1,047 matches
-
fost pregătită să o primească. Rămâne de văzut În ce măsură reprezentările grafice ale „evreului rătăcitor”, uzuale În centrul și vestul Europei În secolele XVII-XIX, au fost sau nu influențate de alte imagini foarte asemănătoare, cum sunt „Nebunul” din cărțile medievale de divinație Tarot sau picturile Nebunul și Fiul rătăcitor de Hieronymus Bosch <endnote id="(vezi 493)"/>. În Transilvania În Transilvania - provincie direct conectată la spațiul cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie de istov cu hotărâre oprite” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 115. 578. Simeon Fl. Marian, Mitologie românească, ediție Îngrijită de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000. 579. Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie În context comparat, Editura Paideia, București, 1999. 580. Andrei Oișteanu, „The Image of the Jew in Romanian Traditional Culture. From Deicide to Infanticide”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Arabiei, patrie a Kabbalei, va fi proprie și textelor borgesiene ("... În colțul de sus al paginilor erau cifre arabe" Cartea de nisip). Pentru că textul cărții "trebuie să rămână ascuns, sigilat", el va fascina, va constitui un "instrument predilect de divinație, previziune, consultare" (A. Marino). Penultimul volum de poezii al lui Borges se va numi chiar "Cifrul", 1981. Eroii eminescieni păstrează prin textul cărții legătura cu absolutul. Magul sau sihastrul care o păzesc în locuri de recluziune, grote din munți (Povestea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
50, aldous Huxley grație mescalinei”. cum se explică sociologic succesul acestor practici neoșamanice? conform antropologului francez claude rivière, o parte a societății occidentale actuale, „pierzându-și credința în sacrul instituționalizat de bisericile creștine, încearcă să regăsească sacrul prin alte mijloace: divinație și vindecare, asceză, călătorie în lumea spiritelor aliate omului, extaz cu sau fără droguri halucinogene”. Capitolul XIX Magia XIX.1. Semnificațiile sociale ale magiei Etimologic, termenul magie are o semantică foarte bogată. Trimiterile sunt la asirianul maga - „sacerdot”; grecescul mAgeia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sufletul și itinerariul său), alteritatea (grilă prin care este decantat orice discurs despre om și orice raport interuman), unitatea (maxim de coerență a lumii și a universului), actualizarea originilor (miturile de origine ca garante ale specificității și perenității), descifrarea viitorului (divinație, ocultism, milenarisme), evadarea (refuzul condiției umane și al istoriei, fie pasiv prin fuga de istorie, fie activ prin impunerea în fața istoriei) și lupta contrariilor (și complementaritatea acestora, într-un imaginar puternic polarizat).433 Este de reținut însă și poziția lui
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
reprobabile imputate celor încadrați în această categorie? „În sistemul juridic roman, învinuirea de vrăjitorie desemna mai întâi celebrarea riturilor nocturne și nelegiuite în scopul de a rosti descântece, de a fermeca, de a vrăji o terță persoană. De asemenea, practica divinației care întrebuința sângele sau măruntaiele victimelor umane, sacrificate într‑un loc sfânt, deținerea de cărți de vrăjitorie, fabricarea sau folosirea substanțelor avortive, otrăvurilor sau poțiunilor de dragoste erau considerate, în egală măsură activități criminale, de către legea Cornelia numită De Sicariis
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de vrăjitorie, fabricarea sau folosirea substanțelor avortive, otrăvurilor sau poțiunilor de dragoste erau considerate, în egală măsură activități criminale, de către legea Cornelia numită De Sicariis și Ueneficiis.” În afara dimensiunii lor enigmatice și uneori imorale (amestecul în viața particulară a oamenilor), divinația și profețirea erau considerate tehnici de manipulare ideologică foarte eficiente. Puterea avea deci tot interesul să țină sub atentă supraveghere acest domeniu al vieții private capabil, în orice moment, să răstoarne ordinea publică. De aici riscul, la care se expunea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lipsit pe ei înșiși de mântuire. El confirmă aceasta prin cele ce urmează, spunând că minunile săvârșite nu sunt adevărate. Într‑adevăr, asemenea minuni ar fi putut fi săvârșite și de cei care își trag numele de la pietrele folosite pentru divinație. Ei arată aur care nu există cu adevărat și înșelăciunile lor sunt curând date în vileag. „Fiindcă ei n‑au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască; și de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ar fi putut împlini... 