537 matches
-
raionul Dondușeni). A studiat la Școala militară de apărare antiaeriană din Poltava (Ucraina) între anii 1977-1981, fiind cadet militar. A lucrat apoi în cadrul Armatei Sovietice pe posturile de comandant de pluton (1981-1984), comandant de baterie antiaeriană (1984-1987) și comandant de divizion antiaerian (1987-1988). În perioada 1988-1991 a studiat la Academia militară de apărare antiaeriană. Reîntors în Republica Moldova, a fost numit în funcția de șef al statului major al regimentului antiaerian (1991-1992), apoi locțiitor al comandantului (1992-1996) și comandant (1996-1997) al Brigăzii
Ion Coropcean () [Corola-website/Science/307712_a_309041]
-
clasa a II-a. Deoarece generalul von Manstein avea nevoie de trupe care să se deplaseze rapid după pătrunderea în Peninsula Crimeea, a fost organizat Detașamentul Mecanizat Colonel Korne format din: Regimentele 6 și 10 Roșiori Purtați, un batalion anti-tanc, Divizionul 54 Artilerie Grea Moto și o companie de motocicliști. Pe 5 mai 1942, Detașamentul Korne a primit ordinul să se deplaseze la Feodosia unde urma să intre în subordinea Brigăzii Groddek. Acțiunea Brigăzii Groddek, și implicit a Detașamentului Korne, care
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
Militară, obținând ulterior titlul academic de doctor în științe militare. La repartiție, a ales garnizoana Ploiești, la Centrul de Pregătire al cadrelor din artilerie, iar după absolvirea Academiei Mlitare, garnizoana Brăila, unde a activat nouă ani, inițial în calitate de comandant de divizion, șef de stat major de regiment și apoi comandant. A urcat rapid în ierarhia militară, fiind numit succesiv: șeful operațiilor, șef de stat major la Inspectoratul General al Artileriei, comandant al Brigăzii 8 Artilerie Mixtă (9 ianuarie 1990 - 23 ianuarie
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
de circa o oră, militarii români de pe direcția de efort a trupelor sovietice au fost lichidați sau capturați, de la comandant până la ultimul soldat; s-au salvat doar 2-3 ofițeri și 30-40 de soldați. Concomitent, tancurile rusești au pătruns în sectortul Divizionului 2 din Regimentul 40 artilerie, pulverizându-i poziția după o luptă pe viață și pe moarte". La orele 10, rușii au atacat și în sectoarele de centru și nord ale diviziei; din Batalionul 1 al Regimentului 83 infanterie au scăpat
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
la gradul de locotenent. În anul 1955, și-a început cariera de ofițer de marină, îndeplinind pe rând funcțiile de comandant Unitate de Luptă Navigație pe monitorul 1 (septembrie 1955 - octombrie 1956), ofițer secund pe dragorul de radă 17 din Divizionul 174 Dragoare de Radă Sulina, comandantul dragorului de radă 27, ofițer operativ pentru Apărarea contra Minelor în Biroul Operații Cercetare în cadrul Diviziei 42 Maritime Mangalia, apoi ofițer cu pregătirea tactico-operativă în Biroul Operații Cercetare. Ulterior a lucrat ca șef de
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
de radă 27, ofițer operativ pentru Apărarea contra Minelor în Biroul Operații Cercetare în cadrul Diviziei 42 Maritime Mangalia, apoi ofițer cu pregătirea tactico-operativă în Biroul Operații Cercetare. Ulterior a lucrat ca șef de stat major (1965-1968), respectiv comandant (1968-1971) al Divizionului 50 Vânătoare de Submarine, ajutor în Biroul Operații al Diviziei 42 Maritime (1971-1972), comandantul Centrului Radioelectronic și Observare "Callatis" (iunie 1972 - 1975), locțiitor al șefului de stat major în Comandamentul Marinei Militare (1975-1977), șef de stat major și prim-locțiitor
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
Grupul de Cercetare, 3 companii de motociclete, un detașament de mitraliere (12 piese), Compania 1 Antiaeriană, Compania de Transmisiuni, Batalionul de Pionieri Moto, Plutonul de Circulație, Plutonul de Poliție, Regimentul 4 „Vânători Moto” (2 batalioane), Regimentul 1 Artilerie Moto (un divizion tunuri 12 × 75mm, un divizion obuziere 12 × 100 mm și un divizion de tunuri lungi 12 × 105 mm), Regimentul 1 „Care de Luptă” (126 de tancuri R-2 organizate în două batalioane), Grupul de servicii (Grupul Aprovizionare Muniții, Grupul Aprovizionare Subzistențe
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
de motociclete, un detașament de mitraliere (12 piese), Compania 1 Antiaeriană, Compania de Transmisiuni, Batalionul de Pionieri Moto, Plutonul de Circulație, Plutonul de Poliție, Regimentul 4 „Vânători Moto” (2 batalioane), Regimentul 1 Artilerie Moto (un divizion tunuri 12 × 75mm, un divizion obuziere 12 × 100 mm și un divizion de tunuri lungi 12 × 105 mm), Regimentul 1 „Care de Luptă” (126 de tancuri R-2 organizate în două batalioane), Grupul de servicii (Grupul Aprovizionare Muniții, Grupul Aprovizionare Subzistențe, Compania de Autocamioane 101, Ambulanța
