442 matches
-
ambianței, de la fecundarea oului și până la moartea individului. „Biologia evoluției“ se interesează, pe de altă parte, de istoria programelor genetice, de schimbările pe care le-au suferit aceste programe de la apariția vieții pe pământ. În „biologia funcțiilor“, obiectivul principal este distingerea variabilelor și cercetarea experimentală a interacțiunii lor. În „biologia evoluției“, organismele și structurile lor sunt examinate drept un produs al istoriei vieții. Aici totul este raportat la condiții variabile în timp și spațiu, care sunt răspunzătoare pentru caracteristicile formelor vii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
implicită din propoziția [P10]. Ea este introdusă prin conectorul ATUNCI, care are sens deductiv. Împreună cu J. Jayez (1988), discernem două constrîngeri fundamentale în funcționarea lui ATUNCI: o constrîngere de legătură (termenii articulați de ATUNCI sînt conectați semantic); o constrîngere de distingere (termenii articulați prin ATUNCI trebuie diferențiați). În cazul de față, raportul dintre [P10] și [P10'] este de tipul cauză → efect: [Din moment ce] copilul dumneavoastră va avea (oricum) anturaje dubioase [CAUZĂ], atunci măcar alegeți-le voi înșivă [DEDUCERE, EFECT]. Asumarea din [P10
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în contextul dat, pentru a-i da propoziției [P10'] valoarea de adevăr, cel puțin una posibilă sau realizabilă. Constrîngerea de legătură este asigurată printr-o reluare (redublată) a cuvîntului DUMNEAVOASTRĂ (prin "voi"; "voi înșivă") și prin pronumele "le". Constrîngerea de distingere apare în folosirea lui MĂCAR și a verbului "să alegeți" la conjunctiv prezent. Subscriem opiniilor lui R. Martin (1983) privind modurile lor de funcționare: conjunctivul permite apariția unei lumi prin "să" și prin funcția sa suspensivă. În cazul [P10'], conjunctivul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
neprecizat. Totuși, [P12] se sustrage analizei și aparent infirmă ipoteza noastră. Cu toate acestea, în acest caz, asta nu fixează direct "cărțile", ci mai degrabă un eveniment, o proprietate în care referentul este implicat: în măsura în care această proprietate este marcată prin distingerea dintre negație și nedeterminare, nu ne surprinde capacitatea pronumelui asta: Ca referent generic [...], este perceput ca o entitate nenumită, deoarece reprezintă o ocurență imediată a lucrurilor. [...] Chiar dacă ar fi o unică formă care reia și un plural [ca în P12
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
teoria numerelor finite să depindă de cea a numerelor cardinale a lui Cantor. În ochii lor, pentru a preda aritmetica de o manieră cu adevărat logică, ar trebui început cu stabilirea proprietăților generale ale numerelor cardinale transfinite și continuat cu distingerea printre ele a unei mici clase, cea a numerelor întregi ordinare. Datorită acestui ocol, se poate ajunge la demonstrarea tuturor propozițiilor referitoare la această mică clasă (în fapt, întreaga noastră aritmetică și algebră) fără a folosi niciun principiu străin logicii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fiecare dată când acest lucru va fi posibil, justificarea va preceda enunțul și îl va pregăti; vom fi conduși la enunțul general prin studierea câtorva exemple particulare. Și încă un lucru: fiecare din părțile enunțului unei definiții are ca scop distingerea obiectului de definit dintr-o clasă de alte obiecte învecinate. Definiția nu va fi înțeleasă decât atunci când veți fi arătat nu numai obiectul definit, dar și obiectele învecinate dintre care convenim să-l distingem, doar atunci când veți fi făcut să
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o are, atât în crearea cât și în receptarea operei de artă. Formarea deprinderii de a realiza o lucrare practică cu pronunțate elemente estetice, presupune o permanentă colaborare între elevi și învățător. Învățătorul trebuie să-l orienteze pe elev spre distingerea elementelor esențiale precum și a procedeului de surprindere în propria-i lucrare a acestor elemente. De asemenea, învățătorul trebuie să valorifice intens rolul emoției în artă. Trebuie insista asupra imaginii artistice create cu participarea aectivă a artistului. De aici expresia a
