400 matches
-
narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice.Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui Gala Galaction. Referințele sale țin de formele moderne de intruziune a unei suprarealități miraculoase ori
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
și rațiune a existenței umane pe acest pământ. Conflictul dintre atei și credincioși, existent timp de peste patru decenii în România, rămâne încă, prin caracterul său supersensibil, un subiect extrem de dificil pentru proza de ficțiune. Lăsând la o parte unele din divagații de ordin structural, ca și verbalismul căruia autorul îi cade pradă volens-nolens, furat fiind pe de o parte de complexitatea problematicii cărții sale, iar pe de alta de vasta-i paletă de cultură lingvistică și filosofică, spun cu toată convingerea
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice. Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui Gala Galaction. Referințele sale țin de formele moderne de intruziune a unei suprarealități miraculoase ori
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
privințele și aspectele unei relații dar și cu privire la orice, inclusiv despre realitate, și aceasta fără nici o deosebire. -Așa ceva e practic imposibil! spuseră mai mulți. Putem fi de acord între noi în multe privințe dar pe anumite domenii vom avea divagații, păreri contradictorii... preferințe diferite în cele din urmă. -Ar fi totuși ideal dacă ar putea exista o așa comuniune..! completă cineva. -Visuri! se auzi un răspuns. Nici măcar zeii nu au păreri asemenea, prieteni. Adeseori chiar ei se ceartă între ei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
nu pe care nu mi-am putut-o explică, nu e vorba de infidelitate ci de ceva de natură emoțională, un ecou al rațiunii, un glas care strigă-n ține, pe care il zugrumi cu crezul tău, e oare o divagație a interiorului sau exteriorului tău în acea privire pe care am văzut-o și-n aceea dimineață cînd ne-am certat de am plecat acasă, cu după amiază aceea cînd ne-am și împăcat. Oare vreau sau e numai un
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
nu are copii, nu a simțit niciodată în văzduhul inimii afectivitatea înrâurită de propriul copil?! Nu înseamnă aceasta ceva la fel cu punerea mâinii pe un fier vopsit în roșu ca să îți induci senzația de arsură ?! Mergând mai departe cu divagațiile pe subiectul incompatibilităților fără intenții aluzive personale, tot în această categorie s-ar încadra și avântul împrospătării zisei clase politice cu tineri de până la treizeci de ani. Ce animozitate mai e și aceasta?! Cu ce garantează ca să ia țara pe
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
nu pe care nu mi-am putut-o explică, nu e vorba de infidelitate ci de ceva de natură emoțională, un ecou al rațiunii, un glas care strigă-n ține, pe care il zugrumi cu crezul tău, e oare o divagație a interiorului sau exteriorului tău în acea privire pe care am văzut-o și-n aceea dimineață cînd ne-am certat de am plecat acasă, cu după amiază aceea cînd ne-am și împăcat. Oare vreau sau e numai un
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
celor care au apucat să se „contamineze” cu dragostea necondiționată a acestui autor pentru cauza aparent pierdută a unei lumi pe cale de dispariție. Și din nou am impresia că până aici a fost ușor tot ce am scris, ca o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la „ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de mult mai mult decât despre simpla poveste a unui plai cu dor, fie el și de baladă, e
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
mai tuturor criticilor de la Perpessicius până la poetul Ion Barbu. Și nu este un roman propriu-zis ci mai mult o narațiune lipsită de arhitectura compozițională a unui roman. Episoadele nu au o evoluție liniară ci una contorsionată, întreruptă cu reveniri și divagații, pendulând între real și ireal. George Călinescu arată că aici întânlim „ o savoare ciudată, un aer de puternică originalitate, o mișcare moale, voluptoasă, un farmec indefinit care trăiește pe deasupra paginilor.” Aici avem pasaje cu portretizare nonografică și cu spovedanii, cu
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
