596 matches
-
are scăpare sau nu; dacă membrii tribului vor avea sau nu succes la vânătoare; dacă vor reuși să-și procure hrana etc. William Park publica în 1950 la Paris povestea unui șaman. Ea devine un exemplu ilustrativ al prezenței actului divinatoriu: "la cincizeci de ani el hotărăște să devină "medic". Intră într-o peșteră și începe să se roage. "Tribul meu este bolnav și vreau să-l fac sănătos etc." Se străduiește să adoarmă dar este mereu trezit de zgomote stranii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se transformă în mesager al Ființei Supreme. Înseși locul și "poziția socială" ale celui ce reușește aceste performanțe (șamanul, preotul, vraciul) sunt cu totul deosebite: devine un fel de lider al tribului. 2.2. Divinația în Antichitate În Antichitate, arta divinatorie avea un dublu ecou: pe de o parte, putem vorbi de dimensiunea teoretică, intelectuală, dacă avem în atenție disputele filosofice pe această temă. Pe de altă parte, sub aspect practic, divinația a atins cote nebănuite prin varietatea formelor utilizate la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
filosofice pe această temă. Pe de altă parte, sub aspect practic, divinația a atins cote nebănuite prin varietatea formelor utilizate la scară mare. Disputele teoretice pot fi și o consecință a locului important pe care ajunsese să-l dețină practica divinatorie în societatea antică. Relația om zeu, înțeleasă din perspectiva (im)posibilității realizării unei comunicări între aceștia, a preocupat lumea filosofică a vremii. Problema nu era nici simplă, nici banală. De pildă, Platon afirma că "zeii există, ei sînt preocupați de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinației, în orice împrejurare, n-ar fi decât expresia unei societăți care suferă din punct de vedere material și moral. Acest punct de vedere nu este însă împărtășit de Aristotel, filosof ce se situează printre cei care acordă credit practicilor divinatorii. El vede în aceasta mai degrabă o "filosofie a contemplării", o "știință a viziunii spirituale". Nu întâmplător Apollo își sfătuia adoratorii să se cunoască pe sine (gnóthi seautón). El știa bine că oamenii, descoperindu-l pe Zeu în adâncurile ființei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a contemplării", o "știință a viziunii spirituale". Nu întâmplător Apollo își sfătuia adoratorii să se cunoască pe sine (gnóthi seautón). El știa bine că oamenii, descoperindu-l pe Zeu în adâncurile ființei lor, îi recunoșteau astfel existența. În consecință, arta divinatorie n-ar fi decât o recunoaștere indirectă a existenței unei Divinități Supreme. Nu am căuta să avem acces la un anumit gen de cunoaștere ce are ca sursă însăși divinitatea dacă nu am recunoaște însăși existența și puterea acesteia. Divinația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca sursă însăși divinitatea dacă nu am recunoaște însăși existența și puterea acesteia. Divinația este, așadar, un argument viu al existenței credinței, din toate locurile și timpurile, într-o divinitate ce creează întregul univers. În general, în Antichitatea greacă practicile divinatorii se bucurau de suportul filosofic al teoriilor stoice și neoplatoniciene. În esență, acestea se sprijineau pe ideea unei simpatii universale (sympátheia la stoici), a unei armonii universale care face ca lucrurile să interrelaționeze în mod natural. Reprezentanții Noii Academii vor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
are o implicație profundă în ființarea universului" iar "religia romană nu este o mistificare, ci un sistem de simboluri care transfigurau secretele universului, iar rolul ei în viața civică este unul fundamental"35. Haruspiciile romane, auguratul, dar și alte practici divinatorii, ca expresie a unei relații directe cu divinitatea, contribuie la îmbogățirea și nuanțarea acestui "sistem de simboluri". Principiul care stătea la baza consultării prezicătorilor în Antichitate era organizarea și armonizarea vieții sociale cu voința divină. Scopul, probabil, era crearea unei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
existența divinației" (II,13). Există, așadar, o reciprocitate între zei și divinație. Prezența uneia o determină pe cealaltă. În cele două societăți reprezentative ale Antichității, lumea greacă și cea romană, frecventarea asiduă a nenumăratelor oracole, practicarea diverselor tehnici și metode divinatorii aveau să provoace și să întrețină dispute filosofico-teoretice pe marginea existenței fenomenului divinatoriu. Deseori erau invocate fapte concrete, iar unele exemple sunt extrem de grăitoare în acest sens. Cicero îl invocă în bine-cunoscuta sa lucrare Despre divinație pe Romulus, întemeietorul Romei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
