488 matches
-
ca unică moștenire lui Koinski umbra din fotografii a soției din îndepărtata Italie. Posedat al muzicii de operă, cântăreț ce visează în fortul său african la o glorie care nu va veni cu adevărat niciodată, Palchetti este expresia acestei umanități doborâte de asaltul solitudinii și al existenței coloniale. Nebunia lui Palchetti este de neimaginat fără himera unei Europe care înseamnă, înainte de toate, armonia operelor și amintirea eleganței înghițite de deșert. În Kismet, amanta sa africană (evocând, prin hieratism, efigiile egiptene ale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
carton, pline de praf, În care păstra tot soiul de hîrțoage, socotind că-i vor fi de folos Într-o bună zi. Cutiile astea Încurcau puținele spații rămase goale În Încăpere. Larg deschise, zăceau pe parchet ca niște animale abia doborîte și jupuite. Dacă anii din urmă i se păruseră Îngrozitori, arhivele Îi dovedeau că nici cei dinainte nu fuseseră mai puțin teribili. Pur și simplu nu mai știa pe unde să calce În vălmășagul acela. Delphine Îi spusese: „Cum poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
luînd fiecare cărămidă făcută de mîinile sclavilor și curățind-o cu scule corecte din punct de vedere istoric, apoi o fixează la locul ei, cu mortar, dar deseori rezultatele nu-l mulțumesc pe deplin pe restauraționist, așa că zidul este iar doborît, Într-un fără de sfîrșit ciclu dement de zgomot și praf. Pe fiecare latură a casei istorice sînt dormitoarele și birourile altor vecini deranjați de lucrări. Unii dintre ei s-au plîns de ciocănit, dăltuit și scrijelit; unul chiar a chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ale soarelui, prelingîndu-se parcă din granit, chiar sub semnul În formă de pește, două lacrimi de sînge se rostogoleau Încet pe piatra celui de-al treilea menhir. Cei doi jandarmi Însărcinați cu paza sitului de la Ty Kern zăceau pe jos, doborîți. Nu putură să spună mai apoi nici cine Îi lovise, nici cum. Marie se agita, trăgea de chingi. Tot inconștientă, Își mișca dintr-o parte În alta pe pernă capul asudat, ochii i se Întredeschideau, gura rostea cuvinte greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Își reproșă că se lăsase să cadă ca un prost În capcană. Trebuia să iasă de sub dolmen. Calculă distanța care-l despărțea de menhiri - vreo zece metri În cîmp deschis -, cît să fie de cel puțin zece ori reperat și doborît, dar n-avea de ales, așa că se năpusti, cu arma În mînă. Pantofii lui scîrțîiră pe covorul de cioburi, dar ajunse fără probleme În spatele uriașului cu profil de elefant bătrîn. După poziția celor patru proiectoare și după un rapid calcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
locului nu găsise pe nimeni la bordul epavei. La cafeneaua din port, lumea era consternată, Anne se prăbușise. Marie primi vestea ca pe o lovitură dată În plin, se afla la volanul mașinii cînd auzi informația. Opri pe marginea drumului, doborîtă. Era cu neputință, Christian nu putea să fi dispărut, era ceva de negîndit, dintotdeauna Îl crezuse invincibil pe mare... Apoi se strecură gîndul cel mai cumplit: și dacă se scufundase din cauza ei? Dacă, din cauza atitudinii ei și a rupturii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de ce erau Încruntați tot timpul? Hm. Poate că din aceeași cauză pentru care, În loc să se joace la marginea satului, țâncii Încordau crengi din acelea cum aveau vânătorii În toată firea, trăgând cu sulițele lor mici Într-un trunchi de copac doborât. Doi bătrâni se plimbau printre ei, fără să-i scape din ochi, certându-i ori de câte ori sulițele mici nu nimereau trunchiul. - Arc, Îmi spuse Vindecătorul lor. Arc și săgeți. Îți spun numele lor, deși nu mai ai nevoie de cuvinte. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mare lucru forțarea unei parole, un joc pe ordinator, murea sau era rănit cineva? Criminale erau jocurile pe care puștii de cinci-șase ani le butonau extaziați; urlînd, de multe ori; mitraliere, hold-up-uri, case aruncate În aer, mașini făcute zob, avioane doborîte. Datele din memoria doar consultată de Thomas rămîneau intacte. Un fel de privit pe fereastră sau pe gaura cheii. Judecînd altfel lucrurile, vina lui Lars nu ar fi fost Însă una mică; aceea a lui Thomas ar fi fost chiar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
strălucită. Stănică povestea fel de fel de dovezi de precocitate, pretinzând că limbajul însuși se manifestase la copilul său. Refuză să se scoale de pe pat, sfătuind pe toți să se ducă să ajute pe Olimpia, care este tot așa de doborâtă, și mărturisind că, fără ajutorul altora, el nu va fi în stare nici măcar să înmormînteze mortul. Într-adevăr, nu făcu nici el, nici Olimpia nici un gest serios în direcția asta, încît cheltuiala căzu în spinarea familiei Tulea. Stănică ceru chiar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