cititor ." (Costel Zăgan) SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI Orice scriere a lui Cioran este polemică.Poate chiar excesiv polemică.Aceasta este scrisă la 24 de ani.Venind după Pe culmile disperării și Cartea amăgirilor, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI conține divagații filosofice și politice. De foarte tânăr,Cioran știe că orice cunoaștere este un act tragic.Punctul de pornire : tragedia culturilor mici. Apoi,urcăm pe spirala istorică a României până la afirmația-bombă: „SUNT PREA MULT PATRIOT CA SĂ DORESC FERICIREA ȚĂRII MELE!” Știind
SCHIMBAREA ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345461_a_346790]
-
zise el după o pauză. Dacă nu mi-aș fi exprimat năduful, n-aș fi observat ce clădire ultra ocupă Hotel Royal, măi, măi!... Ca la un semn, colegii, uitând cu totul de zăbava impusă de cei doi excursioniști, începură divagații, referiri pe tema modernizării architecturale din România de după 1989, ținând-o tot așa, încât abia fură întorși la realitate tot de Papa printr-un banc, mai mult strigat, tocmai când Americanul se apropiase de ei și pe care nici nu
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale Nordului cultural românesc. Scrisă simplu, fără divagații și date inutile despre scriitorii abordați, cartea mustește de viață, căci sunt surprinse momente cheie din freamătul cultural băimărean. Aflăm din paginile volumului, de exemplu, că poetul și jurnalistul Gelu Dragoș a publicat, printre altele, cartea “Revistele școlare” și că
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
să zîmbească, semn că formulase o întrebare, bineînțeles retorică, și tot așa mai departe, mai vorbeam, mai pipam, sadismul, care, treptat, mă învăluise cu dezmierdări masochiste, îmi dirija discursul tot spre model, modelul în artă, ce mai, orele se dilatau, divagațiile împînziseră terenul, subiectele erau tot mai lălîi, mai incongruente... ... peste cîteva zile, la următoarea seansă libatică, cineva, în toiul divagațiilor finale ne anunță, bătînd cu pipa în masă: știți, domnilor, convivul de rîndul trecut, ochelaristul, individul, onorabilul, îl mai rețineți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
treptat, mă învăluise cu dezmierdări masochiste, îmi dirija discursul tot spre model, modelul în artă, ce mai, orele se dilatau, divagațiile împînziseră terenul, subiectele erau tot mai lălîi, mai incongruente... ... peste cîteva zile, la următoarea seansă libatică, cineva, în toiul divagațiilor finale ne anunță, bătînd cu pipa în masă: știți, domnilor, convivul de rîndul trecut, ochelaristul, individul, onorabilul, îl mai rețineți, nu? a ieșit azi pe piață cu o publicație trăsnet (el, director), a cărei deviză este, ca să vedeți: pentru o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și arte, și persoana-mi producătoare ea însăși de artă, ordonată se-nțelege, dar stînd sub semnul unui, opus, esprit de finesse, de ce nu de Funès. Așteptînd amîndoi, de la distanță, momentul revederii. Cu aceeași avidă curiozitate. Însemnarea de față? O divagație. Un impromptu. Doar atît. 14 ianuarie Alienistul, jovial stenic și prosper, îl invită pe alienat (de-abia ținîndu-se pe picioare) să intre în cabinet. Aveți o mină bună azi! îi spune pacientului său și-i arată scaunul. De politețe (pentru că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un secol (poate și mai devreme) genialitatea le va fi fost una pe veci notorie? Cel ce a lucrat aici decisiv a fost timpul: el a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai putem fără riscul autoiluzionării face abstracție de ce se întîmplă, palpabil, în acest moment (după unii roză autoamăgire terminologică! postmodern). Avem în vedere cum ne-am propus deja domeniul artelor vizuale. A putea constata, fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale iacobinilor. Cele care, prin întîrziată contaminare, aveau să declanșeze morbul revoluției universale. Al celei rusești, oricum. De la a cărei nocivitate s-a hrănit corcitura bolșevică autohtonă, stopîndu-i țării, timp de jumătate de secol, evoluția organică. Prea lungă, nu? această divagație diacronică, pentru a ajunge la găunosul concept de artist-cetățean, pus în practică de imbecilul activism local. Cît de sterp și de perfid sunau preceptele venite de la birourile propagandei (alături de muncitor, de țăran, artistul-cetățean: activist în slujba poporului), dar și cît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta fiind ei răsplătiți de actualul "învîrte frigare" (apud Anatole France) de la Cotroceni; - majoritatea vocilor auzite azi e bugetară; cum așadar să supere aceste voci o putere ce le asigură chenzinele pe scaun!; de ce nu s-ar consuma în edulcorate divagații enciclopedice, în galante exerciții stilistice, fie ele chiar în rubricile personale ale unor ziare care, culmea, în compartimentele lor forte duc o luptă crîncenă cu puterea mafiotă la zi!; drăguții de ei, esteții (bine hrăniți de buget), iar unii beneficiind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plecat într-o direcție atît de spinoasă de la un astfel de debut? ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne alegem, mai bine, din briantul Alain doar cu divagația lui inimitabilă, dar să vedem că enigma picturii a rămas tot enigmă. Și, la urma urmei, nici nu s-ar putea altfel: pictura, precum celelalte arte, rezervîndu-și, prin însăși constituția ei, partea de umbră, invizibilă, indecelabilă. Cu care, nu?, ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon, avea să consemneze: „lui Leonid Boicu i-au rămas străine speculațiile sterile, divagațiile empirice, encomiastice. Îl caracterizează soliditatea și sobrietatea expresiei (o excesivă sobrietate, chiar), selectarea cu rigurozitate a materialului, ascuțimea spiritului critic, concizia și eleganța formei, preocuparea constantă de a asocia erudiției și metodei o etică a căutării adevărului”. După această dată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rezultate relevante și imparțiale, interviul trebuie să conțină un număr de maximum 20 de întrebări, foarte clar și concis formulate, care să nu permită formularea de către intervievat a unor interpretări și a unor răspunsuri vagi, ambigue sau foarte ample, cu divagații. De asemenea, întrebările trebuie formulate astfel încât să nu permită anticiparea răspunsurilor, dar să îi ofere titularului de post posibilitatea exprimării libere a opiniilor sale. În urma unui interviu pentru analiza posturilor trebuie reținute faptele și nu impresiile, opiniile sau părerile insuficient
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri, pentru a nu complica demonstrația și pentru a nu deruta cititorul cu prea multe paranteze și divagații, am preferat să ofer trimiteri la acele texte pe care le-am considerat elocvente, edificatoare pentru lărgirea ariei de informare și aprofundarea perspectivelor de interpretare. Referințele bibliografice au preluat, astfel, o parte din labirintul exegetic, simplificând traseul lecturii din corpul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atenția fiind concentrată asupra sincronizării între corp și respirație. Dacă mintea ezită și rătăcește, fiind ocupată de gânduri inutile, sau atenția este distrasă de stimuli externi, corpul și respirația își pierd sincronizarea, iar energia urmează mintea pe drumul neplanificat al divagației mentale și emoționale. Acesta este motivul pentru care, în qi gong, simțurile fizice sunt numite cei „Cinci Hoți” de energie, iar emoția este numită „Huliganul-Șef”, deoarece tulbură linștea mentală și concentrarea internă a atenției necesare pentru a efectua practica
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de imagini, și un univers de texte tipărite poate hrăni o întreagă cultură orală prin lectura cu voce tare a textului pentru cei care nu citesc, prin lectura în familie sau la cafenea etc. Sancho a continuat să-și confrunte divagațiile orale cu citările și recitările livrești ale lui Don Quijote, așa cum frații predicatori au continuat să predice, confesorii să practice confesiuni de la gură la ureche, cumetrele să bîrfească, curtezanii să șușotească, actorii să-și prezinte tiradele, avocații pledoariile, profesorii cursurile și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Cioculescu ca un „epos pastoral de o grandioasă primitivitate”. Departe de justiția arbitrară ce acționează „jos”, în lume, „judecata muntelui” îi apare lui A. veșnic valabilă. În Minunea de la Tismana se reface, după tradiția monastică, viața sfântului Nicodim, întemeietorul lăcașului. Divagația istorică romanțioasă reliefează figura excesivă, sadică a lui Jicmond (împăratul Sigismund), care îl supune pe Nicodim la încercări consacrate de hagiografie. Minunile religioase, ca și datinile populare, sunt frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]