2,119 matches
-
vorbească, cu un subversiv bun gust, despre "celălalt Sadoveanu", despre autorul Crengii de aur, al Zodiei Cancerului sau al Baltagului, ba mai mult, distinsul profesor de română Mihai Bărbătescu s-a încumetat să ne dezvăluie nouă, unor imberbi adolescenți, frumusețile Divanului persan, "acest monument de limbă românească", cum îl numea el, ei bine, în 1966, când se împlineau 5 ani de la dispariția scriitorului, am încercat să organizez "o acțiune literară", cum se spunea atunci, o evocare a personalității maestrului. M-am
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
dar din care azi nu mi-a mai plăcut nimic. Nici măcar (sau cu atât mai puțin!) acel capitol postmodernist, al VIII-lea, „Dialog între cititor și autor”, în care Mérimée abandonează firul narativ (oricum cam debil) și se dedă unui „divan” lipsit de haz pe tema misiunii romanului istoric... Destul, așadar, cu lecturile de plăcere (care au fost mai degrabă relecturi, ceea ce mă pune pe gânduri...) și iată titlurile „obligatorii”. Două: reluarea unei părți din Anatomy of Influence. Literature as a
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
de somn adânc. Mă apropiam de Șari tiptil, când se crăpa de ziuă și așa cum fata dormea cu lampa aprinsă, în semn de așteptare, cu cămașa de stambă roșie suflecată deasupra mijlocului ei, o duceam bunișor cu șalele pe colțul divanului, unde se trezea buimăcită, cu bulbul dinăuntrul ei agățat în craca scurtă și împietrită de sângele înspumat al trupului meu dogoritor. Nu pot să uit ochii ei frumoși de vită înjunghiată, cu care mă urmărea neliniștită, când apoi, sătul de
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
și privesc, parcă, cerul. Cerul ficțiunilor. După această ascensiune pînă la cer, cobori din nou pe pămînt și începi, oarecum sistematic, aventura prin istoria filmului, foarte subiectiv alcătuită. Sînt alveole care închid imagini din filmul mut, alcovuri unde, tolănit pe divanuri voluptoase, privești scene senzuale, pasiunea erotică înfierbîntînd trupurile, în spații avangardiste, mici și obraznice în concepție, stai, absorbit de timp, să vezi scene și scene din Buńuel, într-o sufragerie americană privești povestea lui Apollo 13, mai mergi ce mai
Torino, mon amour by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10769_a_12094]
-
sobor, este voia noastră a tuturor!" Jos parlamentul! Atacatorii vor un dictator luminat. Un astfel de om pare a fi Tandaler, inimosul. El recunoaște că nu știe carte, - da nu contează! Să aibă și țiganii un Vodă cinstit, acolo, un divan, boieri și alte învredniciri! Discuția se încinge. Drăghici, bătrânul este de părere că țigănimea nu-i făcută să aibă și ea o țară, - și-apoi nu fac ei parte din țara lui Vlad-Vodă?... Criticos îi dă dreptate lui Drăghici, da
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
limpede: „Acum, că te știu concetățean de-al meu, nu-ți dau drumul cu niciun preț.” O jună dactilografă - Therese Berchtold, din Pomerania - dă buzna la miezul nopții în camera băiatului pentru a-și plânge soarta, aplecându-se insistent deasupra divanului și făcându-l să regrete că nu și-a îmbrăcat la repezeală cămașa de noapte înainte de a-i deschide. „- Aveți o anume pricepere de a trezi oamenii, spuse Karl. - Da, mă pricep și eu la unele lucruri, zise ea și
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
avut o forță de a scrie cu totul excepțională, manifestată în cele mai variate domenii. Literatura propriu-zisă se limitează la Istoria ieroglifică (operă postumă, lăsată în manuscris, redactată în 1705) și la cîteva pasaje avîntate din interminabilul dialog filozofic numit Divanul, operă de debut, tipărită la Iași în 1697. Literatura lui se face ecoul involuntar al unei existențe petrecute în puf, la adăpost de griji, protejată de instanțe puternice, fără nici un fel de dificultăți materiale - adică existența unui aristocrat luminat, trăind
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
mai puțin ce inflexiuni și ce momente de scădere are această voce, trecem cu vederea unele prețiozități. Sunt texte de neocolit, misogine și lubrice, amintind de Marțial și de Arghezi. Simpla citare devine savuroasă: ,oricâte saltele-ai îngrămădi impozant pe divan,/nesățioasă Atthis, iubirea nu va fi mai gingașă,/nici mai duioasă atingerea amanților tăi,/purecii, doar, adăpost mai bogat vor găsi" sau ,cu Eros să mă-ntrec în zaruri nu mi-am propus, Rhodope;/el te va dărui, știam, unui