62 de ani. Oricum, de dincolo de timp și spațiu, mereu, modestul nostru gând ne-nalță, prin lectura scrierilor sale, bineștiut, cât de fascinat a fost profesorul Ioan Petru Culianu de gândirea magică a Renașterii, de tehnicile divinației, de experiențele extazului, de coborârea în fantastic, de natura spirituală a erosului, supus unui riguros ceremonial. Tema sa preferată rămâne ascensiunea celestă, subtilă învăluire în „fantasticul pur și glacial” (Noaptea sufletul meu), pentru ca, „înfipt în tăcerea acestei lumi ca o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-o. Fr. Schleiermacher (1768-1834) a operat distincția între „neînțelegere” (Unverständnis) și „înțelegerea greșită” (Mißverständnis), delimitând clar două tipuri de competențe. Mai întâi, expertiza istoric-filologică, menită să reconstruiască paternitatea și mediul genetic ale textului. Urmează apoi competența psihologică, însărcinată cu „arta divinației” sau a intuiției spontante. Aceasta nu l-a făcut însă pe Schleiermacher să se despartă de idealul kantian, după care cele trei straturi ale hermeneuticii (intentio auctoris, intentio operis, intentio lectoris) puteau fi unificate. Distincțiile marcate de Schleiermacher vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rândul meu o înghețată oferită de domnul cel generos și ascult discuția dintre grupul de maramureșeni și cel de bucovineni. 1. Simeon Florea Marian (2010: 249) amintește de „puterea cununilor de sânziene” (Galium Verum L.), legate de ideea de destin, divinație, soarta omului: „Pe 23 iunie seara, adică spre ziua de Sânziene sau Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cununile se duc pe la Biserici, să le sfințească preotul, să le sânzienească”. Cum cerul este acoperit în acest moment de nori groși de ploaie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Despre viețile și doctrinele filosofilor 12. ștefan Afloroaei - Cum este posibilă filosofia în estul Europei 13. Gail Kligman - Nunta mortului 14, 15. Jean Delumeau - Păcatul și frica 16. Mihail Psellos - Cronografia. Un veac de istorie bizantină. 976-1077 17. Cicero - Despre divinație 18, 19. Elena Niculiță-Voronca - Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică 20. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală 21. Paul Zumthor - Babel sau nedesăvârșirea 22. Porfir - Viața lui Pitagora. Viața lui Plotin 23. E.R. Dodds
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vedea traducerea în ANET, pp. 387-389. Religiile mesopotamiene mai ales prin luminozitatea lor terifiantă. Lumina este considerată atributul prin excelență al divinității, și în măsura în care regele împărtășește condiția divină, el însuși radiază 28. O altă creație a gândirii religioase akkadiene este divinația. Se remarcă, de asemenea, înmulțirea practicilor magice și dezvoltarea disciplinelor oculte (mai ales astrologia), care vor deveni mai târziu populare în toată lumea asiatică și mediteraneană. În fond, aportul semitic se caracterizează prin importanța acordată elementului personal în experiența religioasă și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin însuși faptul acesta, era "reprezentat" prin metalul respectiv 56. Așadar, mânuind în chip ritualic un anume obiect de metal sau o piatră semiprețioasă de o anume culoare, omul se considera sub protecția unui zeu. În sfârșit, numeroase tehnici ale divinației, majoritatea lor dezvoltate în epoca akkadiană, permiteau cunoașterea viitorului. Se considera deci că anumite întâmplări nefericite puteau fi evitate. Diversitatea tehnicilor și numărul considerabil al documentelor scrise care ne-au parvenit ne arată prestigiul de care se bucura mandea în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
culcate într-o rană. Dar descoperirea cea mai senzațională este enorma statuie a unei femei - cu siguranță o zeiță - așezate. Săpăturile au relevat un cult elaborat, cu sacrificii de animale, ofrande de hrană și libațiuni, rituri de incubație și de divinație, indicând existența unui coq) sacerdotal important și bine organizat. Cultul morților juca probabil rolul central, în remarcabila necropolă de la Hal Saflieni, numită acum Hypogeu și cuprinzând mai multe săli tăiate în stâncă, s-au cxhumat osemintele a vreo 7000 de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Nauck). 11 în Mediterana orientală acest proces va permite încorporarea moștenirii romane, elenistice și iraniene în structura imperiului bizantin și, mai târziu, păstrarea instituțiilor bizantine de către otomani. Vezi partea a IlI-a a lucrării de față. Zeus și religia greacă divinației, în special la Dodona, în Epir, unde ghicirea se făcea după "frunzele divine ale marelui stejar al lui Zeus" (Odiseea, 14, 327 sq.; 19, 296 sq.). Astfel, în ciuda faptului ca nu era creatorul lumii, al vieții și al omului, Zeus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
