268 matches
-
o distanță confortabilă de Vest, înghesuindu-i pe scriitorii invitați în niște tipare, mereu aceleași: „Scrie despre Securitatea ta, despre Ceaușescu al tău, despre Casa ta a Poporului. Despre câinii tăi, copiii tăi de pe străzi, țiganii tăi. Mândrește-te cu dizidența ta din perioada comunistă. Lasă-ne pe noi să scriem despre dragoste, moarte, fericire, agonie și extaz.” (Mircea Cărtărescu). După ce-și fixează câteva decoruri - Como, vila von Rezzori din Toscana, Schloss Solitude, mansarda antisocialului Cioran (luată drept contrapunct) - Corina
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
fiind prea tînăr. Dar portretul lui Fernando Vallejo ar rămîne incomplet dacă l-am reduce numai la profilul scriitorului. Personalitate complexă și polemică, de mare curaj intelectual, Fernando Vallejo și-a asumat în mod public condiția sa de homosexual -o dizidență mai mult culturală decît strict biologică- într-o epocă în care, în Columbia, aceasta era obiectul unei discriminări severe, și s-a exprimat în presă cu deplină libertate în legătură cu toate tabuurile țării sale și ale Occidentului. Iconoclast e un adjectiv
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
fără cea mai vagă preocupare pentru ceea ce s-ar putea numi realpolitik, este impresionantă pentru spectator, dar, într-o societate ca a noastră nu poate avea ca efect decît permanenta marginalizare socială și profesională a celui în cauză. Aureolat de dizidența sa anticeaușistă, intens mediatizată de postul de radio "Europa liberă" la sfîrșitul anilor '80, Liviu Ioan Stoiciu ar fi putut deveni un personaj important în acești ani de nesfîrșită și bezmetică tranziție. Intransigența sa morală l-a făcut însă repede
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
Azi nu mai există o efervescență de acest tip, sau cel puțin ea nu mai are amploarea de atunci, dar intelectuali de acest soi mai există. Există însă cumva în stare normală, fără tam-tam în jurul lor și fără pretenții de dizidență, există în universitate și în revistele care își permit luxul de a avea asemenea comentatori. Andrei Cornea este un intelectual de acest tip, dar diferit, în sensul că păstrează cumva părțile bune ale unei astfel de construcții intelectuale, dar renunță
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
care sînt considerați la noi poeții importanți: prezență în manuale, prezență la televizor și alte mondenități care dau măsura consacrării în spațiul românesc. Chiar dacă nu e ca Ana Blandiana bine situată în sufletul autohton, chiar dacă nu e un simbol al dizidenței culturale, Mariana Marin e o poetă respectată pentru curajul și directețea ei din perioada comunistă. Ea a reușit și o importantă performanță în planul relațiilor literare: ea e pomenită, aplaudată și premiată de toate taberele. Faptul se explică probabil în
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
rînd. Ca și cum părinții ar fi parte din noi. Ori noi parte din părinți. Opera, mai întîi, opera. Si opera părinților noștri sîntem noi. Noi, mai întîi. Sîntem rebuturi ale operei. Pămîntul e și împăciuitor. Stinge toate querelele. Toate dihoniile. Toate dizidențele. Toate nebunelele. Oalele. Și ulcelele. Și eu, acum, sînt aplecat asupra ei. O sărut. Îi simt buzele umede. Pe bună dreptate, căci se face de ploaie. Se aud, deasupra noastră, bubuituri. Tunetele. Bubuie lumea. Cerul. Orașele. Bubuie gura noastră. Se
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
dar și pentru a-și auzi glasul și a se convinge că e acolo, e viu și are forța de a spune "nu". Publicistica lui Eugen Ionescu e o temă cu multiple variațiuni: dreptul la existență al statului israelian, recunoașterea dizidenței estice, dreptul de a refuza comunismul (acum, cu argumentul Portugaliei), autonomia ideologică a scriitorului (inclusiv față de conservatorismul Academiei Franceze), misiunea teatrului de a-și trăi propria independență într-o lume fracturată. Antidoturi e însă și, deja, o carte de despărțire
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
imposibil să fi avut mai mult de-a face cu dorința tînărului Petru Dumitriu de notorietate europeană, mondială (i se tradusese de curînd o carte în Franța), cu eventuale cherele punctuale cu colegii de breaslă din țară, decît cu vreo dizidență față de sistem. Numele său nu mai apare oricum niciodată în paginile „Gazetei literare”, revistă al cărei asiduu colaborator fusese încă din primul număr. Grupul susținătorilor zeloși ai regimului este extrem de larg, pentru că ei sînt regula timpului și nu excepția. Se
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