Cercul poeților în curs de apariție by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10039_a_11364]
-
ture prin curte Cartuș s-a oprit în fața lui tata-mare și îngrijorat de starea lui, a început să-l lingă pe față și pe păr. Speriată, mami a reușit să-l convingă să intre în bucătărie și să doarmă pe divan, să nu deranjeze restul casei. În cinci minute se auzea până în mijlocul curții sforăitul lui. Intram când cu mami, când singură de mă uitam la el, să nu cadă de pe divan. Tot intrând și ieșind, o idee mi-a fulgerat
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
convingă să intre în bucătărie și să doarmă pe divan, să nu deranjeze restul casei. În cinci minute se auzea până în mijlocul curții sforăitul lui. Intram când cu mami, când singură de mă uitam la el, să nu cadă de pe divan. Tot intrând și ieșind, o idee mi-a fulgerat. Am intrat repede la noi și am căutat în cutia cu ace și ață o forfecuță și după ce m-am asigurat că nu se vedea din buzunar, am ieșit în curte
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
plictisită, dar cu inima mai să-mi sară din piept, nu de frică, ci de nerăbdare. Am intrat în bucătărie tiptil și după ce am asigurat-o pe mami că totul era în regulă, m-am așezat în genunchi la capătul divanului. Tata-mare dormea pe o parte, cu o mână sub cap. Am început să-l gâdil la nas și la urechi să se așeze cu fața în sus. Toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Nu aveam încotro, trebuia să mă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Rezervația geologică și de peisaj Cascada Putnei. Însă, una dintre cele mai atractive zone turistice este stațiunea Soveja și împrejurimile acesteia, datorită frumuseții naturii, dar și încărcăturii sale istorice. În acest sens, trebuie menționat Moș Ion Roată, țăranul ales în divanul ad-hoc al Moldovei și care era din Câmpeni, monumentele dedicate eroilor din primul război mondial - mausoleele de la Mărăști și Mărășești, Monumentul Ecaterinei Teodoroiu de la ieșirea din Străoani ș.a. Stațiunea Soveja este situată aproape de localitățile Tulnici și Lepșa, unde agroturismul este
Agenda2005-10-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283468_a_284797]
-
regele Milan al Serbiei". După detronarea domnitorului Unirii, Ion Bălăceanu este însărcinat de guvernul provizoriu să plece la Paris, ca emisar, și să intervină iarăși pe lângă Napoleon al III-lea în vederea alegerii unui domn străin, în spiritul dorinței formulate de divanurile ad-hoc din București și Iași. Împăratul francez respinsese ideea inițială a guvernului provizoriu de a i se face propunerea contelui de Flandra. Poate cea mai importantă parte a Amintirilor politice și diplomatice o constituie demersul deloc ușor al lui I.
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună ... Citește mai mult Frați români de aceeași MamăSă nu luăm ce-i rău în seamă,Glia noastră strămoșeascăPeste vremi să dăinuiască!Doar uniți în rugăciune împlinim și cele buneSfinții noștrii păzitoriNe feresc de trădători!Răul vrea să ne
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mâna frățeascăSalvăm Țara strămoșească.Moșii noștrii sunt de pază,La hotar încă vegheazăTulnicul răsună-n munțiAu ajuns cu toți cărunțiCuza, domnul cel mai dreptA dus țara chiar în piept,Cu ocaua lui cea micăNe-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună... XIX. LACRIMA ZĂPEZII, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017. Lacrima zăpezii în mii de cristale Casele-s gătite, toate și-au pus zale, Gerul cu o daltă bine mânuită Stelele sculptează, ziua
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
T.A.M. - urile ca fiind un vis urât, ceva pe care era mai bine să-l uiți. În cel mai rău caz, respectivii lăsau să se înțeleagă că era vorba de o formă de maladie mentală care se tratează pe divanul psihanalistului sau chiar în spitalul psihiatric. Nici măcar nu voiau ca pacienții să le vorbească de aceste T.A.M. - uri ca de o experiență pozitivă, o experiență de înălțare spirituală. Adevărul este că membrii corpului medical, interpretează T.A.M. - urile ca
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
A pus temelie Unirii din 24 ianuarie 1859 Vlădica Melchisedec se numără printre bravii bărbați ai Bisericii Ortodoxe Române care a influențat, în mod covârșitor, Unirea de la 24 ianuarie 1859. În 1857 a primit demnitatea de reprezentant al clerului în Divanul Ad-hoc al Moldovei și în această calitate a fost vocea preoțimii române și ”piatră de temelie la clădirea Unirei Principatelor Române”, consideră același biograf al său. Era convins că numai unirea fraților de o parte și de alta a Milcovului
