1,246 matches
-
a câte 12 luni. Anjum a apărut în fața instanței târziu, însă nu a indicat locul unde este ascunsă fata, spunând doar că este prin Pakistan sau Iran. Judecătorul a fost însă sigur că Anjum a mințit. "Sunt sigur că este disprețuitor. Este absolut absurd să sugereze că nu știe unde se află fiica sa și că nu o poate contacta. Sunt sigur că minte", a declarat judecătorul. Mama fetei a declarat înainte de găsirea ei " Îi spun noapte bună în fiecare seară
După trei ani, în drum spre casă. Vezi povestea fetiței răpită de tatăl său by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/57103_a_58428]
-
a îndreptat mâna către ea și a continuat: "Și apoi supraviețuitorii celui de-al Doilea Război Mondial au început să arate destul de bătrâni. Așa cum îmi amintește nobila mea prietenă, baroneasa", relatează . În acel moment, Lady Trumpington îi aruncă o privire disprețuitoare și îi arată două degete, un gest considerat ofensator și obscen în Marea Britanie. gestul înseamnă o invitație la luptă, un semn de dispreț total. Lady Trumpington a declarat luni că gestul său nu a fost intenționat și a insistat că
Gest obscen la 89 de ani. Ce a făcut o baroneasă în Camera Lorzilor din Marea Britanie - FOTO () [Corola-journal/Journalistic/59230_a_60555]
-
polimorfiei unei personalități care se dezvăluie în chipuri felurite și neașteptate: chipul eului activ și dornic a ameliora lumea, chipul eului ludic și fericit să moară de rîs, al eului violent și neînduplecat, al eului ușuratic și copilăros, al eului disprețuitor și crud, al eului timid sau șovăielnic, al eului leneș sau al celui îndîrjit. „Fiind toate astea la un loc și altele mai multe, cine sunt eu de fapt? Sînt suita tuturor combinațiilor potențiale ale acestor euri, cu o dominantă
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
săi, apoi frații (cu mult mai vîstnici decît el), l-au ajutat să urmeze liceul și universitatea, să meargă apoi la Paris pentru un an; dar resentimentul micului mahalagiu bucureștean, care încă din copilărie a simțit ațintite asupra lui priviri disprețuitoare, a rămas tenace și i-a orientat viața. Revoltat contra întregii lumi pentru că a văzut lumina zilei în casa unor oameni săraci, a făcut apoi tot posibilul să se smulgă condiției nașterii și să ajungă în vîrful piramidei. Ca tînăr
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
emoții, săvârșea un gest de recunoștință față de pianistă când îi spunea „Aghiuță”: „Aghiuță, adu mâna să ți-o sărut... și p-a stângă. Aia e cea deșteaptă”16. Caragiale nu agrea muzica lui Chopin și trăgând apăsat din țigară comenta disprețuitor: „Au găsit-o pe George Sand, Musset și Chopin, să le dea cu lămâie la gură când le-o veni greață”17 Dramaturgul avea o mare admirație și pentru Moșu, cum îi spunea lui Johann Sebastian Bach, convins fiind că
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
de blocaj, în care disfuncțiile sunt aproape invizibile, dar nu mai puțin grave. Un corp instituțional de dimensiunea și impotanța Guvernului este redus, puțin câte puțin, la un rol ambiguu, la o atitudine formală, despre care toată lumea știe și zâmbește disprețuitor. Scăderea respectului față de Guvernare are repercusiuni grave, mai ales pentru guvernanți. Societatea românească are prea mult obiceiul de a face cu ochiul atunci când vine vorba de putere: poate să spună Premierul ce-o vrea, noi știm cine este adevăratul șef
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
soarta ce-l așteaptă. De vreme ce nimeni nu-și mai cunoaște viitorul, oamenii se mișcă la întâmplare ca niște bețivi. Mânați de acuta lor nevoie de certitudini, grecii amenință să se coalizeze împotriva orașului Delphi și să aducă o altă preoteasă. Disprețuitoare la adresa celor care n-au curaj să încheie nicio afacere, oricât de sigură ar fi, dacă nu află dinainte de la ea ce profit scot, Pythia recunoaște că s-a schimbat de la venirea lui Oedip. Odinioară, ea se golea pe dinăuntru
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
la teză” („Din argot-ul școlarilor”, în Buletinul Institutului de Filologie română Al. Philippide). În mod destul de surprinzător, DEX nu a înregistrat sensul ilicit, fițuica fiind prezentată doar ca „bucată mică de hârtie pe care se fac diferite însemnări” și „nume disprețuitor dat unei gazete fără însemnătate”. Etimologia e incertă, dar se trimite la termenul german Fitschen „fleac, mărunțiș”. În structura cuvântului românesc se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
studentă la Teatrologie, aici în postura de story teller. Bătrânul ei, profesor de latină, își botezase pet-ul Aurelius, desigur după Marcus Aurelius, și era însoțit de acesta la ore, intrând în conștiința elevilor sub numele Drăcilă, din cauza privirii sale disprețuitoare, împrumutată parcă din iad. Disprețul se întinde de la oameni spre cărți, hobby-ul menținându-se acela al umilirii: „Se poate spune - relatează cu năduf povestitoarea - că m-a trecut prin toate încercările. A vomitat pe botinele mele, mi-a urinat
