289 matches
-
jungla occidentală. Vesticul fuge de est ca de un coșmar, iar esticii, deprinși să trăiască coșmarul, văd în occidentali îngeri coborâți din raiul non-comunismului și non-utopiei. Esticii nu-și dau seama, dar de fapt tânjesc după distopie. Dacă occidentul identifică distopia cu comunismul, aceasta poate veni dintr-o proastă înțelegere a istoriei. Orwell a fost singurul care a arătat că nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dau seama, dar de fapt tânjesc după distopie. Dacă occidentul identifică distopia cu comunismul, aceasta poate veni dintr-o proastă înțelegere a istoriei. Orwell a fost singurul care a arătat că nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintr-o proastă înțelegere a istoriei. Orwell a fost singurul care a arătat că nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
curajos le trecuse pe lista de bibliografie pentru examen, care chiar existau la biblioteca facultății: Areopagitica de Milton și Brave New World de Huxley. Prima erau un eseu remarcabil despre cenzură, iar a doua era una dintre cele mai negre distopii inspirate de comunism, lucru transparent chiar și pentru o inteligență naivă în ale cenzurii, cum era a mea la nouăsprezece ani. Le-am citit cu un sentiment de izbândă, care s-a reeditat mai apoi ori de câte ori un roman cu adevărat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intens. * De obicei, occidentalul, liber să călătorească unde poftește, face cunoștință cu robul comunismului, legat de glie. De aici se naște o nouă spaimă, aceea de a cădea în cursa unui sistem terifiant, pe care se bazează de fapt toate distopiile. Lanark e prins în cursa propriei vieți, care devine distopică și îl ucide; Ralph (eroul lui Golding) e prizonierul insulei terorizate de Împăratul muștelor și e salvat de un adult; profesorul lui Bradbury o ia la goană din Slaka și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Comunismul e o uriașă minciună și, spre deosebire de cei implicați, vesticii văd minciuna și trag semnalul de alarmă explicit. Comunismul încetează să mai fie utopie (până și Lessing e decepționată de el) și rămâne un neadevăr tragic. * Majoritatea occidentalilor își scriu distopiile ori le citesc cu sentimentul de ușurare că s-au născut de partea cealaltă a cortinei de fier. O traducătoare care știa câteva limbi și lucra pentru agenția română de presă, și care de altfel s-a și sinucis înainte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
chei și nu mai are cu ce intra în spațiul final. Lectura e un exercițiu mnemotehnic. Lanark trece prin multe întâmplări pe care le urmărim cu sufletul la gură (și cu groaza că am putea nimeri în ceea ce parcurge el distopia e apanajul epocii Desperado, starea ei preferată). Când ajungem la pagina finală, un simplu "GOODBYE", cădem pe gânduri. Ce am ratat? Reluăm lectura, recompunem istoria vorbă cu vorbă, dar încheierea nu se arată; înțelegem deci lecția Desperado: mâine trebuie să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrie English Music, text care recreează (ca mai toate romanele lui Peter Ackroyd) poezia sufletului. 2.3. Peter Ackroyd: Textul de dincolo Orice alt autor în afară de Peter Ackroyd ar fi făcut din Documentele lui Platon în cele din urmă o distopie. Romanul începe prin a arunca mileniul trei, împreună cu anii dintre 1500-2300 în "Era Decăderii" (cum zice traducerea în română, Polirom, 2002 cu toate că Mouldwarp înseamnă "mucegai și mâl"), în vreme ce "Prezentul" este anul 3700. Cam 1400 de ani ne despart de prezentul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să le pese că vorbele mor, că propozițiile ar trebui consemnate, că ar putea înfrânge spațiul și timpul născocind moduri de comunicare rapidă. Ackroyd închipuie o lume a tihnei, în care somnul e activitatea principală. E oare vorba de o distopie? Putem lua lumina drept o maximizare a spaimei? Putem, dar cu o condiție: să fie orbitoare. Iar în acest roman lumina chiar orbește oamenii. Moartea e orbirea finală. Nu se știe mai nimic despre trecut, dar nimănui nu-i pasă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însă, e unul tragic: cultura se pierde constant. Se dezintegrează pe măsură ce vorbim. În fiecare clipă se pierde un atom de gândire. Această cărțulie aparent blândă și hazlie e hăituită de un mare sentiment al pierderii și e de fapt o