80,209 matches
-
ele" din singurătate, insinuează numeroase dintre textele volumului; cînd iubitul plecat în străinătate se întoarce, cuplul se sparge (vezi XXXV. Mania vitezei). Mult mai reușite sînt textele în care Mira Feticu construiește un dialog de perspective, cum este XXXI. Bătrîna doamnă, probabil unul dintre cele mai reușite din volum. Perspectiva aristocratic-romanțată și subtilă (foarte bine articulată) a profesoarei e extrem de abil anulată în final de gîndul studentului care o vizitase: "profesoara lui seamănă teribil, cum de n-a văzut pînă acum
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
C. Rogozanu Mariei Cantacuzino-Enescu (1879-1968), una dintre marile doamne ale începutului de secol, din celebra familie a Tescanilor, îi sint publicate memoriile. Un detaliu esențial: Maruca era una dintre cele mai frumoase și mai curtate femei din înalta societate românească, la începutul secolului XX. Fără această precizare ar fi
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
trece. încearcă o mică vinovăție pentru că soțul se afla la un pas de moarte și ea era deja îndrăgostită de altcineva. Altă scenă antologică din călătoria de nuntă este vizita celebrelor fresce de la Pompei. în camera unde erau expuse "pornografiile", doamnele nu aveau voie. Maruca își așteaptă la ușă soțul care intră și inspectează cu atenție încăperea... O altă ruptură importantă se produce în relația celor doi în acel moment. Exemplele doamnelor libertine pe care le admiră le ia tot din
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
fresce de la Pompei. în camera unde erau expuse "pornografiile", doamnele nu aveau voie. Maruca își așteaptă la ușă soțul care intră și inspectează cu atenție încăperea... O altă ruptură importantă se produce în relația celor doi în acel moment. Exemplele doamnelor libertine pe care le admiră le ia tot din familie. în copilărie își alege modele dintre cele mai curajoase boieroaice, cele care au știut să-i joace pe bărbați pe degete. Nu marile pasiuni romantice inflamează imaginația adolescentei. Bîrfele de
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
la care se stabilește Virgil Ierunca în 1951. Atunci, încredințate revistei din exil Caete de Dor 2), sînt pentru prima oară date publicității pagini selectate din anii 1923-1926. Publicarea în întregime a fost posibilă, în ediția de față, mulțumită acordului doamnei Lovinescu. Pentru responsabilitatea de a decide schimbarea traiectoriei textului, presupus a fi fost scris de E. Lovinescu numai pentru sine, Cuvântul înainte se resimte de apăsarea întrebării de lungă durată provocată de încălcarea acestei "pudori". "Răspunsul aparține cititorului, istoricului literar
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
Telefonul sună insistent. N-am chef să ridic, să fac conversație, să rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu vreau să aflu nimic nou. Nici rele, nici bune... Răspund. O voce dulceagă și fermă, siropos de politicoasă dorește să vorbească cu doamna Adela. Rămîne absolut surprinsă cînd îi comunic că, după știința mea, doamna Adela nu poate fi găsită la acest număr. Ușor îndoită și țîfnoasă îmi spune: "Mulțumesc. O zi bună." Mă sucesc, mă-nvîrtesc, îmi dau seama că frigiderul e gol
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu vreau să aflu nimic nou. Nici rele, nici bune... Răspund. O voce dulceagă și fermă, siropos de politicoasă dorește să vorbească cu doamna Adela. Rămîne absolut surprinsă cînd îi comunic că, după știința mea, doamna Adela nu poate fi găsită la acest număr. Ușor îndoită și țîfnoasă îmi spune: "Mulțumesc. O zi bună." Mă sucesc, mă-nvîrtesc, îmi dau seama că frigiderul e gol și fug în colț, la măcelărie, să cumpăr ceva. Lili a mea
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
drum îmi amintesc că n-am țigări. Mă duc la chioșcul meu bine aprovizionat cu marfă de contrabandă, evident netimbrată. Cumpăr și, la despărțire, "O zi bună." Vin spre casă și zăresc pe stradă tărăboi mare. Vecinii se ceartă cu doamna Nuți, cea căreia îi achităm, lunar, banii pentru gaze. Facturile sînt enorme, oamenii sînt depășiți, supărați, disperați și nervoși. Omit faptul că doamna Nuți n-are nici o vină. O vîr în curte repede cu aerul unui nobil salvator. Apreciază. Văd
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