puterii. Pe scurt, vă rog (volum în curs de apariție la Edi-tu-ra Curtea Veche), reprezintă Cartea-Bilanț a unei vieți pe care marginalizarea, persecuția de clasă, tinerețea în underground-ul teatrelor mici din Praga, a formațiilor rock, și a marilor filosofi marginalizați, dizidența, închisoarea, președinția vreme de treisprezece ani, mai întâi a Cehoslovaciei și apoi a Cehiei, au transformat-o în destin exemplar. Vaclav Havel și-a construit această mărturie aproape testamentară, împletind trei feluri de texte:1.interviul recapitulativ din 2006,cu
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
Franței, Mitterand, n-a făcut altceva, arătându-și simpatia față de Ion Iliescu, decât să se aleagă cu porecla ,l'ami de l'assasin!" Un capitol dureros, frustrant, din istoria de aproape cincizeci de ani a comunismului românesc, e aceea a dizidenței intelectuale. Deși Tony Judt constată că multă vreme opoziția scriitorilor și artiștilor la comunism n-a avut efecte serioase și n-a impulsionat reformele din societate, el menționează, totuși, importanța mișcării ,Goma '77" drept un moment de trezire a conștiinței
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
i se iartă până azi și nu i se va ierta niciodată că a fost perceput drept simbolul răsturnării dictaturii comuniste. El a încurcat multe socoteli chiar începând cu amiaza lui 22 decembrie — ca să nu mai vorbesc de lunile de dizidență activă, când mulți dintre vitejii de după război își rodeau prin ascunzișuri unghiile, incapabili să depășească frica patologică de consecințele eventualei exprimări a nemulțumirii față de demența lui Ceaușescu. Etichetat — în funcție de moment și necesități — când nebun, când țigan, când spion ruso-maghiaro-americano-israelian, când
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
de paragrafe ne întorc din drum. Niciodată, din tot ce am citit despre postmodernism, din tot ce am auzit la cursuri sau în diverse discuții, lucrurile n-au fost înțelese așa: postmodernismul n-a fost și nu este considerat o dizidență, nici adepții lui niște eroi ai opoziției. Mesajul subliminal anti-comunist al literaturii acelor ani este cu totul altceva, nu e nevoie ca Alexandru Mușina să facă acum dreptate și să ne dezvrăjească pentru că n-am fost vrăjiți niciodată. Gestul �bărbătesc
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
omului modern care trăiește în permanență aceste neînțelesuri", o "dereglare a lumii", inclusiv în laturile limbajului și ale comunicării (în interviul din "Convorbiri literare", 10/1981). Dacă M. H. Simionescu nu a putut întruchipa, în primul rând datorită structurii temperamentale, dizidența fățișă, rezistența sa la canoanele politice este una de tip literar-autonom. Cărțile rezistente artistic ale târgovișteanului trebuie discutate, așadar, pe de o parte, în direcția respingerii servilismului politic și, pe de altă parte, în cea a experimentalismului estetic. Autorul poate
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
Dacă îl vom compara azi pe Constantin Noica, pe marele nostru învățat trecut prin Biblioteca din Fanar, cu doamna Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm ce să mai zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul Pleșu nu poate să afirme pe față acest lucru; dar el rezultă. în schimb, autorul discută încercarea Subiectului de a-și preschimba osândirea într-o desfătare
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
trauma, frustrări, animozități, dependențe tolerate dar intolerabile, însă nu o poveste pentru fiecare. Asimetria nu este un fapt rău în sine, dar aici reflectă o nesiguranță. Tinerii adună mici observații, anecdote, amintiri, poante, bruioanele unor existențe obscure, a unor juvenile dizidențe diluate. Un moment vesel este asigurat de apariția unui exotic chitarist (Laurențiu Bănescu) din panoplia de vaganți ai Gării de Nord, cu un repertoriu hip hop destul de elevat, a unui puști care este dispus să asigure o criză de epilepsie pentru douăzeci
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
posibilitățile, cu virtualitățile. Chiar dacă vorbește despre lucruri foarte serioase, peste tot plutește aerul "frivol" al speculației intelectuale, uneori utilă, alteori gratuită. N-aș vrea să se înțeleagă greșit. Raționalitatea este "frivolă" prin natura ei în comparație cu temele aduse în discuție: comunism, dizidență, problema Basarabiei. Raționamentul intelectualului poate semăna cu un delir atunci cînd gravitatea problemelor depășește orice tip de metadiscurs. Cristian Preda l-a întrebat pe autor (în cadrul unei discuții la NEC, acum cîteva săptămîni) de ce nu s-a ocupat de "cei
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
și simplu, fie că va îmbrățișa concluziile amplei prefețe a lui Eugen Negrici, desferecătoare de sertare și pas cu pas exegetică, fie că se va încredința analizei din postfața datorită Lidiei Vianu, ce demonstrează că George Virgil Stoenescu a aparținut dizidenței și chiar rezistenței - va parcurge cele șapte stații ale acestui jurnal liric remarcând continuitatea de inspirație. Și aceasta într-o progresie incontestabilă către suprema puritate a sonului. Va fi, astfel, lectorul mulțumit de a fi întâlnit o certă personalitate lirică
