5,138 matches
-
Mâncare de cartofi pe masă, Iar duminica, Carne și pâine. După treizeci de ani, În spațiul aceluiași Centru de Legume și Fructe, În anul I de liceu, Făceam practică. Magaziile erau pline ochi de varză, În mare parte Stricată. Și distinsele tovarășe profesoare, Și distinsele domnișoare eleve, Și distinșii elevi, Afișand cele mai elegante ținute, Se așezau pe câte o ladă, Cu cuțitul în mână, Și alegeau din verze Părțile bune. Ce paradis al frumuseților în plină floare, Sau atât de
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Ultima_ora_jianu_liviu_1338447495.html [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
masă, Iar duminica, Carne și pâine. După treizeci de ani, În spațiul aceluiași Centru de Legume și Fructe, În anul I de liceu, Făceam practică. Magaziile erau pline ochi de varză, În mare parte Stricată. Și distinsele tovarășe profesoare, Și distinsele domnișoare eleve, Și distinșii elevi, Afișand cele mai elegante ținute, Se așezau pe câte o ladă, Cu cuțitul în mână, Și alegeau din verze Părțile bune. Ce paradis al frumuseților în plină floare, Sau atât de mature, În mirosul pestilențial
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Ultima_ora_jianu_liviu_1338447495.html [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
și pâine. După treizeci de ani, În spațiul aceluiași Centru de Legume și Fructe, În anul I de liceu, Făceam practică. Magaziile erau pline ochi de varză, În mare parte Stricată. Și distinsele tovarășe profesoare, Și distinsele domnișoare eleve, Și distinșii elevi, Afișand cele mai elegante ținute, Se așezau pe câte o ladă, Cu cuțitul în mână, Și alegeau din verze Părțile bune. Ce paradis al frumuseților în plină floare, Sau atât de mature, În mirosul pestilențial de varză stricată, Ciripea
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Ultima_ora_jianu_liviu_1338447495.html [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
care găseam întodeauna o măicuța care îi gătea sarmale, ciorbe ... “Cristinel l-a aparat cu toata știință și priceperea ei de femeie” Reporter: Cum era doamna Eliade? Stelian Plesoiu: Christinel Eliade era opusă soțului dînsei, era felul de femeie foarte distinsa și foarte frumoasă, cu trăsături remarcabile, avea ochi albaștri, fuma mult, era foarte autoritara, era foarte ... Reporter: Cum va trata, ținînd cont că ați fost băiatul de casă? Stelien Plesoiu: Era foarte dură, întotdeauna se punea pe post de șefa
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
ciudă. Din politețe, încă de la intrarea în compartiment, pe lângă banalul „bună dimineața !’’ ar fi trebuit să se intereseze unde călătorește, cu ce ocazie, să răspundă la aceleași întrebări, dacă i-ar fi fost puse, apoi să schimbe câteva impresii cu distinsa doamnă. A îndrăznit să o privească în față, ce-i drept zâmbind fâstâcit. Chipul femeii devenise însă impenetrabil, stare dată de convingerea celor spuse, determinându-l să realizeze faptul că s-a înșelat crezând că îi poartă ori că îi
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
engleză și franceză. Luciana Stănilă a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși predând în limba lui Shakespeare până în 2004, și linia franceză, în anul 2000. Îmi spunea distinsa doamnă profesor că la întoarcerea din Africa, avea o grupă formată aproape în exclusivitate din tunisieni, așa că este lesne de înțeles faptul că înființarea secțiilor cu predare în limbi străine devenise o necesitate. Iată cum prezintă astăzi Profesor Doctor Constantin
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. Preacuviosul Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
evacuează câte 90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte, trebuie să mai știți că, în timpul execuției lucrărilor, apele au fost deviate printr-
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
inventar forestier național, bazat pe metodele moderne de statistică. A fost o experiență profesională și personală interesantă, de care Domnia Sa își amintește cu plăcere. Pornește singur, fără familie, în „aventura birmaneză”, cum mai poate fi numită această perioadă din viața distinsului domn Tiberiu Cunia. Pe lângă misiunea științifică, pentru care profesorul Cunia plecase în Birmania și de care se achitase cu profesionalism, această experiență i-a creat posibilitatea de a cunoaște încă o țară, încă un popor, încă o cultură, mult deosebite