despărțire, "O zi bună." Vin spre casă și zăresc pe stradă tărăboi mare. Vecinii se ceartă cu doamna Nuți, cea căreia îi achităm, lunar, banii pentru gaze. Facturile sînt enorme, oamenii sînt depășiți, supărați, disperați și nervoși. Omit faptul că doamna Nuți n-are nici o vină. O vîr în curte repede cu aerul unui nobil salvator. Apreciază. Văd nota mea. Îmi smulg părul din cap, îmi trag palme, mă arunc pe jos, mă tăvălesc, mă ciupesc de obraz, mă ridic, dar
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
de ordin conativ, nu mai este un declic care deschide și închide ceea ce numeam în anii î70 . Acum omul se ocupă de ziua ta, de după-amiaza ta, de week-end-ul tău, prin urmare încearcă să ți le influențeze favorabil. învățătoarea mea, doamna Popa, ar fi răcnit: cum îți permiți să te referi la week-end-ul meu, poate că eu nu vreau să am un week-end, îmi ajunge o sîmbătă și o duminică; cînd mă saluți, nu încerca să-mi intri sub piele, zi
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
cum îți permiți să te referi la week-end-ul meu, poate că eu nu vreau să am un week-end, îmi ajunge o sîmbătă și o duminică; cînd mă saluți, nu încerca să-mi intri sub piele, zi-mi bună ziua! Atît!" învățătoarea, doamna Popa, ar putea fi un simbol al felului în care scriitoarea Irina Nicolau optează să-și pună în scenă judecățile și analizele. Există un permanent efort de personalizare, de biografism în textele ei. De cele mai multe ori judecățile pleacă de la un
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
construcțiilor somptuoase, somptuoasa și ea atât prin maniere cât și prin libertatea ideilor pe care nu se sfia să le afirme public, știa să-și sublinieze prin păreri Îndrăznețe rangul intelectual, dar să se păstreze, În același timp, ca o doamnă ajunsă la vârsta și la influențele ei politice. Nu Întrecea niciodată măsură, ca orice franțuzoaica știa să provoace și accepta complimentele ce-i demonstrau artă de a flirta, dar nu-și permitea cochetării ieftine, ca usuratecele băbuțe pofticioase ce uită
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
condamnase la Închisoare pe viață, supărat pe ea, mai tarziu, când se amestecase cu cei care-l huleau pentru că, din președinte de republică se proclamase Împărat - spre a-i confirmă, deci, Împăcarea prin care o atrăsese ca să-i fie scânteietoare doamna de anturaj și sprijin intelectual la curte, Napoleon se oferise să-i subvenționeze cheltuielile elitistului salon. Pentru că și imperiul, căpătând importantă europeană ce-i dădea stabilitate, Îi făcea pe mulți revoluționari de la 1848 să vrea să se apropie din nou
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
publicase tratatul despre artilerie al carui limbaj tot această distinsa literata i-l corectase, iar acum voia să scrie și o carte despre Iulius Caesar, pesemne, tocmai pentru a se compară cu acela. Avea, deci, nevoie de verbul talentat al doamnei Hortense Cornu sau, poate, prin ea, chiar al altor scriitori mai mari, de la care să Împrumute un stil de geniu sub semnătură să imperiala și să-l combată pe Victor Hugo care, din exilul de la Londra, nu-l ierta nicdecum
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
Îi era și ginere, pentru că Hortense, nașă mea, era fiica din prima căsătorie a Josefinei, Înfiata legal de Napoleon Întâi !... - Aha! - rosti Brătianu această interjecție mai puțin controlată și dându-și seama, se corectă rapid: Adică, voiam să spun, stimata doamna, că Încep să Înțeleg rațiunile imperiale. Iar ea, fără a se arătă deranjată, renunță la comportamentul controlat, Întrebând că la piata: - Și ce, nu crezi că ăsta e un avantaj pentru sprijinul de care are nevoie țara voastră?! Perfect cavaler
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
la comportamentul controlat, Întrebând că la piata: - Și ce, nu crezi că ăsta e un avantaj pentru sprijinul de care are nevoie țara voastră?! Perfect cavaler al jocului politic, Brătianu preferă să tacă și să-i sărute afectuos mâna. Distinsei doamne nu-i displăcu și Își permise o atenționare cocheta punctând cu degetul către bărbatul frumușel, sanguin după aparente și figură Îndrăzneață, completată frumos prin gesturile de bun simț ale unui om sigur pe sine și experimentat În relații. Și preciza
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