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
Caransebeșul a avut programate pentru vineri, 17 septembrie, două acțiuni culturale deosebite. Pe de-o parte, vernisarea Parcului Internațional de Sculptură Monumentală din Teiuș-Caransebeș - la ora 17, iar pe de altă parte, lansarea cărții „Pe drumul de la Mancha - Exerciții de dizidență universală“ a lui Bata Marianov - la ora 18, la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, volum apărut la Editura „Marineasa“ din Timișoara. Pentru aceste evenimente meritul este în egală măsură al sculptorului Bata Marianov, cel care a
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
ci un armistițiu, pentru a colabora după alegeri, dar președintele dorește control total, prin Emil Boc. Traian Băsescu, de care se leagă gruparea Stolojan-Boc, a răspuns ultimatumului cu o tehnică bine cunoscută. Ca o coincidență, de fiecare dată când apar dizidențe în PDL, procurorii fac descinderi sau audieri. Ancheta DNA nu are drept rezultat doar sperierea lui Falcă sau a altor dizidenți, ci și decridibilizarea demersului acestuia, în caz că ” defectează” sau că solicită public debarcarea lui Boc. Cazul Arad a fost precedat
Ultimatum dat de greii PDL. De Ce au venit procurorii la Falcă () [Corola-journal/Journalistic/45614_a_46939]
-
decisese să fiu botezat Marius, și numai o inspirație de ultim moment a mamei a deschis spre zona slavă o potecă derivată din șoselele post-romane pe care mărșăluiau glorios legiunile de neamuri și neamuri ale neamurilor. Diferența (era să zic dizidența!) s-a accentuat când fratele meu a fost botezat Voicu, iar astăzi, cu generația copiilor noștri, începem să avem, în fine, nume frecventabile. Asta dacă n-o să înnebunim când va veni vremea nepoților și-o vom lua de la capăt cu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
vieții politice, prin 1870-1871. S-a remarcat de îndată ca om politic proeminent, contribuind - împreună cu Lascăr Catargi, Gh.Gr. Cantacuzino-Nababul, Vasile Boerescu - la crearea, în 1880, a Partidului Conservator, existent, pînă atunci, răsfirat. Carp devine liderul necontestat al junimismului politic, o dizidență constantă în Partidul Conservator. De abia în 1890 devine președintele Partidului Conservator și a rămas în această demnitate puțină vreme datorită rivalității cu Take Ionescu, care își creează în 1908 un partid al său, Carp fiind silit să demisioneze, în
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
urmă practicat numai cînd și cînd. Și, totuși, marele profesor de histologie continua, anual, să vie în satele studiate monografic și să-și continue cercetările sale fără scop și finalitate. Referindu-se la fizionomia școlii monografice, H.H. Stahl amintește de dizidența legionară din cadrul școlii creată de grupul D-tru Amzăr, Ernest Berna, Ion Ionică, I. Samarineanu. Aceștia se constituie în grupare dizidentă și editează, în 1937, revista Rînduiala (sub formă de caiete), în care se glorifică Legiunea, Căpitanul (un articol al lui
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
tip de rînduială preconizată. Tot pe atunci devine legionar și Traian Herseni care, prin această atitudine, se auto-exclude din școala monografică a lui Gusti. Pentru că, precizează H.H. Stahl, legionarii nu erau agreați și tolerați în cercetările școlii monografice. Despre această dizidență legionară a scris Stahl și în cartea sa Amintiri și gînduri, apărută la Ed. Minerva, în 1985, eu fiind redactorul volumului. Și, împreună cu volumul din anul următor Eseuri critice, apărută tot la Ed. Minerva, (tot eu fiind redactor) au provocat
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Paraipan (Gheorghe Dinică) etc. O mare parte din această galerie de portrete ipostaziază chipul actorului Sergiu Nicolaescu într-un narcisism jubilatoriu. Ambii și-au pus talentul în slujba regimului comunist, devenind stars system, jucând chiar și fabulatoria carte a unei dizidențe „cu voie de la poliție”, a unei suceli și răsuceli de incomozi contrafăcuți. Beneficiile simbolice și nu numai au fost imense. Cei doi nu au avut concurență, dând viață nu doar fantoșelor propagandistice ale regimului comunist, dar împachetând dezirabil minciuna fie
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
particulară pentru a-și păstra puritatea. Unii au plecat direct în închisoare, în frunte cu Havel, alții au ajuns șoferi, spălători de geamuri etc. În schimb, în vremea aceea nu exista nici un scriitor român (cu câteva excepții de rezistență și dizidență, dacă n-ar fi să pomenim decât de Paul Goma și de Dorin Tudoran) care să fi acceptat să se comporte în cetatea asediată așa cum s-au comportat scriitorii cehi. Cam atât în legătură cu punctul al doilea al întrebării dv. - despre
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]