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
NUMELE DE „ORAȘUL DIAMANT”, CERÂNDU-I-SE SĂ FIE NUMIT... „ORAȘUL BOLDEȘTI-SCĂIENI”. ÎN ARHIVELE PLOIEȘTENE EXISTĂ ACESTE DOCUMENTE SCRISE. TOT PROFESORULUI C.P.B. I S-A CERUT, în 1979, SĂ STABILEASCĂ NUMELE TUTUROR STRĂZILOR DIN NOUL ORAȘ... *** Iată ce ne declară distinsul profesor: „Prima listă cu nomenclatura stăzilor a fost respinsă de Elena Ceaușescu, care nu era de acord cu folosirea numelor de personalități precum Teodor Diamant, Mihai Eminescu etc. Ea se ocupa și cu probleme de urbanistică, cerând stabilirea de denumiri
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496283211.html [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
mire,mireasă,tineri căsătoriți,gravidă,lehuză,divorțat... IV. MĂ CEARTĂ DULCE DOAMNA..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. mă ceartă dulce doamna ce spune că-i creștină și a ținut tot postul (c-avea, distinsa doamnă, pe șolduri și pe burtă, trei kile de slănină) o cură de slăbire să-mi văd de legea firii să beau și să mănânc și-n brațele femeii cât pot să mă arunc de mâine - zice dânsa - are dezlegare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
să mă arunc de mâine - zice dânsa - are dezlegare: vrea în aplicare să-și pună dârză țelu’: să-l frigă pe dom' Nelu! Citește mai mult mă ceartă dulce doamnace spune că-i creștinăși a ținut tot postul(c-avea, distinsa doamnă,pe șolduri și pe burtă,trei kile de slănină)o cură de slăbiresă-mi văd de legea firiisă beau și să mănâncși-n brațele femeiicât pot să mă aruncde mâine - zice dânsa -are dezlegare:vrea în aplicaresă-și pună dârză țelu’:să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
XIV. ÎN TOAMNA ASTA, CĂ AM PRINS-O..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015. în toamna asta, că am prins-o, m-aș da de-a dura peste cap să vin la tine, iar, distinso, în Făt-Frumos să mă prefac! să te codești, la fel, cuminte, prefăcută c-ai uitat, că nu mai știi, și nu ții minte, cum e în brațe de bărbat... și mai uituc și eu ca tine să uit de ce te-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
eu acela cărui pică, și de-aceea nu ne-om pierde, că de iarnă doar ni-i frică... Citește mai mult în toamna asta, că am prins-o,m-aș da de-a dura peste capsă vin la tine, iar, distinso,în Făt-Frumos să mă prefac!să te codești, la fel, cuminte,prefăcută c-ai uitat,că nu mai știi, și nu ții minte,cum e în brațe de bărbat...și mai uituc și eu ca tinesă uit de ce te-am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
timp... - Putem relua discuția când doriți. Acum trebuie să sune de intrare la clasă, încercă Condurache să dea o nouă ocazie reluării acestei discuții. Putem merge să continuăm la o cafea... Îi plăcea de Georgeta Zbihli ca femeie. Era elegantă, distinsă și discretă. Nu intra cu nimeni în conflict, în afara elevilor, desigur, ca oricare dintre profesori. În ultimul timp nu prea se mai învăța carte prin școală. Absențele erau cu zecile și apăreau destui elevi problemă în liceu, mai ales că
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_stan_virgil_1367506685.html [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
degradare a valorilor moralei creștine, atenționând asupra îndepărtării omului de Dumnezeu și de biserica sa mântuitoare. Din inerenta teamă de a nu știrbi, prin cuvintele noastre sărace, bogatele conținuturi ale prezentei lucrări, concluzionăm că studiile și eseurile - ce poartă semnătura distinsului om de litere și exeget creștin - sunt pietre prețioase prinse în cununa însângerată (de jertfă) a moralei și tradiției creștine românești a tuturor timpurilor. Făcând extensie la una dintre pildele patristice și anume viața sfinților Varlaam și Ioasaf de la India
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
literaturii române contemporane. Alături de cei 122 de poeți antologați, sunt prezentate în lucrare și două medalioane lirice IN MEMORIAM, dedicate academicianului moldovean ANATOLIE CODRU și poetei gălățene ANGELA CIOLTAN ZAINEA. Cele 20 de ilustrații ale lucrării, precum și coperta cărții poartă distinsa semnătură a lui MIHAI CĂTRUNĂ. Momentele solemne ale întâlnirii au fost acordarea DIPLOMELOR DE EXCELENȚĂ ale revistei și editurii ARMONII CULTURALE: domnului CATANĂ ION - în calitate de promotor cultural și organizator al ediției a XXXV-a a TOAMNEI CULTURALE ADJUDENE și d-