distopie a inteligenței, în esență. T.S. Eliot supraviețuiește și el cu câteva vorbe de neînțeles: fragmente [ei] au *ruine *ieronimo **iar **Eliot (p. 78) Se deduce că ele provin dintr-un "scenariu vechi englezesc", iar Platon consideră că ele sunt parte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e ceva permanent. Noi suntem creația. Noi suntem muzica. (p. 67) O mare oboseală se degajă. Viteza și comunicarea nu mai pot alerga în ritmul știut de noi. Romanul lui Ackroyd găsește un mod de a le opri, creând această distopie utopică, acest tărâm despre care nu ne putem hotărî: e mai bun, e mai rău? Lecția cărții este că nu putem discuta dacă e mai rău ori mai bun, nu despre asta este vorba aici. E o altă lume, alternativă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a istoriei reale. Dacă lectorul habar n-are de al Doilea Război Mondial și lagărele de concentrare, intriga și suspansul din Săgeata timpului sunt inexistente. Romanul defamiliarizează și creează confuzie. Pornind de la așteptările noastre de zi cu zi, construiește o distopie. Dacă vrem s-o înțelegem, trebuie să traducem permanent din limba noastră în cea a romanului, de la cronologie la derulare inversă, de la slow forward la fast rewind. Urmărim simulacrul de povestire (la început) cu prea puțin interes și cu sentimentul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pierd teren. Martin Amis demonstrează resursele tehnicii atunci când născocește acest dialog complicat al lui Eu cu El: tehnica romanescă e inepuizabilă, iar tehnica inventivă/stilul narării este omul. Martin Amis, Time's Arrow, Penguin Books, 1992 2.5. Malcolm Bradbury: Distopia criticului Malcolm Bradbury își începe cariera ca ironist, ca autor de proză persiflantă, mai puțin atras de psihologia sau sofisticarea eroului. Primele două romane, Eating People Is Wrong (1959) și Stepping Westward (1965), persiflează viața universitară și eventualii scriitori invitați
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nevoie de atât de mulți critici să ne ajute să nu înțelegem nimic". Iată o frază care etichetează interesant spiritul vremii: Bătea peste toate vântul schimbării și venise vremea lectorului modern, care nu mai citește niciun rând. Mensonge e o distopie a criticii literare. Niciodată auzit, văzut, identificat, Mensonge este un mister. N-a scris nimic, dar cartea lui a fost publicată și s-a epuizat. El e autorul care se neagă pe sine: visul secret al deconstructivismului devine realitate. Bradbury
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în 1963, când simptomele erau încă vagi, este mai ales ironia. Huxley este maestrul ironiei. Huxley a publicat Minunata lume nouă în 1932, deci înainte de epoca Desperado, dar romanul a fost folosit ca punct de referință pentru orice discuție despre distopie și reprezintă spațiul mental negativ ideal, care corespunde perfect dispoziției distopice de început de mileniu trei. Revenirea la o istorie coerentă, cu un oarecare suspans, se desparte net de James Joyce și Virginia Woolf. Huxley e un narator iscusit, ale
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lirism pentru a da la o parte incidentul, acțiunea. Pentru el romanul e întâmplare, lectorul trebuie să fie captat de istorisire. Lirismul verbului e nesemnificativ. Pe primul loc e patima în sensul de întâmplare. În universul imaginat de Huxley în distopie, care e în același timp infernul și paradisul literaturii SF, inteligența e descurajată să iscodească. Textul e derutant pentru că tărâmul închipuit de Huxley reprimă înțelegerea, deși romanul despre aceste ființe care nu sunt încurajate să gândească este scăpărător. Ironia lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-i spunem destin, suflet sau frustrare, e o chestiune de cuvinte. El e făcut pentru lacrimi în singurătate, pentru suferință nemărturisită. Lectorul nu poate scăpa din vedere acest mesaj înghețat al unui univers pustiit. Aceasta ne readuce la ideea de distopie: viitorul este văzut ca un non-prezent, o non-existență. Autorul Desperado amenință că-l va înlocui pe lector. Nu aflăm din lectură cu ce anume, fiindcă, atunci când simțim că începem să ne dezintegrăm, părăsim textul. Se întâmplă ades în opera Desperado