risipise. Stere privea grămada de bani. De afară se auziră cocoșii. Nuntașii începură să plece. Caii trăsurilor venite să-i ia tropăiau la poartă. Nevestele își cărau bărbații până la scara droștilor. Meșterii erau țepeni de băutură. Horăiau de-a-n picioarele, doborâți și galbeni. Cum cădeau pe pernele de catifea, așa înlemneau, cu mâinile adunate pe piept, osteniți. Femeile strigau la birjari și trăsurile porneau în goană spre Grivița. Soarele sclipi în geamurile aburite. Florile vișinilor se împurpurau. Socrul ieși în prag
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lăsat răpus între așternuturi. Afară, era o iță de lumină putredă, și vântul împrăștia zăpada din curte. În geamuri se clătina lumina ștearsă a nopții de iarnă. Gagica s-a ridicat într-un cot și 1-a privit. Caramangiul horăia doborât, gol, între perne. S-a uitat afară. Curtea era albă în lumina lunii. A auzit câinii departe și un zvon de lăutari. Pe nesimțite a cuprins-o spaima. Parcă se făcuse frig în odaie. -La zgâlțâit pe Paraschiv. -Scoal'! El
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mîinile femeilor și a fost vremea matriarhatului"470. III Masele revoluționare au înscris pe drapelul lor: Libertate, Egalitate, Fraternitate sau Moartea. Ar fi făcut mai bine dacă ar fi scris: Libertate, Egalitate, Fraternitate și Moartea. Tatăl, despotul urît și iubit, doborît, nu numai că nu dispare, hărțuiește conștiința celor care l-au ucis. Nemaifiind deasupra mulțimii, el tinde să revină în ea. Nici unul dintre fii nu-i preiau funcția. Dar fiecare a asimilat, ca să spunem așa, o dată cu o parte din trupul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de Micaela Slăvescu, Editura Univers, București, 1978, pp. 16-17. 358 Idem, p. 17. 359 Idem, p. 70. 360 Idem, p. 67. 361 Idem, pp. 88-89. 362 "Cutreierând insula în toate direcțiile, până la urmă descoperi-ntr-adevăr un arbore quillaja, al cărui trunchi doborât desigur de trăsnet sau de vânt se târa pe pământ înălțându-se un pic și-mpărțindu-se-n două ramuri groase. Scoarța era netedă și călduță, moale, chiar și-n interiorul furcii a cărei îmbucătură era căptușită cu un lichen mărunt și mătăsos
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prizonieri; ofițeri, soldați etc.) EDMUND: Niște-ofițeri să-i ia de-aici; păziți-i Pînă înaltă voie se va ști Ce judecat-a. CORDELIA: Nu sîntem noi primii Ce, bine vrînd, au pătimit mult rău. De soarta-ți, lovit rege,-s doborîta; Eu aș putea mînia sorții s-o înfrunt. Nu vom vedea pe fiice, pe surori? LEAR: Nu, nu, nu, nu! Hai la-nchisoare; singuri Noi doi cînta-vom că în cușcă păsări; De-mi ceri blagoslovirea,-ngenunchez Și-ți cer iertare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Pădurea Statului. Spunea tata că din cele trei avioane unul era românesc și două rusești. Unul din avioanele rusești fusese doborât iar celălalt lăsându-se la nivelul copacilor a dispărut fugind peste dealul Fâstâcilor. Oamenii au alergat să vadă avionul doborât care parțial arsese. Pilotul era aproape carbonizat dar cizmele îi rămăseseră intacte. Un sătean din Cursești, Vasile Cristea, i-a tras cizmele mortului și le-a luat pentru sine. Imaginea aceasta m-a urmărit întreaga mea copilărie și parcă simt
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
notațiilor grave pe fundal elegiac autumnal, când pământul trudit "atârnă de păsări", când "copacul uscat nu mai speră", când zburătoarele cântă "în limba lor minoră". Relicve dintr-o copilărie uimită amintesc de bivolițe, de lupi în păduri transilvane; brazii munților, doborâți, respiră tristețe: "Un dor de piatră începe să-i doară". Ciocârlii sfredelind cerul declanșează miraje: Rămâne un turn de nimenea văzut / Ce ne ridică-n fiecare zi să auzim / Mai limpede și rece nesfârșitul". Lucrurile, toate, cumulează mistere, de unde senzația
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
În lucrarea de față, nu mi-am propus să răspund direct la această întrebare spinozistă, ci să-mi aduc contribuția indirect cu această galerie de gânditori care pactizează cu trupul, nu fac din el un dușman care trebuie disprețuit, maltratat, doborât. Că trupul ar fi „marea rațiune” și că orice filosofie ar fi întotdeauna autobiografia și confesiunea (trupului) unui filosof, așa cum afirmă Nietzsche în Știința voioasă, iată un adevăr de ieri care promite mult pentru mâine. Istoria filosofiei căreia, din această