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
piese), Compania 1 Antiaeriană, Compania de Transmisiuni, Batalionul de Pionieri Moto, Plutonul de Circulație, Plutonul de Poliție, Regimentul 4 „Vânători Moto” (2 batalioane), Regimentul 1 Artilerie Moto (un divizion tunuri 12 × 75mm, un divizion obuziere 12 × 100 mm și un divizion de tunuri lungi 12 × 105 mm), Regimentul 1 „Care de Luptă” (126 de tancuri R-2 organizate în două batalioane), Grupul de servicii (Grupul Aprovizionare Muniții, Grupul Aprovizionare Subzistențe, Compania de Autocamioane 101, Ambulanța Moto 101, Secția Autosanitare 101, Detașamentul Ateliere
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
observare circulară, transmiterea datelor despre situația aeriană la sistemele automatizate de conducere ”Vozduh-1M”, ”Vozduh-1P”. Radiotelemetrul este compus din următoarele sisteme: S-a prevăzut lucrul radiotelemetrului cu două radioaltimetre. Radiotelemetrul se folosea în calitate de radar de descoperire și indicare a țintelor pentru divizionul de rachete antiaeriene ”Krug”, pentru care în radiotelemetru a fost instalată aparatura de codare radio a liniei de legătură cu stația de dirijare a bateriei de rachete antiaeriene a acestui divizion și aparatura autonomă de navigare și legare topografică. Alimentarea
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
în calitate de radar de descoperire și indicare a țintelor pentru divizionul de rachete antiaeriene ”Krug”, pentru care în radiotelemetru a fost instalată aparatura de codare radio a liniei de legătură cu stația de dirijare a bateriei de rachete antiaeriene a acestui divizion și aparatura autonomă de navigare și legare topografică. Alimentarea radiotelemetrului și a radioaltimetrului PRV-9A (B), conjugat cu el, s-a realizat de la generatorul turbinei cu gaz a radiotelemetrului. Pentru determinarea apartenenței de stat a mijloacelor aeriene, radiotelemetrul a fost dotat
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
a reînființat și Divizia 16 Infanterie. Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. Diviziile de vânători erau formate din 2 brigăzi, cu un toatl de 2-3 regimente a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
1952), căpitan locotenent (decembrie 1952) și căpitan de rangul 3 (iulie 1954). După absolvirea cursului academic superior de pe lângă Academia Militară Generală (1956), a fost numit șef de stat major al Brigăzii 214 Apărarea Raionului Maritim (august - octombrie 1956), comandant al Divizionului 319 Vedete torpiloare (octombrie 1956 - ianuarie 1959), șef de stat major al Flotilei de Dunăre (ianuarie 1959 - martie 1960) și comandant al Brigăzii 33 Dragaj (martie 1960 - mai 1961). În august 1958 a fost înaintat la gradul de căpitan de
Ilie Ștefan () [Corola-website/Science/302888_a_304217]
-
După o practică în unitățile operative s-a înscris la Școala Superioară de Război pe care a absolvit-o în 1921 printre primii elevi. Și-a început cariera militară la 1 iulie 1911 în funcția de Comandant de Pluton la Divizionul de Artilerie Călăreață. În 1913 ia parte la al II-lea Război Balcanic la comanda Bateriei 6 Artilerie. Se înscrie la Școala Specială a Artileriei și termină al doilea din 41 de elevi fiind promovat locotenent și mutat la Regimentul
Ramiro Enescu () [Corola-website/Science/307478_a_308807]
-
în timpul Invaziei din Golful Porcilor, iar Angola i-a folosit în timpul războiului civil. ȘU-100 a fost folosit și în timpul Războiului din Vietnam. România a achiziționat din Cehoslovacia aproximativ 66 de vânători de tancuri ȘU-100 în anul 1955. Autotunurile erau alocate divizionului antitanc al diviziilor mecanizate și bateriei antitanc din diviziile blindate. Vânătorii de tancuri au fost folosiți în timpul Revoluției Române din 1989. Un autotun este expus în prezent la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București, iar alte două ȘU-100
SU-100 () [Corola-website/Science/322584_a_323913]
-
ferată, lung de 17,3 km, între Turnu Severin-Vârciorova, tronson care leagă România de Europa Centrală. Construcția Depoului CFR este finalizată în 1876, iar în 1877 este dată în folosință Gara. În aprilie-iulie 1877, Severinul concentrează forțe militare (printre care Divizionul 1 pompieri București - 9 baterii teritoriale, cu un efectiv de 50 ofițeri, 9 asimilați si 1569 trupă) care asigură flancul drept al dispozitivului strategic rus de pe Dunăre, forțe necesare începutului războiului și proclamării independenței de stat a României. Întreținerea lor
