2,589 matches
-
vânt după datele meteorologice din localitățile învecinate. Este de presupus totuși, că, datorită văii Prahovei și a dispunerii dealurilor și a principalilor versanți muntoși din apropiere, circulația predominantă a aerului se face pe direcția nord-sud. Nu sunt excluse și deplasări diurne ale aerului de tipul brizelor de munte și de vale. 3. 3. 4. Aeroionizarea și radioactivitateaAeroionizarea Pentru cunoașterea mai bună a condițiilor de mediu dintr-o zonă dată, în afara parametrilor meteorologici și îndeosebi cei climatici, un loc aparte îl are
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fenomen de masă cu implicații sociale și economice, începând cu a doua jumătate a anilor 60 și accentuându-se în deceniul 9 în paralel cu evoluția economiei regiunii și a zonelor limitrofe pe linia industrializării. Se remarcă faptul că deplasările diurne ce antrenează un număr însemnat de persoane se realizează spre orașele din imediata vecinătate: Câmpina, Comarnic, Sinaia, dar și spre centre urbane aflate la o distanță mai mare: Ploiești, Bușteni, Predeal. Deplasările către orașele din nordul regiunii sunt realizate de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nota de senzualitate și de mister. Eroul său, un profesor (numit când „Profesorul”, când „Domnul R.”) aflat în pragul pensiei, dar „beneficiind” încă de suficientă vigoare intelectuală și fizică, este atras de Teodora, „femeia fatală” din visurile sale (nocturne sau diurne). O descrie la modul pateticromantic: subțire, nici scundă, nici înaltă, față smeadă, părul negru revărsat pe umeri, ca o „invitație la păcat” (citez chiar de la începutul caietului). Deși am parcurs puține pagini, am deja impresia că manuscrisul lui P.H.L. este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe un pat, pe o masă de operație sau, cel mai bine, pe un scaun de frizerie, citind în România liberă binecunoscuta pagină a pensionarilor vieții... ca să sucomb poate chiar după ultimul anunț, spre a pune punct, sau puncte-puncte, mișcării diurne (și nocturne!) de organe, celule și funcții (personale!), cărora li se spune, conform tradiției, viață. Ba, mai mult (nu cumva mai puțin?), viața mea, visul, dorința, idealul, mobilul moral-social individual... O mișcare mai iute sau mai leneșă, care a strâns
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ca o insulă delicată, ce comunică, totuși, cu pămîntul prin aceste podețe de lemn. Itinerariul acesta poate să fie, la urma urmelor, un prolog pentru orice spectacol. Ficțiunea nocturnă are nevoie de un timp inițial care să lase în urmă diurnul și agitația lui. Nu întotdeauna ne pregătim astfel înainte să intrăm în sala de spectacol. De regulă, dăm buzna cu alaiul de probleme ce ne țin încătușați și nu reușim să ne desprindem. Tot drumul acesta de lemn, suspendat deasupra
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
așa cum vecinii uneori se insinuează în textele mele. Sărăcia fanteziei? Dar de ce trebuie să fie fantezia mai bogată? Nu ajunge să ștergem granița între realitate și ficțiune? Ciudat însă cum persoanele care devin personaje își pierd ceva din concretețea lor diurnă. Ca niște fotografii retușate, ce reușesc să compromită întru câtva și originalele. Au un aer de déja vu, ca niște pagini citite a doua oară, ca păsările marcate și lăsate în libertate". Puține cărți dintre cele citite în ultima vreme
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
reducție la mormîntul gol, la imaginea pietistă a cenotafului este, în esență, o încrîncenată și neobosită căutare a Edenului. A spațiului absolut în care forma este conținutul însuși, în care corporalitatea încetează a mai fi derizorie și în care segregările diurne devin inoperante. Mai importante decît lucrările înseși, în general știute bine și prețuite în consecință, sînt mecanismele și resorturile adînci ale fascinației pe care arta și personalitatea lui Bitzan le exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
au inserate pasaje de poezie sau de proză, ca oglinzi ale căror ape curg spre adâncul esoteric al semnificațiilor. Ca arhitectură narativă, ambele au structură ternară: trei zile și trei nopți ordonează în trei trepte experiențele de la conac, alternând regimul diurn și cel nocturn; trei părți compun romanul japonez, purtând ca titlu numele a trei măști feminine din teatrul NÜ. Trei femei se află la moșie, departe de lumea orașului: doamna Moscu și fiicele ei, Sanda și Simina. A patra, dădaca
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