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și calității aspirațiilor, a eforturilor și a rezultatelor. Ele trebuie cunoscute de învățători în realizarea unei bune colaborări cu familiile copiilor. Având în vedere parteneriatul școală - familie, creșterea calității și eficienței, a coerenței educației în ansamblu trebuie accentuată mai ales distingerea și funcționalitatea stilurilor educative după cele două coordonate: controlul parental și suportul parental (inclusiv afectiv, emoțional). Educația informată pe care familia o realizează, cu prioritate, devine astfel un obiectiv important al reformei educației în ansamblu. Socializarea emoțională apare ca un
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
gîndirii, al abstractizării. Teoria lui Bruner evidențiază atît aspectele pozitive cît și cele negative ale Învățării școlare: pe de o parte, scoaterea Învățării din contextul „acțiunii imediate” și transformarea Învățării Într-o activitate independentă, cu un scop bine determinat, facilitează distingerea esențialului de neesențial și elaborarea de idei complexe. Dezavantajul ar fi riscul apariției formalismului și ruperii de realitate. De aceea, se pune accentul pe o Învățare cu scop formativ a elevului. II.2.Tipurile de Învățare O primă clasificare a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de încredere ar putea fi ridicat în ceea ce privește descrierea, dar ar putea fi scăzut în privința locului, sau viceversa. Între aceste două aspecte, preocuparea autorilor s-a concentrat mai ales asupra problemei referitoare la descriere, ei considerând că, elaborarea sistemului descriptiv adecvat distingerii a ceea ce se întâmplă, va antrena posibilitatea creșterii coeficientului de încredere privind identificarea momentului când se întâmplă mișcarea respectivă. Manualul conține numeroase precizări asupra modului în care trebuie făcută descrierea. Preocuparea autorilor pentru coeficientul de încredere poate fi sin-tetizată în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin pregnante, în funcție de context. Ajută la distingerea caracterului definițional, funcțional sau normativ al elementelor unei RS. Putem atunci presupune că o populație [...], într-o situație dată [...] va pune în funcțiune în mod preferențial una sau alta din cele trei metascheme [...]. Totul se petrece ca și cum subiecții ar dispune
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
membre. Noțiunea este totuși utilă în practică, făcînd referire mai degrabă la o posibilitate viitoare decît la o stare prezentă 79. În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
membri, evoluția structurală și funcții (secțiuni succesive ale capitolului de față). În fine, vom dezvolta dimensiunea explicativă prin identificarea variabilelor independente europene și naționale. Reiese din evaluarea diverselor definiții că se poate prezenta o gradație a dezvoltării europartidelor. Aceasta permite distingerea între diferitele faze succesive a evoluțiilor lor realizate sau potențiale. Tabelul celor patru faze succesive ale dezvoltării europartidelor Faza a IV-a Partid politic (Hix) Faza a III-a Federație de partide (Pridham, Lécureil, Ladrech) Faza a II-a Protopartide
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
fi utilă examinarea contextului guvernării europene pe niveluri multiple, pentru o situare precisă a activităților federațiilor. Apoi, este importantă folosirea abordării comparate, care permite, eventual, completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra Consiliului European În ceea ce privește conceptualizarea ideologiei și a dimensiunii socio-economice, Simon Hix a analizat federațiile europene de partide în raport cu axele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
