609 matches
-
martie 1957 de către episcopul de Brescia, Giacinto Tredici. A studiat timp de trei ani la Seminarul Pontifical Lombard și a frecventat Universitatea Pontificală Gregoriană, unde a obținut licența în Drept Canonic. Din octombrie 1960 și tot anul 1961, a fost docent la Seminarul din Brescia și, în același timp, a exercitat și ministerul pastoral, ca vicar cooperator, în parohia Sfântul Benedict, la periferia Bresciei. Chemat în slujba Sfântului Scaun, la 1 iulie 1963 ca atașat la nunțiatura apostolică din Panama, a
Giovanni Battista Re () [Corola-website/Science/314767_a_316096]
-
de renume: Leskien, Jagici, Miklosich. Și-a inceput doctoratul în 1876, iar titlul de doctor l-a obținut la Universitatea din Viena în 1878 cu teza de dizertație „Die slavischen Aussiedlungen in der Altmark und im Magdeburgischen“. A fost doctor docent al Universității din Lvov. În 1881 a primit funcția de profesor succesor lui Jagici la catedra de slavistică din Berlin. La Universitatea din Berlin a predat până în 1924. În 1889/1890 Brückner a descoperit „Predicile cruciaților” în Biblioteca din Petersburg
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
publicat în 1982, începe cu o expunere a lui Ioan Albescu cu următoarele paragrafe: "Contracția timpului", "Știința predicției", "Strategia vieții", "Fantasticul științei" și "Arta anticipației". Urmează "SF Ancheta" în care se pun următoarele întrebări: La aceste întrebări au răspuns dr. docent în ecologie Dumitru Teaci, conf. dr. ing. Mariana Beliș, acad. Nicolae Teodorescu, prof. dr. ing. Ionel Purica, muzicianul Aurel Stroe, prof. dr. docent David Davidescu, Nicolae Ionescu-Pallas, dr. Lucian Gavrilă, Constantin Carussos, Adrian Rogoz, Ioan Aron, Mihaela Sava, Ștefan Popescu
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Arta anticipației". Urmează "SF Ancheta" în care se pun următoarele întrebări: La aceste întrebări au răspuns dr. docent în ecologie Dumitru Teaci, conf. dr. ing. Mariana Beliș, acad. Nicolae Teodorescu, prof. dr. ing. Ionel Purica, muzicianul Aurel Stroe, prof. dr. docent David Davidescu, Nicolae Ionescu-Pallas, dr. Lucian Gavrilă, Constantin Carussos, Adrian Rogoz, Ioan Aron, Mihaela Sava, Ștefan Popescu Vifor, Laurențiu Dumitrescu, Sorin Ștefănescu, Alexandru Mironov și alții. Profesorul Călin N. Turcu prezintă un articol numit "Inscripții la pietrele Rotării?", iar Virgil
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
premiu de creație la "Cavan International Song Contest" din Irlanda și revine pe scena festivalului în 1990. În 1989 se stabilește în Germania. Din 1996 este profesor de engleză și germană la Munchen iar din 1998 este artist liber profesionist (docent liber-profesionist pentru marketing, retorică și Business English).<br> Este deținătorul titlului academic "MA (Magister Artium)" pentru limba engleză al Ministerului de Cultură și Învățământ din Bavaria, Germania. În 2005 susține examenul de doctorat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și
Ricky Dandel () [Corola-website/Science/303890_a_305219]
-
Stiinte de Stat. În același an este însărcinat de Primărie să rezolve problema cerșetoriei și a vagabondajului în București. În anul 1909 Nicolae Minovici a fost avansat șef de lucrări al Catedrei de Medicină Legală, iar ulterior "a fost abilitat docent în medicină legală și numit conferențiar pentru această disciplină la "Facultatea de Medicină" (1915). După primul război mondial îl găsim la Universitatea din Cluj, la catedră de medicină legală (1919) unde, a creat "din nimic" Institutul de Medicină Legală din
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
doctor. Între 1946-1956 este asistent la Clinica ftiziologică din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj, între 1956-1961 este profesor clinicii de ftiziologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Timișoara, ulterior și în cadrul IMF București. Primește titlul de doctor docent în științe în anul 1964. Între 1972-1976, Anastasatu este rector al Institutlui de medicină și farmacie din București. În anul 1973 primește titlul de medic emerit. a fost membru corespondent al Academiei Române (1974), membru titular al Academiei de Științe medicale
Constantin Anastasatu () [Corola-website/Science/306683_a_308012]
-
descris ca fiind „copilul unor refugiați”. În 1962 a absolvit Gimnaziul Academic din Innsbruck ("Akademisches Gymnasium Innsbruck"), cea mai veche școală din vestul Austriei. A studiat apoi economia la Universitatea din Innsbruck, terminând doctoratul în 1970. A obținut titlul de docent în 1975. Între 1968 și 1970 a lucrat ca asistent la Institutul de finanțe al Universității din Innsbruck, iar între 1972 și 1974 la Institutul internațional de management din Berlin. În 1976 a fost numit profesor asociat la Universitatea din