fi cam acesta, evident, la timpul prezent: Ovidiu Maitec, prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, este un un om al materiei, un exponent al manualității și al gestului așezat sub orizontul lumii diurne. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din stocul de
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
într-un fel sau altul, experiențe biografice ale autoarei, dispuse în "dosare" separate (nepoată, fiică, soție, mamă, rudă, gospodină, confidentă, colegă, corectoare, scriitoare...), dar învălmășite în fluxul vieții și al ficțiunii. Acest personaj fără majusculă exponențială, eroic prin stoicismul lui diurn, este figura tipologică preferată a Adrianei Bittel. Conturul său e mai fin în prozele ce respiră aerul interbelic (sau al unor epoci mai vechi, rămase pe pânză) și mai apăsat în cele având ca materie problematică supraviețuirile în anii comunismului
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
sarcastică la adresa lumii contemporane. Nimic din toate acestea nu se regăsește în lirica lui Nicolae Prelipceanu. Mai mult decât atât, urmare a unei sublime schizoidii, universul poetic al lui Nicolae Prelipceanu pare a se situa exact la polul opus existenței diurne a scriitorului. El este unul crepuscular, devitalizat, dominat de singurătate și de conștiința obsedantă a inevitabilității morții. În versurile sale, omul este redus la dimensiunea sa biologică și, în fața lui Dumnezeu, întreaga istorie a umanității nu este decât o pastă
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
neagrăť a imaginarului subconștient. Făpturile, decorurile, întâmplările halucinate din poemele sale reproduc siluetele de fum ale fantasmelor care îi bântuiau nu doar somnul de noapte, ci fuseseră ajutate să iasă în plină lumină a zilei, printr-o aromire a conștiinței diurne" (pp. 65-66). Această "explicație" are, mai întâi, un indice de generalitate care ne face să ratăm specificul artistic al lui Dimov. Care poet autentic nu este "conectat", într-o măsură sau alta, la rezervoarele mereu pline ale subconștientului? Autorul Cărții
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
ani. Și Corul așteaptă. Regula nu poate să fie încălcată. În hățișul de povești, ale noastre, ale celorlalți, ale istoriei, înțeleg că povestea celui de-al zecelea urmează să fie spusă. Corpul meu și mintea mea s-au eliberat de diurn, de propria mea căutare. Sînt, deja, suspendată în așteptarea lor. Îl aștept, și eu, pe al zecelea. "Ce-aș căuta, dacă tot e să caut ceva, dacă nu mi-aș căuta mîntuirea". Imre Kertesz Imre Kertesz s-a născut în
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
de origine arabă, moare pe 11 și nu în deșertul Kalahari, ci chiar în centrul orașului, și nu noaptea, ci ziua în amiaza mare. Oricum, Erica pare să fie într-o transă posttraumatică din care nu reușește să evadeze, regimul diurn al poveștii se schimbă cu unul nocturn, coșmaresc, iar foarte curînd love-story-ul se transformă într-un crime story cu Erica în rolul pistolarului justițiar. Prilejul de a folosi arma apare inițial într-o situație de legitimă apărare, Erica devine martorul
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
peliculă exterioară pe care o părăsește apoi tot atît de subit pe cît de spontan a și apărut, ci se interiorizează, se insinuează în particulele intime ale pigmentului pînă face corp comun cu acesta și împreună cu care iese din locvacitatea diurnă a materiei spre a trece, tot împreună, într-o existență necircumstanțiată. Din această relație specială cu pictura, cu pictura înțeleasă ca act ceremonial și ca formă de restaurație a echilibrului și a ordinii raționale a lumii sensibile, derivă, în ultimă
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
într-un album, grație mai ales perseverenței și gustului desăvârșit al doamnei Dorina Schobel (mama Danei, fost muzeograf la Muzeul de Artă al României ), opera Danei ilustrează mai bine decât orice cuvinte ambivalența lumilor în care trăia. Era veselă și diurnă în grafica pentru copii, dar misterioasă și nocturnă în grafica ei "serioasă", pe care a prezentat-o în expoziții prin toată lumea. Un neliniștitor, faustic Inorog erudit, o chagalliană Bunică și o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
Răspundeți cu da sau nu. - Și da, și nu. Nu vă supărați. Dar nu pot să trișez. Funcționează și bine, și prost. Dimineața merge mai greu. Când mă trezesc din vis... - Lăsați visul. Numai visul lipsea. Eu vorbesc de funcționarea diurnă. Singura care se înregistrează. - Aveți unul dintr-astea? Îl iau chiar acum. - Ce să avem? - Cap cu funcționare exclusiv diurnă. Gol la tre--zi-rea din somn. Fără să târască nimic după el. Apropo, studiile sunt prevăzute? - Împreună cu gradul de inteligență și