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e un loc comun deja că autorul știe bine ce noutate tehnică va aplica textului, că această noutate nu "vine" din senin. Orice Desperado gândește serios scheletul înainte de a se apuca de lucru, ceea ce îi apropie desigur de autorii tradiționali. Distopia pornește de la defamiliarizare. Huxley a imaginat în ambele distopii o răsturnare a credinței religioase. În Ape and Essence dezumanizarea e mai accentuată. Răsturnarea e un exercițiu al ironiei. La fel face Gray în Lanark. Dacă Brave New World e o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ce noutate tehnică va aplica textului, că această noutate nu "vine" din senin. Orice Desperado gândește serios scheletul înainte de a se apuca de lucru, ceea ce îi apropie desigur de autorii tradiționali. Distopia pornește de la defamiliarizare. Huxley a imaginat în ambele distopii o răsturnare a credinței religioase. În Ape and Essence dezumanizarea e mai accentuată. Răsturnarea e un exercițiu al ironiei. La fel face Gray în Lanark. Dacă Brave New World e o imagine calmă, elegantă, surâzătoare, Ape and Essence e un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
perdea de foc, o altă formă de a fi, ceva care amintește de Byzantium, al lui Yeats, unde trăiesc "flăcări" (ființe după moarte): trec oameni întrepătrunși ca flăcările (să facem deosebirea...) În acest timp de După Modernism, Ackroyd își înalță propria distopie, care înseamnă de fapt să fii desprins de viață și să nu poți totuși fără ea (sunt atâtea...) El are nevoie de viață pentru a scrie și scrie pentru a face viața suportabilă, pentru mângâiere, pentru liniștea lui, cel care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui, e setul lui de amprente. Cred că sensibilitatea mea implică o gamă destul de largă de tonalități, după cum ai spus; în fond, așa e sensibilitatea modernă în general (deși nici Shakespeare nu era altfel). LV. Romanele tale sunt, în parte, distopii afective... JB. Scriu adesea despre partea întunecată a lucrurilor, e drept (deși până acum nu se prea ucide în romanele mele). Și apreciez sfatul dat scriitorului de Cehov, " Dacă vrei să emoționezi, fii distant", adică mânuiește-ți bine tehnica, nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poem epic. În Talking It Over experimentai amestecul de narațiune și teatru. Aici topești proza în poezie. E un roman care creează cititorului o stare de spirit binecuvântată. Apoi intervine ironia, care însuflețește reprezentația și reînvie intriga. De la simbol la distopie, parcurgi toată gama de emoții. Ai scris vreodată poezie? JB. Da, am scris ceva poezie, cam de la șaisprezece la douăzeci și cinci de ani. Dar era slabă. Era o poezie prozaică și discursivă. Cred că scriu mai bine proză lirică decât poezie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să mă citească, elevi ori studenți. Prea multe minți tinere strălucite ar ajunge să mă deteste. Thaw era un adolescent nefericit, pradă unei fantazări fasciste. LV. Primul tău roman, Lanark (1981), preschimbă coșmarul într-o copleșitoare bucurie de a trăi, distopia într-o lume cât se poate de atrăgătoare. Aveai intenția să șochezi sau să încânți publicul ? Lucru extrem de rar, ți-au reușit amândouă deodată, de fapt. AG. O istorie lungă nu-l poate antrena pe cititor dacă nu are cotituri
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
una și alta, iar autorii înțelepți nu le dictează cititorilor cum să ia ceea ce descriu ei. LV. Ești un scriitor realist, însă te apropii mult de literatura de anticipație, de proiectarea unor spaime întunecate asupra viitorului. Realismul tău necruțător dă distopiei o forță imaginativă de care nu se poate vorbi la Huxley ori Orwell. La ce ții mai mult? La această imaginație dezlănțuită care creează o lume nouă, ori la decizia de a preveni omenirea că o așteaptă un viitor sumbru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui avea atât de multe elemente vizuale, chiar dacă ele diferă total de arta ta, de început de mileniu trei, mai legată cred de film decât de pictura tradițională; Gray, fiindcă e și el pictor și în același timp autorul unei distopii remarcabile. Întreaga ta poezie de până acum e o blândă distopie, dacă noțiunea există. Creezi o cascadă de imagini care se combină de la sine. Ești nu numai vizual, ci și narativ. E o trăsătură Desperado să ascunzi lirismul pe după poalele
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]