1,319 matches
-
mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât de zbuciumată, mai timbrată, mai curată, mai adâncă și profundă...! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Vlad, nufărul Dobrogei. Mitul florii de nufăr. / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
până atunci era spartă de un șuierat, ce devenea tot mai puternic. La început fusese ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce ajunsese ca mugetul crivățului uscat din iernile aspre dobrogene. Încrețirea apei se transformă repede în valuri săltărețe care plimbau micuța mea bărcuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în panică. Până la țărm
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: PUNTI PESTE VREMURI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar de o „Istorie
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
de plecare îl constituie pelasgii, locuitorii Vechii Europe, care au răspândit civilizația în lumea antică, ducând cu ei lexicul arhaic, regăsit la popoarele de la Atlantic la Pacific, conservat în daco-română. Parte componentă a spațiului nostru, aparținând Geției lui Dromichaites, ținutul dobrogean a făcut parte din cele mai vechi timpuri din pământul ancestral, chiar dacă acesta a fost supus vremelnic unor stăpâniri străine. Aici a fost înălțat unul dintre cele mai faimoase monumente de la Dunărea de Jos. Autorul pune o triplă întrebare: Când
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: Punti peste timp. - Povestiri / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de râvnitori ai valorilor creștine, artistice și culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este și va fi locuită de ostenitori biruitori întru aceasta, din veacuri vechi, până azi! Mulți artiști au trudit în Dobrogea strămoșească, la înstelarea spiritului dobrogeanului acestei zone etnofolclorice. Au trudit chiar și unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine și
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
decât artiștii din folclor. El a ivit lumina spiritului, în studii, în documente, în creație și interpretare. În ținutul dintre Dunăre și Mare, roditor, pitoresc și divers, interpreții de muzică folclorică s-au înfrățit dintotdeauna și etern, cu întreaga populație dobrogeană căreia i-a purtat într-o neîntreruptă continuitate toate însușirile, exteriorizările și profunzimile sufletești. Așa s-a sudat în cuprinsul unuia și aceluiași spațiu, miraculoasa diversitate a culorilor, folclorului unic dacă nu compact, enigmatic, însuflețit și neasemănător de plăcut zonal
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
au nevoie de nicio lămurire afară de cântecele acestei artiste și afară de mirificul ei port popular ce o înfățișează ca prințesă geto-dacă din afara provinciei traiane și din miezul inimii iubitorilor de folclor. Pe cât de generos și fermecător înveșmântează glasul ei folclorul dobrogean, pe atât de frumos o înveșmântează pe ea minunea de haine tradiționale cu supreme croieli și magnifice cusături populare în care se oglindește întreaga frumusețe a Dobrogei, cu Marea, Dunărea, câmpul și văzduhul ei. Puține cântărețe de muzică folclorică românească
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
în iureș pe pajiște, într-un trio cu spirite aprinse în chiot și veselie. Lupta cu apăsrile vieții au țintit-o de mică, pe Aneta Stan dar încă de atunci, viitoarea floare și rază de bucurie și lumină a cântecului dobrogean s-a luptat și a biruit! Mama sa a avut un accident vascular, iar rolul de mamă a revenit în această împrejurare sorei Maria și cumnatului ei Marin Spirea care provenea dintr-o familie de pescari din tată-n fiu
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
Dobrogea, interpreta Aneta Stan începe să se dăruie cu râvnă unei munci în care se împletește pasiunea cu talentul și sacrificiul, aceea de culegător de cântece cu rădăcină de folclor, cărora le păstrează și valorifică acuratețea și autenticitatea. Colindând satele dobrogene, alcătuindu-și un valoros repertoriu, îmbogățit cu multe creații personale, de dragoste de jale de joc, respectînd cu strictețe ritmul acsak (asimetric) al Dobrogei, artista Aneta Stan își înscrie primele creatii populare, în U.C.I.M.R., din 1970. În 1974, fiind
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
Aneta Stan a interpretat întotdeauna, și interpretează cântece cu versuri alese, frumoase, sensibile, cu formă literară corectă și mesaj sufletesc. Cele pe care le-a compus au frăgezimea nufărului, iubirea și contemplativitatea mării albastre, dorul Dunării...! Ca interpretă a folclorului dobrogean, artista Aneta Stan a făcut nenumărate turnee în țară și pese hotare a cucerit premii la importante concursuri artistice, a obținut, diplome, medalii, plachete, câteva exemple fiind ,,Medalia Națională pentru Merit Cultural” cl I , acordată pe 1 decembrie 2012, din partea
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
pleiada strălucitorilor interpreți ai muzicii folclorice românești. Criticii muzicali, cronicarii, mass media, specialiștii în folclor i-au itinerat întotdeauna favorabil drumul spre galeria interpreților de folclor din toate timpurile (artista a abordat de-a lungul carierei sale pe lângă muzica folclorică dobrogeană și genul clasic, muzica bizantină, muzica ușoară internațională, muzica de divertisment, nu în mai mică măsură a râvnei și mai palidă strălucire a harului). Minunată, frumoasă la chip și spirit, artista Aneta Stan cântă Dobrogea cu iubire, atât de frumos
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
muzica ușoară internațională, muzica de divertisment, nu în mai mică măsură a râvnei și mai palidă strălucire a harului). Minunată, frumoasă la chip și spirit, artista Aneta Stan cântă Dobrogea cu iubire, atât de frumos încât iubirea și frumusețea cântecului dobrogean s-ar zice că n-ar fi reală și vie fără ea! Azi n-am putea rosti muzică folclorică dobrogeană fără să cuprindem în enunț numele Aneta Stan. Referință Bibliografică: Aneta Stan. Își face drum spre inimi, ca fluviul în
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
frumoasă la chip și spirit, artista Aneta Stan cântă Dobrogea cu iubire, atât de frumos încât iubirea și frumusețea cântecului dobrogean s-ar zice că n-ar fi reală și vie fără ea! Azi n-am putea rosti muzică folclorică dobrogeană fără să cuprindem în enunț numele Aneta Stan. Referință Bibliografică: Aneta Stan. Își face drum spre inimi, ca fluviul în brațele mării...! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
Acasa > Cultural > Modele > ZORII MUZICII FOLCLORICE DOBROGENE: MARIUS BRUTARU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Există în colosala arie vizuală a televiziunile un post care-i vastul și strălucitorul curcubeu ce se arcuiește cu desăvârșit profesionalism și
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
românesc, mereu viu colorat, mereu seducător și mare ca o splendidă seră cu flori spirituale, e timpul și locul în aceste pagini pentru fixarea celui ce a înfrumusețat ziua de 1 iunie (2014): spectacolul aniversar închinat interpretului de muzică folclorică dobrogeană Marius Cristian Brutaru, organizat în Aula „Magna” a Universității „Spiru Haret” din București. A fost un eveniment muzical cu cântece de dăruit, cu inimi de primit, cu ochi de cuprins și iubit, cu brațe de-mbrățișat, cu văzduh sufletesc de bucurat
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]