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
scormoni în buzunarul din spate după țigări și spuse: - Deja a dispărut. - Filiurin a dispărut? - Da, tovarăși, Filiurin a dispărut. De ieri n-a mai dat pe-acasă. - Acum, zise Ptașnikov, Cain Alexandrovici o să-l dea afară. - Ești sigur?, întrebă disprețuitor Evsei. - Sigur. Dar dumneata ce crezi? - Pe cine interesează în secția asta ce gândește Evsei Ioannopolski? - Da’ ce glume mai sunt și-astea!, strigă Kostea. Spune, tovarășe Ioannopolski, doar ești rugat. - Așa crezi dumneata, că o să-l concedieze Cain Alexandrovici
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
partizani. În definitiv, nimic în neregulă în depoziția unui soldat al armatei germane, interesant este însă personajul din fața noastră fumând trabuc, înconjurat de toți membrii familiei ca un adevărat pater familias, privind spre cameră cu o suficiență amuzată și ușor disprețuitoare a celui care este stăpân pe adevărurile lui. Un personaj remarcabil este comersantul Klein care, după apariția în 1940 a "Decretelor Judaice" care reglementau situația evreilor pe teritoriul Franței, a publicat în "Le Moniteur" o reclamă care asigura de puritatea
Aide-Mémoire by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6653_a_7978]
-
Pânișoară, profesor universitar, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației. Astfel, un șef dificil la serviciu, definit în 2006 de S. Belding, un șef de tip rege sau regină, care poate să aibă o atitudine disprețuitoare (sau chiar agresivă) și se poartă de parcă toată lumea care nu este de “sânge albastru” trebuie să trăiască doar pentru a-i îndeplini dorințele, poate fi depășit de un rege micuș și foarte vocal, dar acasă. Potrivit lui Vallieres (2010), acesta se
Cum trebuie acționat cu micul ”tiran” de acasă () [Corola-journal/Journalistic/66836_a_68161]
-
sunetelor întrebuințate pentru a-și ilustra insațiabila poftă de a vorbi. Abordarea e lucid asumată. Mai mult, autorul declanșează o polemică implicită cu Marele Maestru în opera căruia cuvântul media între personaje și tragedii. La Shakespeare, iritarea e tradusă în disprețuitorul "Words, words, words!" La Faulkner, tensiunea negativă se rezolvă prin incriminarea construcțiilor verbale alcătuite pe baza cuvintelor: "Talk, talk, talk!" Nu e un salt de natură, să zicem, calitativă, ci o abordare deosebită: în tragedia shakesperiană prima nivelul simbolic al
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6730_a_8055]
-
Marina Constantinescu Grav este cînd atitudinea artiștilor devine disprețuitoare față de propria profesiune. Cu tristețe nespusă observ, nu doar de la un an la altul, ci de la o zi la alta, o degradare a ideii de teatru. Sînt atîtea „spectacole" în jur, încît spectacolul de teatru, calitatea lui aproape nu mai
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
Premierul și cu cine? Cu consilierii domniei sale? E scandalos de rușinos. Mă gîndesc, însă, că, pe undeva, degradarea vine și din interiorul breslei și abia după aceea ar fi onest să discutăm percepțiile celorlalți. Grav este cînd atitudinea artiștilor devine disprețuitoare față de propria profesiune. Cînd atmosfera funcționărească predomină, cu ierarhii ce se dispută mai ceva ca niște roluri barosane - la urma urmelor, în loc ca artiștii cu răspunderi administrative să se bată și ei în partituri, se bat în funcții și în
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
se întoarse spre sora lui și o privi în tăcere. - Trebuie să plece imediat. Chiar acum, spusese Delia pe ton ferm, fără să-și piardă calmul, în timp ce-și examina fratele, țintuit în fața ei. Cu o privire rece și disprețuitoare, îi contempla înfățișarea grotescă și abătută, mai gras și mai monumental ca niciodată, în pijamaua lui lăbărțată. O privi perplex, ca și cum n-ar fi înțeles sensul cuvintelor. Apoi își ținu câteva clipe respirația, își puse mâinile în șold, deschise gura
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
din șolduri): Joițico! Vino și tu!... Enteresul partidului! Altfel, ne spune lu’ bunicu’!... ZOE: Nene... NELLI (dând din șolduri cel mai abitir): Ei, Zoe!... Trenulețul congolez, ultima modă la Paris! PRISTANDA (dând și el din șolduri): Curat trenuleț. (Zoe pufnește, disprețuitoare. Nelli hăhăie.) (Pristanda face o poză cu camera de pe trepied și cu un flash chimic. Apoi se atașează și el șirului, care iese prin ușa mare, hăhăind și chirăind. Zoe rămâne singură un moment. Își aprinde o țigară într-un