Alexander Van der Bellen () [Corola-website/Science/336116_a_337445]
-
orașului Milano iar în 1359 înființează prima catedră de limbă greacă la ""Studio Fiorentino"". Între timp scrie ""Trattatello in laude di Dante"" (1357). După călătorii întreprinse la Napoli și Veneția, se întoarce la Florența, unde în 1373 primește o funcție de docent la "Universitatea Florentină" pentru a face comentarii asupra operei lui Dante. Starea sănătății lui se înrăutățește și la 21 decembrie 1375 moare în vila lui de la Certaldo. În special creația sa majoră, "Decameronul", a exercitat o deosebită influență asupra operelor
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
Dacoromania”. Devine bursier al Școlii Române din Roma (1927-1929), unde se specializează în onomastică. Cercetările pe care le întreprinde în Sardinia se vor concretiza într-un solid studiu consacrat antroponimiei medievale italiene. Reîntors la Cluj, este, mai întâi, asistent și docent de onomastică, apoi lector de limba italiană, iar din 1938 conferențiar de dialectologie. În 1941, îi succede lui Nicolae Drăganu, ca profesor titular, la Catedra de limba și literatura română veche. Din 1946, va fi șeful Catedrei de limba română
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
raionului Nisporeni. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1969 și a obținut doctoratul în istorie în 1975. Și-a început activitatea de muncă în calitate de învățător în satul Bărboieni, raionul Nisporeni. După susținerea doctoratului, a fost lector superior, apoi docent la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. În anii 1993-1997, a activat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Din 2001, a revenit la cariera profesorală în învățămîntul superior, de astă dată la Universitatea de Stat a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
fost elevul lui Titu Maiorescu, Ion Bianu și Ovid Densusianu. În 1909, obține o bursă la Viena, unde va lucra sub îndrumarea lingvistului Wilhelm Meyer-Lübke. Susține două doctorate, în 1913, unul în filosofie, altul în filologie romanică. Din 1920, devine docent la Universitate, iar în anul 1930 profesor la catedra de istorie a literaturii române moderne de la Universitatea din București. În același an a fost primit ca membru corespondent al Academiei Române, iar în 1938 devine membru titular . Datorită strădaniilor sale, în
Dumitru Caracostea () [Corola-website/Science/298999_a_300328]
-
pentru câteva zile la Madrid și în Escorial, dorind să-i trimită un raport despre călătoriile sale. El a fost însoțit de fratele său mai tânăr Bernard. Revenit, a ținut cursuri în medicină la Universitatea din Paris. Funcția sa ca docent de medicină l-a îndrumat să scrie "Traité des vertus des plantes" (Tratat despre puterea de vindecare a plantelor) care însă a fost publicată de abia postum în 1771 de către Pierre L. Gandoger de Foigny. În plus, Jussieu a întreținut
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
a susținut teza de doctorat cu subiectul „"Teoria aripii subțiri în magnetoaerodinamică"” sub conducerea profesorului Caius Iacob. În același an, obține premiul „Simion Stoilow” al Academiei Române pentru cercetările sale în domeniul magneto-hidrodinamicii. A devenit conferențiar universitar în anul 1966, doctor docent in științe în 1972 și ulterior profesor universitar în cadrul Catedrei de Mecanică Teoretică începând cu anul 1982. La Universitatea din București a ținut cursuri de mecanică generală, mecanica mediilor continue, hidrodinamică și magnetohidrodinamică, dinamica râurilor, oceanelor și atmosferei, teoria cinetică
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
și Hegel, care era în acel timp figura dominantă a filozofiei germane, acum criticat vehement de Schopenhauer. Opera principală a lui Schopenhauer, "Lumea ca voință și reprezentare" ("Die Welt als Wille und Vorstellung", 1819) apare în același an. Predă ca docent la Universitatea din Berlin până în anul 1831, când, din cauza unei epidemii de holeră, a cărei victimă a fost Hegel, se refugiază la Frankfurt am Main, unde va trăi retras până la sfârșitul vieții ca filozof liber. Aici începe studiul filozofiei budiste
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
acele vremuri ca un copil de popă de țară să plece prin concurs cu bursă la Paris și să mai obțină și doctoratul. Aurelian Sacerdoțeanu fiind ani de zile directorul arhivelor statului-era ceva după Hașdeu și Dimitrie Onciul-și proferor doctor docent la facultatea de istorie. Nu o spun ca laudă, pentrucă e meritul lui, nu al meu. Eu am fost departe de a face studii atât de strălucite. Îi auzeam comentând cu admirație și mândrie evenimentul, că numele Sacerdoțeanu spune ceva
