55,379 matches
-
plângă că, dacă odinioară (perioada creștinismului de început) vasele erau de lemn și inimile preoților de aur, în vremea lui vasele au ajuns de aur și inimile preoților de lemn... Drept urmare, calitatea de sfânt nu mai este ca înainte starea dobândită prin botez, ci ea este atribuită pe bază de merite și după moarte (desigur, cu excepția preoților și mai ales a ierarhilor, aceștia - potrivit formulelor de adresare - fiind considerați sfinți încă din timpul vieții): la catolici prin beatificare, iar la ortodocși
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
în ceea ce privește misionarismul (de-abia din secolul al XVII-lea este concurată de protestanți), dar stă mult mai bine și la capitolul sfinți. Că vrei au ba, abundența de sfinți specializați ai catolicismului (nu sunt numai patronii unor localități, dar au dobândit specializări pe meserii, bresle și...afecțiuni: Sf. Anton este invocat în cazul bolilor de piele, Sf. Apolonia pentru durerile de măsele etc.) te duce cu gândul la generosul panteon al vechilor greci, unde zeii ba patronau anumite cetăți-state (zeița Atena
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
avea gânduri, Aș avea aripi. Iar visurile dacă mi-ar lipsi, M-aș împrumuta pădurilor Apoi aș aștepta în tăcere Cântecul lor. Dacă zâmbetul l-aș pierde, M-ar răsplăți Demiurgul cu tăcere. În zori dacă aș risipi nopțile, Aș dobândi cufere cu întrebări. Pe care le-aș înșira că pe mărgele, La gâtul celor ce se ostenesc în tăceri. Dacă timpul s-ar rupe în două, Aș cere ajutor vieții să-l înnădim cu flori. Iar dacă cupă vieții s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
n-aș avea gânduri,Aș avea aripi.Iar visurile dacă mi-ar lipsi,M-aș împrumuta padurilorApoi aș aștepta în tacereCantecul lor. Dacă zâmbetul l-aș pierde,M-ar răsplăți Demiurgul cu tăcere.In zori dacă aș risipi nopțile, Aș dobândi cufere cu întrebări.Pe care le-aș înșira că pe mărgele, La gâtul celor ce se ostenesc în tăceri. Dacă timpul s-ar rupe în două,Aș cere ajutor vieții să-l înnădim cu flori. Iar dacă cupă vieții s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
și voia să zbor,Asemeni păsării din Paradis.... XXII. SPERANȚE CREIONATE, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015. Dacă îmi înnod gândurile, Voi avea un tărâm de flori. Dacă creionez zborul în culori parfumate. Voi dobândi secundele amurgului meu verde. Dacă ating cerul cu palma, Voi renaște în nopțile pline. Dacă zâmbetul senin îmi mângâie față, Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupă vieții. Numai dacă pământul de sub pașii mei, Vă rosti același imn
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
diafan. Dacă începutul dimineților se va prelinge, Pe bucăți de suflet, Voi împărți mulțumiri, La fiecare trecător cu zâmbet senin. Citește mai mult Dacă îmi înnod gândurile,Voi avea un tărâm de flori.Dacă creionez zborul în culori parfumate.Voi dobândi secundele amurgului meu verde.Dacă ating cerul cu palma,Voi renaște în nopțile pline.Dacă zâmbetul senin îmi mângâie față,Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupă vieții.Numai dacă pământul de sub pașii mei,Vă rosti același imn
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
botez, devine o prezență efectivă pe măsura împlinirii poruncilor. Cunoașterea păcătoșeniei noastre, a nedeplinătății duhovnicești, izvor al căinței permanente, este prima fază a cunoașterii de sine. Cunoașterea de sine este una dintre cele mai adânci cunoașteri pe care o poate dobîndi omul. Pe o treaptă superioară, această cunoaștere obiectivă dobândește un sens moral mai accentuat, constând în dorința de a ne elibera de patimi și de a dobândi virtuțile, pentru a ajunge la adevărata cunoaștere și trăire a lui Dumnezeu. ,,A
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
Cunoașterea păcătoșeniei noastre, a nedeplinătății duhovnicești, izvor al căinței permanente, este prima fază a cunoașterii de sine. Cunoașterea de sine este una dintre cele mai adânci cunoașteri pe care o poate dobîndi omul. Pe o treaptă superioară, această cunoaștere obiectivă dobândește un sens moral mai accentuat, constând în dorința de a ne elibera de patimi și de a dobândi virtuțile, pentru a ajunge la adevărata cunoaștere și trăire a lui Dumnezeu. ,,A te cunoaște pe tine înseamnă, pe treptele cele mai
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
de sine este una dintre cele mai adânci cunoașteri pe care o poate dobîndi omul. Pe o treaptă superioară, această cunoaștere obiectivă dobândește un sens moral mai accentuat, constând în dorința de a ne elibera de patimi și de a dobândi virtuțile, pentru a ajunge la adevărata cunoaștere și trăire a lui Dumnezeu. ,,A te cunoaște pe tine înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, a fi conștient de adâncul pe care îl reprezintă ființa umană, a descoperi împărăția