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
amara străinătate” care domnea „de la Nistru pân la Tisa”. Vreme de doi ani, între 1857-1859, ”ca puțini alții i-a îndemnat Melchisedec, pe unioniști, cu cuvântul și cu scrisul, la unirea fraților”, pentru întregirea neamului. Ca deputat al clerului în Divanul Ad-hoc, Ierarhul cărturar a adunat în jurul său mari oameni de stat ai vremii: pe Mihail Kogălniceanu și pe viitorul domn Alexandru Ioan Cuza. Episcopul Melchisedec a fost cel care a inspirat platforma Unirii de la 24 ianuarie 1859, prefigurând chiar “unirea
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
și hatmanul când venea de la bătălie, și să-i spună: „Ia trage tu puțin de cizma asta...” Episodul 116 DIALOG GOTIC Când Metodiu și Iovănuț bătură la porțile Lugubrului, doamna hatman Potoțki tocmai își termina siesta, lungită pe unul din divanurile aduse ad-hoc pe terasă. O ușoară migrenă o determina, clipe în șir, să bată câmpii, cu gândul aiurea, la frumoasele zile din tinerețe, când... da’ câte nu făcuse! Câte nu i se întâmplaseră! Mai ales ziua aceea de toamnă târzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și ea! Să stai tu toată ziulica cu ghergheful și să tragi cu urechea să simți dacă nu se-apropie vreun cal!... Auzind bătăile din poartă, doamna hatman Potoțki se întinse și scutură cu putere de șnurul gros de la capătul divanului. Un dangăt de clopot răsună grav într-o altă încăpere. Doamna Potoțki așteptă circa un minut, apoi mai smuci o dată. Bătaia de clopot se repetă. în sfârșit, somnoros și puțin cam surd, intră silențios, în papuci de casă, bătrânul majordom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tatăl nespus de gingașei tale logodnice - adăugă doamna Potoțki. — Și în numele căruia, dați-mi voie să binecuvântez sfânta voastră apropiată unire - spuse Metodiu cu blândețe. Nimic mai simplu! - zise doamna Potoțki. Poftiți aici lângă mine. Zbignew și Malgorzata se așezară pe divan. Se lăsă câteva clipe liniștea. — Am auzit - spuse Zbignew, întorcându-se respectuos spre Metodiu - că anul acesta ați avut multe lăcuste. — Două valuri, unul după altul - răspunse Metodiu - unul dinspre răsărit, altul dinspre apus. Când s-au întâlnit a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îl aveam de la Marco Polo și trebuia să-l curăț - spuse îngrijorată femeia. Episodul 153 O TĂMĂDUIRE Căutară așa preț de câteva minute. Piaptănul, vorba lui Leibniz, parcă intrase în pământ. Obosită, atractiva femeie se lăsă să cadă pe ad-hoc-ul divan. — Să nu-l fi uitat aici? - se întrebă ea șovăitoare. Dar atunci unde? - și-i privi întrebătoare pe cei doi călugări, de parcă ei, bieții, cum ar completa un narator dibace, ar fi putut răspunde. — Preasănătoasă femeie - zise Metodiu cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
curând obosi și se opri, pentru că Vasâle era cât un munte și nici nu se clintise, ba chiar părea că nici nu se trezise din somn în timp ce Vodă asudase pleznindu-l pe unde se nimerea. Gâfâind, Vodă se lăsă pe un divan din care ieșeau câlții. — De ce bei tu, mă Vasâle? - întrebă el potolit, ștergându-și sudoarea de după ceafă. Ia șezi tu colea lângă mine. Vasâle se așeză cu grijă. Nu ești mulțumit de mine? - zise Vodă. Nu trăiești tu bine acilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de viață la naștere șaizeci și cinci bărbații șaptezeci femeile tot ele mai mult sex slab sex frumos călugărițele Își devoră masculii se umflă lacome hrăpărețe deșănțate el e totdeauna cuminte mă laudă ea În fața prietenilor de parcă aș fi un pechinez de divan mototolul meu nătăflețul meu idiotul meu drag șaptesprezece ani de paradis ea la petreceri ea la vernisaje ea la ambasade ea la conferințe de presă ne facem relații dragă na că m-a stropit tot de noroi deșteptul ăla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am fost la cinema. Tai pîinea. Am văzut un film japonez. Pauză. Polițist. Nu prea am Înțeles. Toți semănau Între ei. RÎdem. Torn supa În farfurii. MÎncăm. Își ia medicamentele. Pun de cafea. El se cuibărește În fotoliu. Eu pe divan. Ne aprindem țigările. El: Am uitat, ți-a venit o scrisoare din Austria. Desfac plicul nerăbdătoare, rup hîrtia pe care e scris expeditorul. Citesc. Eu: Se ține colocviul. S-ar putea să-ți trimită și ție o invitație. El: Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]