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
și prost. Dimineața merge mai greu. Când mă trezesc din vis... - Lăsați visul. Numai visul lipsea. Eu vorbesc de funcționarea diurnă. Singura care se înregistrează. - Aveți unul dintr-astea? Îl iau chiar acum. - Ce să avem? - Cap cu funcționare exclusiv diurnă. Gol la tre--zi-rea din somn. Fără să târască nimic după el. Apropo, studiile sunt prevăzute? - Împreună cu gradul de inteligență și profe-siu-nea, firește. - Am o rugăminte. E vorba de bacalaureat. Îl dau din nou în fiecare noapte. Aș vrea să scap
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
după el. Apropo, studiile sunt prevăzute? - Împreună cu gradul de inteligență și profe-siu-nea, firește. - Am o rugăminte. E vorba de bacalaureat. Îl dau din nou în fiecare noapte. Aș vrea să scap de coș--ma-rul ăsta. Cu un cap cu funcționare exclusiv diurnă, ar trebui să fie posibil. - Nu vă pot promite nimic. Într-adevăr, baca-lau-rea-tul se cere o singură dată. Dar am și capete fără bacalaureat deloc. Văcarii, bunăoară... - Spuneați că aveți doar capete urbane. - Ai noștri își pasc vitele la porțile
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
cu mobilitatea. Factorii limitativi ai mobilității: structura și tipul articulației; capacitatea de întindere a ligamentelor, tendoanelor și mușchilor; tonusul și forța musculară; elasticitatea discurilor intervertebrale; capacitatea de coordonare a sistemului nervos; temperatura mediului; starea de oboseală fizică și psihică; ciclul diurn. Mobilitatea este o calitate care se dobândește greu dar se pierde repede, în lipsa exercițiului. favorizează mișcările ample și elegante dar interferează cu forța. În școală se pune problema menținerii mobilității articulare la clasele mici și lucru intens pentru obținerea unui
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
nu sunt ferești, ci numai scuturi. Nu te mai simt, bătrâne om, nu te mai simt. Te scuturi floare, fără de săruturi, te scuturi... Așa mă știu, de când mi-aduc aminte, tot singur, tot fugind după Idei, tot frământat de grijile diurne, păstrând pentru vreo carte câțiva lei... Așa mă știu... n-am vrut să fiu așa, dar viața - suverana - nu dă audiențe... Ea nu primește sfaturi, nu motivează absențe, ci doar pedepse dă, pentru greșeală și visul... sclipitor ca o beteală
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
culcuș, ca o plantă cu rădăcina tăiată. umbra din cuvânt dimineață cu gât subțire și melancolic de lebădă, nu vreau să treci neauzit în oglinda tulbure a zilei. piatră cu gust de răcoare, nu vreau să te încingi în febra diurnă. cântec cu suflet de libelulă, nu vreau să te sfârșești într-un țipăt de groază. carte cu sânge închegat pe încheieturile gândurilor fragile ca o pânză de păianjen, n-aș vrea să te închizi înainte de a-mi dezvălui ce cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mamă și fiu, ochiul larg deschis al tandreței, maldărele de albeață solidificându-se sub pleoape. mame cu osul rarefiat și sufletul subțiat, de străveche pânză rărită, strecurând griji și tăceri ca pe o miraculoasă băutură interzisă. tați opriți din ticăitul diurn, la ceasul când fiii, colorați violent de-a vieții guașă, de ei se rup indolenți, pășind avântat pe sârma întinsă, de parcă ar fi primii, cu singură priceperea lor, aburind arogant împrejur. tați taciturni, cu călușul strigătului de spaimă reținut, înțepenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
trimis către România, prin punctul de contact Babele, un nou transport de slavă etc. etc.?" Evident că nu! Dar exact acest conținut se vehiculează frecvent în presă ca opinie, ca expresie a unei lecturi inițiatice căreia îi sînt supuse faptele diurne. Mutatis mutandis, într-un registru similar este sacrificată și informația culturală, sobră și neutră după rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al unei opinii voluntariste, inflamate și, în cele mai multe cazuri, semidocte. în locul unei știri folositoare, corecte și fără emfază, care să
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
și doar ea - conștientă de iubirea lui disperată pentru Estella - poate să-l transforme într-un gentleman, "furnizînd" astfel semnificație concretă idealismului lui funciar. Protagonistul a devenit, pe nesimțite, orfanul freudian din Der Dichter und Phantasieren/ Creația artistică și reveria diurnă, care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]