uneia o determină pe cealaltă. În cele două societăți reprezentative ale Antichității, lumea greacă și cea romană, frecventarea asiduă a nenumăratelor oracole, practicarea diverselor tehnici și metode divinatorii aveau să provoace și să întrețină dispute filosofico-teoretice pe marginea existenței fenomenului divinatoriu. Deseori erau invocate fapte concrete, iar unele exemple sunt extrem de grăitoare în acest sens. Cicero îl invocă în bine-cunoscuta sa lucrare Despre divinație pe Romulus, întemeietorul Romei. Acesta s-a servit de lituus, "simbol emblematic al puterii augurale, (...) pentru a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trece fluviul Halys, o mare putere va fi înfrântă". Deznodământul a fost unul nefericit pentru Cresos, care a fost înfrânt, iar statul său a fost anexat regatului persan. Deseori, la fel ca în acest exemplu, răspunsurile obținute prin diverse tehnici divinatorii (oraculare sau de altă natură) oferă răspunsuri ambigue și imprecise, fapt ce lasă loc interpretărilor și speculațiilor, motiv pentru care o anumită prezicere poate fi socotită de unii un eșec, iar de către alții o veritabilă reușită. Aceasta nu i-a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de adevărul profețiilor sale"36. Indiferent de veridicitatea predicțiilor făcute, ceea ce merită să fie reținut este că acestea au călăuzit și influențat destinele personale ale regilor, dar și ale popoarelor pe care aceștia le-au condus. În aceste condiții, arta divinatorie depășește cu mult cadrele unei cunoașteri teoretice. Lecturând Despre divinație ne putem da seama de amploarea acestui fenomen. Aici sunt inventariate o serie de momente de maxim interes pentru istoria lumii (consultarea oracolului delfic cu ocazia expedițiilor întreprinse de Alexandru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că spusele interpretului au fost adevărate. Hotărât lucru, în lumea antică arta divinației era la mare preț. Ea era cea la care apelau în egală măsură regii și oamenii simpli, învățații și ignoranții. În funcție de spațiul unde s-a practicat, arta divinatorie a cunoscut o tipologie variată. Cu siguranță, acest fapt se datorează și interesului crescut al celor care solicitau astfel de servicii. Mai mult, scrierile antice referitoare la divinație constituie pentru cercetările moderne puncte de reper în analiza acestui fenomen. Păstrând
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din importanță, fiind practicată cu mare succes la publicul mai mult sau mai puțin cultivat. Totuși, arareori ea apare aici ca o practică distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care s-a dezvoltat și a funcționat. Într-un studiu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care s-a dezvoltat și a funcționat. Într-un studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în Europa medievală 39, Richard Kieckhefer remarcă, pe lângă o anume normalitate (cel puțin în perioada medievală de început și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în Evul Mediu, deși au existat numeroase opinii privind magia, niciodată nu s-a pus sub semnul întrebării existența ei. Ea reprezenta un fapt real de a cărui putere ocultă nu se mai îndoia nimeni. În această perioadă întâlnim practici divinatorii asociate cu diverse ritualuri magice și vrăjitorești pe tot cuprinsul Europei. Ele au însă accente specifice spațiului socio-cultural din care provin, fiind tributare acelor mitologii și fantasme care definesc imaginarul colectiv al diferitelor spații sociale. Putem spune, parafrazându-l pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a beneficiat de un tratament mai dur. De reținut este că principalele capete de acuzare ale vrăjitoarelor erau acele fapte (oculte) care prejudiciau comunitatea (foametea, distrugerea recoltelor, seceta, grindina, luarea manei animalelor) și care dovedeau conlucrarea acestora cu Diavolul. Practicile divinatorii reprezentau, așadar, doar preambulul unor practici oculte cu scopuri precise, negative pentru om și societate. Spre deosebire de Evul Mediu, perioada Renașterii s-a caracterizat printr-un paradox formidabil: pe de o parte, procesul vrăjitoarelor a atins apogeul în această perioadă, iar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ocupa un loc special. În fapt, acest paradox ar putea ilustra întreaga epocă medievală, când magia, vrăjitoria și practicile pe care acestea le presupuneau dețineau o veritabilă putere în bine sau rău. Concluzionând, putem spune că în Evul Mediu practicile divinatorii exercitau la nivel social o influență semnificată prin mai multe aspecte: 1. Aceste practici invocă nevoia de sacru a omului din toate epocile și timpurile; 2. Practicile divinatorii ale Evului Mediu sunt mărturia unor străvechi credințe ce au existat odinioară