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Marină (1947 - 1949) și apoi pe cele ale Academiei Militare Generale - Facultatea de Marină (1950 - 1952). După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost ofițer cu navigația pe nava-școală "Libertatea", șef de stat major la Divizionul 418 Distrugătoare, ofițer secund, respectiv comandantul distrugătorului D 11. Este încadrat apoi în Direcția Operații a Marelui Stat Major al Armatei Române, unde a îndeplinit funcțiile de ofițer direcțional pentru Flotila de Dunăre, ofițer direcțional pentru Forțele Maritime Militare în
Mihai Aron () [Corola-website/Science/307460_a_308789]
-
Academia de Înalte Studii Militare din București (1985). În anul 1999, a obținut titlul științific de doctor în științe militare. După absolvirea școlii de ofițeri, a fost avansat locotenent, îndeplinind apoi funcțiile de comandant de pluton, de baterie și de divizion de artilerie (1976-1982). Revenit după trei ani de studii la Academia Militară, devine șef al artileriei unui Regiment Mecanizat (1985-1986), șef de stat major al unui Regiment de Artilerie (1986-1988), comandantul Regimentului 43 Artilerie (1988-1993), locțiitor al comandantului Diviziei 1
Sorin Ioan () [Corola-website/Science/311489_a_312818]
-
Jilava-Sintești a avut loc un schimb de focuri între militarii germani și români, în urma căruia un soldat român a fost ucis iar altul rănit. A doua zi trupele germane din barăcile de la sud de Jilava au întâmpinat cu foc forțele divizionului de artilerie al Școlii de subofițeri artilerie Mihai Bravu care se îndreptau spre București. Divizionul a instalat tunurile unei baterii în poziție de tragere forțând astfel...să se predea 200 germani...Au fost capturate mai multe mașini și materiale.... Pe
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
un soldat român a fost ucis iar altul rănit. A doua zi trupele germane din barăcile de la sud de Jilava au întâmpinat cu foc forțele divizionului de artilerie al Școlii de subofițeri artilerie Mihai Bravu care se îndreptau spre București. Divizionul a instalat tunurile unei baterii în poziție de tragere forțând astfel...să se predea 200 germani...Au fost capturate mai multe mașini și materiale.... Pe data de 26 august între orele 800-1600 “ o unitate din Regimentul 3 Transmisiuni Aero a
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
cu teza de doctorat "Contribuții la studiul doctrinei și diplomației navale românești în actualul context geopolitic și geostrategic". După absolvirea Școlii Superioare de Marină, a fost comandantul Unității de luptă Observare, Transmisiuni și Radioelectronica pe dragorul de bază 60 din Divizionul 146 Dragoare al Diviziei 42 Maritime (1968-1973). După doi ani în care studiază la Academia Militară din București, revine în funcții de comandă operativă: comandantul dragorului de bază 62 (1975-1976), șeful Transmisiunilor Diviziei 42 Maritime (1976-1978), ofițer 2 în Biroul
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
42 Maritime (1976-1978), ofițer 2 în Biroul Mecanizarea și Automatizarea Conducerii Trupelor în cadrul C.M.M. și la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "NAVROM” Constantă (1978-1980). Între anii 1980-1984, îndeplinește funcții de comandant de navă antisubmarin: Vânătorul de submarine 33 din cadrul Divizionului 339 Vânătoare de Submarine și apoi Vânătorul de submarine 260. Conduce apoi Divizionul 339 Vânătoare de Submarine și apoi Divizionul 79 Vânătoare de Submarine (1984-1990). După trei ani în care este comandant de unitate de fregate, este numit în funcția
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
C.M.M. și la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "NAVROM” Constantă (1978-1980). Între anii 1980-1984, îndeplinește funcții de comandant de navă antisubmarin: Vânătorul de submarine 33 din cadrul Divizionului 339 Vânătoare de Submarine și apoi Vânătorul de submarine 260. Conduce apoi Divizionul 339 Vânătoare de Submarine și apoi Divizionul 79 Vânătoare de Submarine (1984-1990). După trei ani în care este comandant de unitate de fregate, este numit în funcția de șef al Operațiilor în Comandamentul Marinei Militare (1993-1995), devenind apoi locțiitor al
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
Flotei Maritime "NAVROM” Constantă (1978-1980). Între anii 1980-1984, îndeplinește funcții de comandant de navă antisubmarin: Vânătorul de submarine 33 din cadrul Divizionului 339 Vânătoare de Submarine și apoi Vânătorul de submarine 260. Conduce apoi Divizionul 339 Vânătoare de Submarine și apoi Divizionul 79 Vânătoare de Submarine (1984-1990). După trei ani în care este comandant de unitate de fregate, este numit în funcția de șef al Operațiilor în Comandamentul Marinei Militare (1993-1995), devenind apoi locțiitor al Comandamentului Marinei Militare (1996-1997). Prin Decretul nr.
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. În plus, primele zece divizii (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) () [Corola-website/Science/333322_a_334651]