româncuța plină de foc; ar prinde bine politicii dumitale de om dedicat țării ! Brătianu răspunse politicos, foarte echilibrat În mișcările lui sigure și În aerul de om care știe ce vrea, Încercându-si Împotrivirea doar pe departe: - Cu tot respectul, Doamna, vă informez că noi, de zece ani am propus prinț străin, tocmai ca să nu-l Încuscrească vreo familie de-a noastră și să poată rămâne obiectiv, ca domnitor al tuturor românilor, fără preferințe pentru unii sau pentru alții. - Frumos, foarte
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
ca la copiii pe care Îți vine să-i săruți, Isi permise, cu un mod foarte specific, acela de a-si demonstra că nu se teme de sinceritate, să Întrebe ceea ce, de fapt, Îl chinuia mai demult. - Să Înțeleg, deci, Doamna și distinsa protectoare, ca, In legatura cu Filip de Flandra, lucrurile sunt... - Nici nu poate fi vorba. I s-a pus În vedere să-și ia orice gând. - I „s-a pus”? - Da; i „s-a pus”. - Împăratul? - Poate mai
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
taică-său care, imediat i-a spus că n-are destui bani ca să trăiască la Paris cu o femeie de lume mare, ar fi fost imediat dispus să devină cetățean francez! - Chiar așa? - Chiar așa, mon petit! - răspunse veselă distinsa doamna nemairezistând tentației și mângîindu-i ușor, cu unghiile, obrazul acela de bărbat sănătos, crescut cum cresc pomii din livezile Însorite. - Dă-ti seama: regele, vrem-nu vrem să-i luăm În considerație pe regi, daca ți-l alegi, trebuie să-ți fie
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
un soi, am zice, de Caragiale speculativ și livresc, care se distra teribil exersîndu-se pe trapezul asociației erudite ori pur și simplu insolite: "M-am amuzat odată la o conferință vorbind despre poezia lucrurilor din casă spre mirarea unor nobile doamne". E foarte probabil, după cum opinează exegetul său, ca factura conferinței cu pricina să fie foarte apropiată de exercițiile fantast-asociative din Universul poeziei: Masa e patrupedă, aparține deci faunei domiciliului. Sînt cîteva divinități tutelare ale casei care au căpătat de mult
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
aparțin clasei de mijloc de la 1900, pe care Zarifopol a sintetizat-o foarte bine în studiul despre Caragiale, sînt îmbrăcați corect, cu gust, domnii poartă pălării (canotierele epocii) și bastoane, costumele fiindu-le adaptate la anotimp și la împrejurări, iar doamnele cu sau fără căței, sînt elegante, poartă ciorapi și bluze de mătase naturală, demibotine de piele și nu uită umbreluțele de soare. Pînă și copii sînt îmbrăcați în costume de ofițeri de roșiori sau vînători, ca ale Prințului Carol. Toți
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
dar și de pălăria de paie, de Panama, care irumpe într-un vis a lui Walter Benjamin, eseistul obsedat și de un șal căruia i-a repartizat tot în somn o dublă cheie: de a înfășura gîtul grațios al unei doamne, dar și de a scoate în relief o inscripție în limba franceză, care trebuie decriptată. Pentru Derrida, fugarul Benjamin, expatriat, care resimte fericirea unui vis, cum exclamă, cu un an înainte de a se sinucide în retragerea sa spasmodică din fața naziștilor
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
se mai știe dacă a avut loc vreodată. În tîrg cutreieră o altă istorie, de astă dată nu abreviată, redusă la un tors, vag, incert ca în povestea Brigandului, ci dilatată cu bogate detalii, unele abracadabrante. Cică în pivnițele bătrînei doamne Orzan viețuiește un pitic cocoșat. Fusese odinioară o fată frumoasă, susținea legenda, apoi, atinsă de un blestem, decăzuse într-un monstru murdar și urît mirositor, cu malformații congenitale. Era un moșneag lățos, aspru, nebărbierit, cu sprîncene groase, ce-i acopereau
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
al slăbiciunilor există o verigă, un personaj care leagă două povești, un vicios protagonist în două relații ce-și urmează una, alteia: tîrfa și soldatul, soldatul și fata-n casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în zilele noastre, neobosită ca și
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
există o verigă, un personaj care leagă două povești, un vicios protagonist în două relații ce-și urmează una, alteia: tîrfa și soldatul, soldatul și fata-n casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în zilele noastre, neobosită ca și viciul. Zece
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]