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
nostru, pe care păcatul nu le poate decât acoperi. Înseamnă a actualiza toate aceste potențe”. De aceea, celui ce se cunoaște pe sine cu adevărat i se dă cunoștința tuturor. Așa se întâmplă cu sfinții, care, datorită vieții lor îmbunătățite dobândesc o cunoaștere lărgită, extinsă, expresie a cunoașterii și inspirației pe care le aduce Duhul Sfânt. Sfinții își cunosc deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
Acestea nu sunt nicidecum un efect al civilizării. De aceea oameni aleși se reîntorc, de regulă spiritual, în epoca de piatră. Nu știu dacă este vina lor sau a electoratului. Și în fine, războiul. Toate animalele vânează spre a-și dobândi pâinea cea de toate zilele. Totodată își apără domeniul de dobândire a ei. Dar să aperi averile fraudulos obținute de nobilimea banului este o foarte relativă accepție a patriei, domeniul de obținere al hranei. Omul este singurul animal care vânează
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431161983.html [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
mai tânăr, mai puternic, mai dornic de a experimenta! Să luăm exemplu de la ei. Să ținem departe ura și nefasta răutate, care ne prejudiciază, ne face mult rău, ne ciuntește sufletul. Numai reușind să ne acceptăm, să ne respectăm, vom dobândi respectul elevilor noștri. Să evadăm cu toții în magia unei lumi unice, fără pizmă, fără ură, fără întuneric! ACOLO UNDE E COPILUL...ACOLO E COPILĂRIA! prof. MARICICA STROIA Grădinița Centru Școala de Arte și Meserii Păunești -Secretar de redacție REVISTA ARMONII
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prof_maricica_stroia_lumea_copilariei_profund_marcata_de_lumea_adultilor_.html [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]
-
lui față de aproapele. Era de o căldură și tandrețe sufletească rar întâlnite. Părintele Paisie era neîncetat neobosit cu oamenii, încât uita de el însuși. - Este bine în zilele noastre să mai căutăm povățuitori duhovnicești sau nu? - Este mai bine să dobândești tu puțină pricepere duhovnicească, căci vin vremuri când nu numai că nu veți mai găsi îndrumător, dar nici măcar un cuvânt din Scriptură sau din Sfinții Părinți. Sfinții Părinți până acum recomandau povățuirea după Sfânta Scriptură și scrierile Sfinților Părinți, însă
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
Aristotel distinge în limba poetică cuvinte care aparțin limbajului poetic, pentru motivul că acestea se opun exprimării uzuale. Clasicul antic dă exemple de exprimare poetică datorită întrebuințării unor cuvinte rare sau uno inversiuni neobișnuite în limba greacă uzuală și care dobândesc prin aceasta calitatea de expresie poetică originală. Aristotel introduce de fapt un criteriu care nu este exclusive lingvistic și formal, și anume acela al noutății expresiei, al puterii ei de evocare, rezultă dintr-o opoziție, dar care rezidă nu în
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_asemanaril_al_florin_tene_1376573299.html [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
nu este exclusive lingvistic și formal, și anume acela al noutății expresiei, al puterii ei de evocare, rezultă dintr-o opoziție, dar care rezidă nu în fenomenul opoziției ca atare, ci în valorile pe care expresia în cauză le-a dobândit pe această cale. Funcția limbii poetice se caracterizează prin ceea ce aduce nou ea- iar aceasta este un criteriu estetic și ține de valorile positive ale comunicării - și nu prin ceea ce nu este ea. Principiul că stilul reprezintă o abatere, o
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_asemanaril_al_florin_tene_1376573299.html [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
vorbit... impresionant... Spunea că tu te-ai întors „între hotarele peisajelor familiare, pentru ultimul drum înainte de a porni în călătoria veacului și a faimei: acolo printre cei alături de care a copilărit, fizionomia lui și-a regăsit ascendentele oltenești, viața lui dobândește un patetic sens, operă lui artistică își împlinește adevărată lui statura. Fiul vine să se situeze docil în obscurul convoi al străbunilor”. - Cum de nu am auzit ce a spus?! Dacă știam îl invităm și pe el aici, împreună cu noi
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bratul_andromedei.html [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]
-