introduce autoritatea de stat în locul vendetelor: tribunalul cetății judecă omuciderea și îl predă pe vinovat familiei victimei. 15 Șarpele femelă Delphyne, zămislit de Terra, cedează locul lui Python, șarpele mascul. 16 Discutată de M. Delcourt, op. Cit., pp. 145 sq. 17 Divinația antică, atât de simplă în aparență, avea un model venerabil: Zeus alegea dintre destinele din poală și le atribuia după cum îi plăcea. 18 Plutarh, Pythia, VII, 397 c; cf. Oracles, XL, p. 432 D; Delcourt, op. Cit., p. 227. Olympienii și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ispravă a lui Ramiro Ortiz, care-i va păstra numele În cultura românească, a fost colaborarea intimă cu poetul Gheorghe Coșbuc, care Încă din tinerețile lui, și mai mult cu nemțeasca decât cu italieneasca lui, dar și cu marea lui divinație artistică, se Încumetase să traducă, pentru sine deo camdată și cu goluri mari sau simple Însăilări cu creionul, „Infernul“, „Purgatoriul“ și „Paradisul“ lui Dante. Profesorul Ortiz era un savant Într-ale operei marelui flo rentin și introdus În lucrările comentatorilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai mult ca oriunde și am beneficiat chiar, În formațiunea mea și mulțumită lor, de un instrument rar de investigație a lumii, de o metodă de cunoaș tere alta decât cea culeasă printre disciplinele intelectualiste care nu ating niciodată limitele divinației feminine; cum și un prilej unic de valorificare, la pătrat și la cub, a propriilor noastre virtuți masculine, pe urma cărora ni s a și atribuit, nu știu de ce, enorma noastră poreclă de „rege al creațiunii“. [...] Orgoliul nostru masculin, atât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
doctor în filologie cu teza Personaje mitologice malefice la popoarele romanice și slave (1995). Un amplu demers în domeniul cercetării magiei și a mitologiei este întreprins de O. în Ipostaze ale maleficului în medicina magică (1998) și Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (1999). Cele două lucrări impun prin vastitatea câmpului cercetat, prin amploarea problematicii dezbătute și prin demersul comparatist, cvasiabsent în studii similare. Vrăjitoria trebuie să stea în atenția cercetătorului, consideră O., fiindcă este un fenomen viu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
spirituale legate de reprezentările generale ale fiecărei zile. SCRIERI: Mitologie comparată, București, 1998; Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, București, 1998; Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998; Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998; Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român, București, 2001. Ediții: Simion Florea Marian, Botanică populară, pref. edit., București, 2000, Mitologie populară, pref. edit., București, 2000; Tudor Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pasăre care conduce în sacru, dar nu are imunitate la contactul cu el este porumbelul, într-un basm cules la sfârșitul secolului al XlXlea. Puritatea acestei păsări, dată de absența fierii, după interpretările simbolice, și funcția ei sacrificială, valorificată în divinații, fac din porumbel călăuza fragilă și diafană, asupra căreia sacrul nu acționează decât la nivel psihedelic: „Veni tocmai hei în colo înnoptat de tot, de l-a fost luat moșul la bătaie, de ce a întârziat așa, dar el a început
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o revigorare a exegezei scripturale, nu doar față de istoria biblică, ci și în raport cu cea recentă. Pentru a prezice mersul evenimentelor, exegetul nu mai avea nevoie de profeții sau semne vizibile, el descoperind, prin deducții simbolice, o metodă de predicție fără divinație. Metoda și-a găsit desăvârșirea în Concordia veteris ac novi testamenti a lui Joacchino de Fiore. Atât de intensă era fascinația interpretării tipologice a istoriei, încât a izbutit să-i impresioneze și pe exegeții evrei, chiar dacă dintre cele patru sensuri
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]