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
termenul de horă sau joc, ca "dans circular". "Dansul circular" a fost foarte răspândit, încă din paleolitic, în toată Eurasia, În Europa orientală, în Melanezia, la indienii din California, și a fost practicat de vânători pentru "a împăca sufletul animalului doborât sau pentru înmulțirea vânatului." 123 Prin mișcări ritmice ale corpului, picioarelor, brațelor și capului, omul primitiv își exprima sentimentele. Dansurile rituale au fost clasificate, după structură, în dansuri mitologice care sunt reconstituiri ale "marilor acte arhetipale, în scopul menținerii continuității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nimicesc, este ceea ce vreau; așteptându-mi sorocul... respir, respir în felul meu. Într-o zi, cine știe, poate c-ai să cunoști și tu această plăcere de a ochi o idee, de-a trage în ea, de-a o vedea doborâta la picioarele tale, ca apoi sa reiei exercițiul cu alta...72". Un alt fel de Cioran. Vorbește despre scris că despre salvarea lui, dar, ne întrebăm, a dorit Cioran să se salveze? De ce nu s-a sinucis? a fost întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în sine, a plantelor și a animalelor, precum și a oamenilor, îi este sfântă, și când încearcă pe cât posibil să ajute orice formă de viață aflată în suferință." Albert Schweitzer, Viața și gândirea mea " Iată-le cum zac, ca niște avioane doborâte, cu o aripă în aer. Sau ca niște cai rupți de oboseală. Sau ca niște făpturi deznădăjduite. Sau ca niște bieți somnoroși. A doua zi, câte una se mai trezește, mai încearcă terenul cu un picior, mai bate dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
urma urmelor, nu stă într-o coamă și într-un răget) pare supraestimată. Adept al legii minimului efort, lăsând în grija femelelor vânătoarea și urmărirea prăzii pe sub soarele încins, având doar îndrăzneala de a se înfrupta primul din prada proaspăt doborâtă și ucisă, leul se impune numai în captivitate (atunci când se învârte în cușcă). Om "Mândru ca un om" ( Fier comme un homme): pleonasm, tautologie. BIBLIOGRAFIE SUMARĂ BATAILLE, Georges, Oeuvres complètes, vol. IX, Paris, Gallimard, 1979. Oeuvres complètes, vol. XII, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dreapta./ Eu priveam.// Nu moștenesc bogăția părinților,/ ci simplitatea pietrei,/ al cărei chip mereu se ascunde". La fel, în Oreste, despre simplitate, actantul liric mărturisește a fi ucis în numele aceleiași simplități eliberatoare: "Astă-vară, într-o noapte târzie,/ am văzut statuile doborâte și plutind./ Erau ostașii tatălui meu./ La chemarea ta, marea s-a oprit,/ statuile s-au întors cu strigăt./ Erai atât de vie!/ De atunci îmi doresc simplitatea,/ bucuria de a trăi./ În numele ei, am ucis." Hipertrofia eului convins de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Angelo Barile, din cele trimise protectorului sau Angiolo Silvio Novaro sau din epistolele către Salvatore Pugliatti sunt nenumărate: Dar eu în aceste vremuri am sufletul amar și scriu vise despre moarte (...) final de an trist, mizerabil, ca al unui om doborât; și nu-ți mai scriu nimic despre aceste ultime zile ale mele ca să nu te amărăsc; către Angelo Barile în 2 ianuarie 1932: Că de obicei nu îmi rămân decât fărâme de amărăciune și aș vrea ca măcar poeții să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
primitiv dominat de solidaritatea mistică vânat-vânător” care implică o relație deosebită Între om și animal. O asemenea concepție are la bază mitul descendenței dintr-un carnasier, un mit justificativ: „animalul primordial ucidea oameni (... Animalul a fost În cele din urmă doborât și acest eveniment este ritual reactualizat”. Originile practicilor rituale ale celor mai multe sărbători se pierd În negura timpului, aparțin unor altor vremuri, Însă cu toate acestea, sunt reactualizate prin forme de ritualuri ce nu au Încetat să existe. Concluzii Cultul geto-dacic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fi ca "înainte". Legendei sale îi sînt asociate întotdeauna aceleași imagini, aceleași simboluri ale verticalității, ale luminii. Poate fi copacul ce se înalță și protejează. (După moartea lui Charles de Gaulle, Malraux invocă celebra poezie a lui Hugo despre "stejarii doborîți"; de asemenea, cînd se vorbește despre Philippe Pétain este pomenit cel mai înalt dintre stejarii din pădurea de la Tronçais.) Dar poate fi și torța care arde și care luminează, poate fi farul, coloana ce se înalță, soarele răsărind sau acel
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]