Și ninge ca-ntr-un cimitir". Acest hedonism pe care-l găsim la Bacovia nu vrea distincție între diferitele plăceri. Eul poetului este satisfăcut așa cum este, iar lumea, așa cum este, devine obiect al plăcerilor. Lumea este văzută prin culori. Aceasta dobândește o semnificație existențială, acest ochi al senzației, această ureche a sufletului creează o sumă a plăcerilor ce se vede în "corespondența"dintre emoție și instrumentele muzicale: "Ce tristă operă cânta/ Fanfara militară/ Târziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. În acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri, percepută de cititor face ca simțurile să dobândească tot mai mult caracterul unei facultăți interioare, subordonate, ținând de un domeniu de instincte obscure, ineluctabile. În poezia bacoviană un rol însemnat îl are momentul senzorialității. Tocmai datorită acestei receptivități, acestei dăruiri deschise a simțurilor către obiect, simțurile pot deveni
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
viața mea... Gândurile mele intime, nevoile și dorințele mele sau transformat în realitate prin însăși talentul meu unic cu care am fost înzestrată, și prin vocația mea. Așa mi sau oferit în calea viții, unelte pentru cunoaștere și am putut dobândi o nouă viziune pentru a putea pășii pe drumul descoperirii puterilor mele interioare. O viață fără restricții, mai ales după ce trecusem prin episoadele cu Clujul, când aveam numai sentimente de vinovăție, rușine și respingere corporală care mi se așterneau mereu
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
în toate ipostazele ei. Recentul român, „Vară leoaicei”, se înscrie pe linia epicului contemporan, cu personaje și acțiuni viabile, menite să țină treaza atenția cititorului și să-i creeze confortul spiritual pe care, nu din emisiunile de divertisment îl poate dobândi. Românul debutează cu secvențe aproape cinematografice, având în centru figură Mărținei Sâmbure, apariție aproape insolita în peisajul urban în care este debarcata intempestiv, la marginea unui șanț, de mașină care o transportase. Planul real se îmbină perfect cu cel fantastic
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
a face vreo cucerire nouă, iar autoarea ne descrie atmosferă în amănunt. Parer că se pregătește ceva nemaivăzut, nemaiîntâlnit, oamenii sunt cuprinși parcă de o stare febrila, în aer plutește misterul. Din păcate, nimeni nu ia în seamă rănile reale dobândite de Augustina, preocupați cum sunt, fiecare de propriile trăiri și interese. Se împarte agheasma dintr-un butoi pântecos. Festival în regulă. Cu popor, cu adunătura - gloata amorfa - în concepția Mărținei - care, din spirit gregar, s-ar duce și-n prăpastii
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
că doar nu are obligații față de nimeni și nici moralitate că se culcă cu soția sau fiica partenerului de afaceri nu avea. În jungla în care trăia nu există moralitate și nici sentimentalisme dacă vrei să supraviețuiești. Cum și-a dobândit averea? Doar nu cu sentimentalisme? Era obișnuit cu aceasta încă de pe vremea când era elev de liceu și lucra în vacanțe în turism. Există o luptă continuă, cine pe cine poate devora. El nu a ajuns încă chiar în cel
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
dreptate. El lansează îndemnul global de a fi anihilate personalitatea umană și libertatea de a opta. Prin „miracol, taină și autoritate”, omul este degradat într-o unealtă supusă și inerentă a conducătorilor, cei care l-au convins că nu va dobândi egalitatea decât renunțând de bună voie la libertate. Inchizitorul devine astfel prototipul tiranului cu putere nelimitată, din următorul secol, întruchiparea nebuniei dictatoriale de a-și afirma vrerea prin anihilarea voinței celorlalți, urmând neștiut, preceptele diabolicului sfetnic. Iisus Hristos coboară într-
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
sabie sudul Dunării în 1583. Mai departe, în timpurile moderne, independența ne-am câștigat-o la Plevna în războiul din anii 1877-1878 dincolo de Dunăre, nu pe teritoriul național. În 1913 am intrat din nou în Bulgaria pentru a pacifica regiunea dobândind rolul de lider regional, pacea încheindu-se la București. În 1919 am eliminat pericolul bolșevic maghiar ocupând Budapesta prin luptă la 4 august 1919. Tot în 1919 am trecut Nistrul ocupând Tiraspolul și alte regiuni pentru a asigura flancul stâng
Ne puteam opri pe Nistru? (III) by http://balabanesti.net/2012/12/13/ne-puteam-opri-pe-nistru-iii/ [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
-mi fie, căci El m-a scos din fundul gropii, Vreau ca să povestesc lucrarea ce a făcut prin Duhul care, A dat celui înfrânt speranță, celui robit, eliberare, De cugeți la Cuvânt, prieten, de te încrezi în Slova sfântă, Vei dobândi înțelepciunea, ce înspre ceruri te avântă, Poate nu crezi, dar fericirea și pacea ce o cauți de-o vreme, N-o poți găsi aici pe Terra, căci ea însăși plânge și geme, Planeta-ntreagă caută pacea, e frământată de războaie
CÂND VOM PĂŞI ÎN NEMURIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1430571864.html [Corola-blog/BlogPost/371307_a_372636]