum și o mare admirație (compromițătoare în ochii multora) pentru Cezar Petrescu și o atitudine negativă față de criticii momentului. Disparitatea intențiilor se reflectă bine în construcția romanului. Acesta debutează cu un tablou realist al boemei studențești în Bucureștii anilor ’30 ai secolului trecut. Cadrul ei, o casă de raport din strada Belvedere, cu locatari amintind mai curând de lumea lui
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
doilea opunând subiectivității expresioniste obiectivitatea; depășește și futurismul minat de tendințe centrifuge, neagă „dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă”. În consecință, idealul de artă e „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”. Spiritul epocii moderne - constată V. în 1925 - a pus capăt disparității între arte. Sub impulsul lui, „poezia, plastica, drama, muzica și mai ales arhitectura, toate converg într-un acord abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza”. Sinteza ar fi expresia clasicizării avangardismului prin constructivism și integralism. Clasicizarea implicând obiectivitatea
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
bunăstării forțate să își restructureze prin reducere generosul sistem de securitate socială. Pe de altă parte, statele mai puțin dezvoltate nu ar putea face față nici măcar standardelor considerate minimale. Nu în ultimul rând, țările din fostul bloc comunist confruntate cu disparități economice specifice vor bloca potențial procesul de consolidare a spațiului social european (Hagen, apud C. Zamfir, 1995, pp. 244-245). Guvernele statelor membre care au semnat această Cartă s-au angajat să respecte următoarele principii: dreptul de a munci într-o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
administrate de unități descentralizate locale sau regionale. Astfel, reformele pe linia abordării regionale nu au corespuns, inițial, unui impuls din partea Comunității Europene, ci problemelor specifice cu care s-a confruntat fiecare țară. Problemelor naționale li s-au adăugat, treptat, creșterea disparităților de dezvoltare a diferitelor zone ale Uniunii Europene. Principiul reducerii diferențelor de dezvoltare existente între regiuni și al sprijinirii regiunilor mai puțin favorizate este prevăzut încă din 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, fiind concretizat prin înființarea diferitelor fonduri sectoriale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]