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
că cei de la putere nu sunt capabili să-și asume eșecul propriei guvernări", este de părere senatorul PSD. Avem încă o dovadă că actuala putere nu știe să asculte și să dialogheze. Atitudinea PDL continuă să fie una sfidătoare și disprețuitoare la adresa populației. Singurul lor interes este acela de a fura, iar protestatarii ar trebui să facă liniște, opoziția ar trebui să tacă și să-i lăsăm să fure în pace. Așa ceva nu se va întâmpla! Eu nu vreau să fiu
Lia Olguţa Vasilescu: Manipularea celor din PDL este grosolană () [Corola-journal/Journalistic/46339_a_47664]
-
Antonescu, adică mică. O spun cu simpatia pe care am avut-o pentru Crin Antonescu, în primul rând ca orator. Astăzi l-am văzut pierzând controlul cuvintelor, derapând în ironii ridicole, nemaiavând savoare și nemaiavând miez, fiind, în același, timp, disprețuitor chiar și cu colegii de partid pe care i-a adus acolo ca-n tabloul CFSN. Vă aduceți aminte de Ion Iliescu cu niște cetățeni în spate, unul ținea steagul, altul ținea pușca mitralieră pe piept, altul privea tâmp în
Adrian Ursu, analiză devastatoare pentru Crin Antonescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/43805_a_45130]
-
așa o salutase fata, ceea ce ne-a făcut să presupunem că, înainte de-a ajunge în Spania, rătăcise prin Italia, de unde poate că o expulzaseră fără menajamente brutalele autorități xenofobe pseudolombarde, mai greoaie și mai grosolane decât autoritățile noastre pseudomadrilene disprețuitoare. „Dacă nu vrei îmi spui nu, dar eu îți cer un lucru”, fusese politicosul preambul, politețea constă în bună parte în formularea evidențelor, care niciodată nu sunt de prisos când vrei să obții ceva. „Copilul vrea un tort. Eu nu
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
de oamenii întîlniți în cale, dar mai ales propria-i bunăstare fizică; așa cum se autoprezintă cu naivitate, călătorul Hogaș nu pare nici pe departe un personaj simpatic: dornic să aibă mereu burta plină (obsesia unei foame insațiabile îi străbate paginile), disprețuitor sau ostil față de oamenii simpli întîlniți pe drum, libidinos, interesat instinctiv de toate femeile frumoase ivite în cale, este, în plus, și un purtător de ideologie discutabilă (clișeele sale anticlericale, anti-semite, liber-pansiste și vulgar-epicureice defilează solemn în fața noastră). Singura „literaritate
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Kraznovski. Genul: Dramă, Biografic. Durata: 130 minute. „Omul care a fost Josef Brodski”. Cu o astfel de frază se încheie nu numai mari cariere diplomatice, ci și una poetică. „Pseudopoetul în pantaloni de velur”, fraza cu care l-a încondeiat disprețuitoare oficina sovietică, i s-ar potrivi mai bine ca epitaf, sau poate răspunsul la întrebarea care i-a fost pusă după ce a primit Premiul Nobel pentru Literatură ca scriitor american în 1987: „Ce sunteți, american sau rus?” Brodsky răspundea: „Sunt
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
securiști, duceam exact viața despre care tinerii de azi pot citi (dacă mai citesc!) în cărțile lui Soljenițîn, Orwell, Koestler, Danilo Kiš ori Milan Kundera. Sunt indignat și devin aproape irațional când observ cum aceste documente de epocă sunt tratate, disprețuitor, drept ficțiuni, drept produsul imaginației unor indivizi supărați pe univers. Pentru mine, comunismul a fost și a rămas ceva foarte concret: lipsa medicamentelor din farmacii, a produselor alimentare de bază, a cărților și revistelor străine, a posibilității de a călători
Neobositul cinism al asasinilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5517_a_6842]
-
de producție și distrugerea proprietății private. Și totuși, și totuși: intelectuali cu pretenții și reviste ce se cred de elită pompează cu o râvnă draconică învățăturile marxisto-leniniste. Ilogici și iraționali, noii preoți ai comunismului salvator sunt impermeabili la argument și disprețuitori față de probele indubitabile administrate în deceniile de măcel și ruină duse în numele „umanismului socialist.” Firește că mulți dintre ei sunt escroci cu patalama, care știu că ideologia de stânga îți oferă fără probleme burse de studii în Occident și, ulterior
Neobositul cinism al asasinilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5517_a_6842]
-
Simona Vasilache În secolul XIX, cometa părea să fie o preocupare populară. „Dintre cîți știau de spusa lui Falb, de la cel mai din urmă poltron pînă la cel mai hotărît disprețuitor al morții, nici un om în toate mințile n-a fost, la apropierea ceasului, cu desăvîrșire lipsit de grije; dacă nu de grije, măcar de un neastîmpăr neplăcut; dacă nici de asta, măcar de o netălmăcită și furnicătoare nerăbdare”, scrie Caragiale
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]