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în bine sau rău. Concluzionând, putem spune că în Evul Mediu practicile divinatorii exercitau la nivel social o influență semnificată prin mai multe aspecte: 1. Aceste practici invocă nevoia de sacru a omului din toate epocile și timpurile; 2. Practicile divinatorii ale Evului Mediu sunt mărturia unor străvechi credințe ce au existat odinioară în diverse spații istorico-simbolice. De exemplu, la români sunt invocate în diverse ritualuri Ielele. În ținuturile nordice ale Europei apar spiriduși, gnomi și alte ființe fantastice ce intervin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt mărturia unor străvechi credințe ce au existat odinioară în diverse spații istorico-simbolice. De exemplu, la români sunt invocate în diverse ritualuri Ielele. În ținuturile nordice ale Europei apar spiriduși, gnomi și alte ființe fantastice ce intervin în actul magic, divinatoriu. 3. Divinația oferea modalități de rezolvare a problemelor într-o epocă în care serviciile medicale erau foarte greu de plătit. Pentru o problemă de sănătate, era mult mai ușor și ieftin să apelezi la un vraci sau la o vrăjitoare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dacă mentalul colectiv ar fi resimțit în continuare nevoia unui alt tip de securitate. În felul acesta, Biserica avea să-și rezerve un rol important în noua ordine socială ce avea să apară. Cu certitudine, magia și vrăjitoria, precum și practicile divinatorii pe care le însoțesc, dincolo de dimensiunea lor religioasă, marchează dinamica unui moment istoric: trecerea de la cultura și civilizația medievale la cele moderne. Mesajul acestui episod fascinant din istoria culturală a omenirii ar putea fi următorul: crizele spirituale, culturale, economice, politice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Mediu. Ele continuă să supraviețuiască, alături de alte științe oculte, sub cele mai neașteptate chipuri. 2.4. Divinația în modernitate Înscriindu-se în același ciclu al recompunerilor și revalorizărilor culturale și spirituale, epoca modernă ne oferă o imagine neașteptată. Vechile practici divinatorii și magice sunt acum regândite, reconsiderate. Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, într-un documentat studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în secolul al XIX-lea, scrie despre "vrăjitoria reconsiderată" sau despre "diavolul îmblânzit". Cele două ipostaze ar putea caracteriza sintetic destul de bine lumea modernă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
îmblânzit". Cele două ipostaze ar putea caracteriza sintetic destul de bine lumea modernă tributară progresului tehnic și cuceririlor științei și căreia îi place să se numească raționalistă și eficientă. Dacă rugurile s-au stins și Inchiziția a dispărut, magia și fenomenele divinatorii continuă să supraviețuiască. Le regăsim în cătune îndepărtate și uitate de lume, dar și în centrul metropolelor sau al marilor aglomerări urbane. Le practică bătrânii, țăranii, cei care mai moștenesc câte ceva din spiritul altor vremi, dar și intelectualii care au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să prefigureze nașterea unei societăți noi, eliberată aparent de vechile clișee și stereotipii. Științele magice, oculte și anumite practici nu vor fi socotite neapărat ca diabolice, ci ca ritualuri sacre încărcate cu un incontestabil prestigiu. Practic, în lumea modernă fenomenul divinatoriu are o manifestare diferită în funcție de mediul în care se regăsește: rural sau urban. Diferențele de acest gen readuc în prim-plan problematica raportului dintre religia populară și religia savantă. "Religiozitatea populară este una vie, trăită căci ea corespunde dorinței oamenilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sa pare să mai supraviețuiască aici. În spațiul rural, vrăjitorul sau vrăjitoarea sunt persoane de care trebuie să te ferești pentru că ele lucrează cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt și cunoscătoare ale practicilor divinatorii. Ele pot fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
frumos dacă lemnul era verde, cu frunze); 2. dacă în preajma casei cântă cucuveaua sau dacă va cădea din cui o icoană este semn că cineva va muri din acea casă49. Etnologii și etnografii români au inventariat o mulțime de practici divinatorii care se leagă fie de muncile agrare, fie de momentele esențiale ale vieții (naștere, nuntă, moarte), fie de o serie de momente neașteptate (boală, accidente etc.). Totuși, la noi, spre deosebire de spațiul occidental, reacția autorităților, a Bisericii și a comunității a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]