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
prezentată de un alt celebru poet adjudean, cetățean de onoare al urbei vrâncene,LIVIU IOAN STOICIU. INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE a fost o manifestare reușită, benefică, o exprimare a prieteniilor sincere și puternice ce-i leagă pe toți membrii acestei distinse familii culturale. Sperăm ca anul viitor, să beneficiem de ALTE ȘI ALTE INSTANTANEE CULTURALE, spre îmbogățirea sufletelor românilor cu mai multă încredere, speranță și credință. AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU! REDACȚIA ARMONII CULTURALE Adjud - octombrie 2012 Referință Bibliografică: TOAMNĂ CULTURALĂ
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Nu la momentul potrivit, nu mâine, nu în curând. Acum!” - sunt cuvintele jurnalistei Marilena Rotaru, personalitate care dincolo de ocupațiile profesionale nu ezită să se înroleze fizic și sufletește în acțiunile oamenilor cumsecade care luptă pentru dreptatea și libertatea neamului român. Distinsa jurnalistă, scriitoare și om de televiziune, Marilena Rotaru, înzestrată cu toate potențialitățile acestei lupte, și-a închinat și închină multe eforturi de legare a unei comunicări afective între țară și Rege, prin aproape tot ce scrie și făptuiește în televiziune
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
Raporturile țară-monarhie sunt indisolubile, iar prin aceasta, abordările de perspectivă nu pot fi dezlipite, nici simptomatice, cu trăsături de expresivitate politică voiajoare, oportunistă. Datarea precisă a restaurării monarhiei, a restaurării României este invariabil făcută de către jurnalista Marilena Rotaru: „Acum!”. Spune, distinsa realizatoare tv Marilena Rotaru, la emisiunea „Ora Regelui”, atât de necesară românilor, cu atât mai necesară cu cât rezultă din profesionalismul gazetăresc subsumat convingerilor sale monarhice, iubirii totale și afirmate, pentru Majestatea Sa Regele Mihai, pentru valorile Familiei Regale a
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU - INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1488094983.html [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
că rolul ei este mare în societate, dar n-o ascultă nimeni. E.Ț.: Un sfat pentru femeia de azi? R.A.: Să-și educe copiii, mai ales în primii 7 ani, în spiritul culturii, bunului simț și iubirii de oameni. Distinsă doamnă Rodica Anca, vă mulțumesc mult pentru dialogul nostru și pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele! Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu - Interviu cu dna. Rodica Anca / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie 2017
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1488094983.html [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
memorial la Cotul Donului. Ceremonialul sfințirii a avut anvergura unei festivități respectabile, cu onoruri militare oferite de o unitate din Grădiștea, cu prezența a doi generali (aflu și de un al treilea, discret, în civil), cel de-al doilea fiind distinsul academician Florian Tucă, istoric militar de notorietate, a prof. univ. Ion Coja (pentru masa de internauți serioși, acum, un respectabil blogger), a prof. univ. dr Zamfira Mihail și a arheologului Nicolae Constantinescu (bucureșteni cu origini basarabene), a arh. Adrian Grigoriu
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
Șoimaru, arhim. dr. Mihail Muscariu și ceilalți ale caror nume (cu scuze!) nu le-am reținut. Și-a depănat amintirile de război și veteranul de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
puterea de înălțare, în dimensiunea demnității, a Omului din Cetate. P.S. Nu pot ignora în demersul meu nici faptul că dl general Radu Theodoru ne-a oferit câtorva dintre noi privilegiul de a fi o oră musafirii dumnealui, implicit ai distinsei și ospitalierei sale familii extinse (reunită cu prilejul evenimentului descris), la reședința de la Grădiștea, împrejurare care mi-a consolidat convingerea asupra bunului raport al faimosului general nu doar cu aerianul, la propriu, ci și cu... pământescul. Referință Bibliografică: TROIȚA-MEMORIAL DE LA
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]