tratatele de la Maastricht și Nisa le-au recunoscut ca partide europene. 10.2.2.2.3. Policy-making-ul partidelor europene Am subliniat avantajele și dezavantajele definiției propuse de Hix și Lord pentru policy-making-ul europartidelor. Accentul pe fazele politice este important, permițînd distingerea diferitelor momente ale politicii partidelor europene. Lipsește totuși analiza politicii europene a actorilor partinici și individuali, precum și a mecanismelor care acționează în aceste faze. De exemplu, este vorba de poziționarea partidelor membre și de evoluțiile acestora. Desigur, acceptăm că, în privința
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
moarte a autorului" ceea ce demonstrează cît de legate sînt problematica interpretării și provocarea adresată autorității auctoriale. Distincția dintre autor și narator, cîndva o reificare structuralistă a subiectivității textuale, continuă să poarte o greutate strategică în acest sens. Ea ajută la distingerea mai multor voci care vorbesc într-un text, pentru a face loc poziției cititorului confruntat cu persuasiunea relativă a acelor voci. Cînd vorbesc despre narator nu mă refer nici la așa-numitul "autor implicat". Cum acest termen este folosit destul de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
subiectului nu este suficientă pentru atingerea țelului. Există întotdeauna anumite puteri care îi vor permite să-și atingă scopul sau îl vor împiedica să o facă. Această relație poate fi privită ca o formă de comunicare, ceea ce ne va permite distingerea unei clase de actori formată din cei care îl susțin pe subiect în realizarea scopului său și care îi vor furniza soluția pentru atingerea scopului ori îi vor permite atingerea acestuia pe care îi vom numi "putere". Persoana căreia îi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ai privi printr-o prismă care dă lucrurilor mărgini de curcubeu, vasăzică le desemnă c-o regularitate matematică. Orice strigare e mai supărătoare și, ieșită dintr-un piept de prost sau de om beat, ea se și manifestează ca atare, distingerea e mai clară, deși omul este aceea ce se numește treaz. Hanswurstiada se dezvoltă atât de veridic înaintea vieței, atât de grețoasă și clară totodată, dar totodată atât de indiferentă în privința voinței, încît această stare seamănă mult cu momentele argintoase
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întrebuința și masc., și fem.: bos, canis, tigris (his bos, haec bos; haec canis). 4) Altele au pentru amândouă genurile un singur și neschimbat gen gramatic. Se numesc epicoena: anser, passer, corvus masc.; felis, vulpes, anas, aquila, rana fem. Intenționând distingere pui mas sau femina: vulpes mas vulpoiul, vulpes femina vulpea. {EminescuOpXV 553} Coniugația verbului sum [... ] {EminescuOpXV 554} {EminescuOpXV 555} {EminescuOpXV 556} {EminescuOpXV 557} [EFTIMIE MURGU, CURS DE FILOZOFIE ȚINUT LA ACADEMIA MIHĂILEANĂ, 1834-1835, 1835-1836] 2258 [Despre puterea cugetărei în genere
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de Karl Lachmann avea defectul de a disprețui codicele uma nistice, pe care le considera contaminate; eliminatio codicum descriptorum se poate face Însă numai atunci cînd ne aflăm În posesia Întregii tradiții manuscrise. În fiecare codice În parte, este necesară distingerea „mîinilor“ diferite, examinarea atentă a șter săturilor, precum și a strică ciu nilor pe care le-a putut suferi codicele de-a lungul secolelor. Se ține cont și de caractere și de cerneală, pentru că se poate Întîm pla ca un codice
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
consensul tuturor codicelor, cu excepția celor numiți expressis uerbis În aceeași notă; se notează cu litera ~ sau cu mențiunea Itali lecțiunile sau conjecturile anonime din epoca Umanismului. Nu se recomandă notarea cu ~ pentru codices recentiores (În ansamblu sau În parte) sau distingerea Între codicele integri și mutili sau Între antiquiores și recentiores. Toate observațiile referitoare la codice se fac În prefață, nu În conspectus siglorum. La siglele codicelor se adaugă cele ale papirusurilor și ale florilegiilor/anto logiilor. Chiar și codicele pierdute
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]