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Heinrich Rudolf Hertz (n. 22 februarie 1857, Hamburg - d. 1 ianuarie 1894, Bonn) a fost un fizician german. A studiat la universitățile din München și Berlin. În 1883 a devenit docent privat pentru fizica teoretică la universitatea Christian-Albrecht din Kiel. Între 1885 și 1889 a predat ca profesor de fizică la universitatea tehnică din Karlsruhe. Din 1889 a fost profesor de fizică la Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universität din Bonn. Hertz a murit la
Heinrich Hertz () [Corola-website/Science/305852_a_307181]
-
satele județelor Galați și Brăila a fost realizată o impresionantă ARHIVĂ DE FOLCLOR, care cuprinde 70 de volume cu înregistrări manuscrise și cu mii de metri de benzi magnetice. Arhiva a fost unanim apreciată de către marii folcloriști: Prof. univ. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor din București, Prof. univ. dr. docent Augustin Z.N. Pop, istoric literar și folclorist, Academician Alexandru Dima, Academician Ion Zamfirescu, Prof. univ. dr. Ion Lăudat de la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
cuprinde 70 de volume cu înregistrări manuscrise și cu mii de metri de benzi magnetice. Arhiva a fost unanim apreciată de către marii folcloriști: Prof. univ. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor din București, Prof. univ. dr. docent Augustin Z.N. Pop, istoric literar și folclorist, Academician Alexandru Dima, Academician Ion Zamfirescu, Prof. univ. dr. Ion Lăudat de la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași, ș.a. Performanțele sale didactico-științifice sunt confirmate de numeroasele titluri onorifice, distincții, decorații și premii
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
Manzu. ( Evoluția concepției stilistice ) 110 p., Ilustrații. 1994-1996. Colaborator stiinșific și șef al Sectorului de artă decorativă, arhitectura și design 1991, martie- susținerea tezei de doctorat la tema: „ Aspecte de bază a morfologiei stilistice a 1980- 1993. Lector superior și docent la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
de bacteriologie intitulat "Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses" (1885). În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch. În 1881 primește titlul de "conferențiar" ("docent privat") iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887 Victor Babeș este chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie. Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
despre istoria filozofiei, despre metafizică și teologie naturală și decide, între altele, să se înscrie la cursuri de anatomie. Timp de opt ani lucrează ca profesor particular în diverse familii din Berna și Frankfurt am Main, până în 1801, când devine docent la Universitatea din Jena și scrie lucrarea "" Diferența între sistemele lui Fichte și Schelling"". Împreună cu Schelling fondează revista ""Kritische Zeitschrift der Philosophie"". În 1807 publică lucrarea sa fundamentală "Fenomenologia spiritului" ("Phänomenologie des Geistes"]]. Între 1808 și 1816 este rectorul gimnaziului
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
Catedră de chirurgie a Facultății de Medicină Militară, de la înființare, 1976 -1988. Pe linie științifică a obținut titlul de doctor în științe medicale (teza de doctorat „Contribuții la chirurgia tumorilor mediastinale", 1968). În octombrie 1972 a obținut titlul de doctor docent pe baza întregii activități științifice. În cei 50 de ani de activitate chirurgicală (1946-1996), generalul prof. dr. a efectuat peste 25000 intervenții chirurgicale, majoritatea de chirurgie generală: peste 2000 intervenții pe ficat și căile biliare, cam tot atâtea pe stomac
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
pulmonaire" (în colaborare cu dr. Y. Neveux, A. Bignon și prof.Mathey). - European Journal of Surgical Oncology (Londra), 1992: „Therapeutical possi-bilities and limits în multiple primary carcinoma (în colaborare cu dr. Ț. Horvat și D. Singer). Domnul general Prof. Dr. Docent a fost: - Membru al Asociației Medicilor Militari din S.U.A., din anul 1971; - Membru al Academiei de Stiinte din New York; - Membru al Asociației Medicale Balcanice din 1977: - Membru al Academiei Medicale din România; - Membru al Academiei de Stiinte din România. De
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
Academiei de Stiinte a Moldovei. A lucrat apoi în învățământul universitar ca asistent la Catedră de Istorie a Institutului Pedagogic de Stat “Ion Creangă” din Chișinău (1981-1984), asistent la Catedră de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1984-1987) și docent al Catedrei de Istorie Modernă și Contemporană a Universității de Stat din Moldova (1987-1993). Simultan cu activitatea pedagogica, el a efectuat cercetări științifice în domeniul istoriei, ceea ce i-a permis să susțină cu succes, înainte de termen, aspirantura de pe lângă Universitatea de
Victor Țvircun () [Corola-website/Science/311868_a_313197]