14,279 matches
-
se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în primul contează interpretarea și recrearea unui sens al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
completată într-o a doua ediție, postdecembristă), generație din care autorul însuși face parte; dezvoltă datele pe care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe lacune de informație. Insuficiența documentară a cărții e frapantă. Astfel, în capitolul Nașterea, copilăria și anii de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian Ciobanu. Nu avem explicațiile
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
iubit dintre pământeni. O astfel de investigație ar fi trebuit să devină o adevărată mină de aur pentru biograf. Ocazia este însă pierdută în câteva notații expeditive și insipide, încheiate cu constatarea că "Marin Preda a utilizat și alte materiale documentare din memoriile deținuților politici ", pe lângă relatările lui Ion Caraion (p. 51); dar nu era oare cazul ca asemenea imprecizii să fie eliminate? În capitolul despre Delirul, Emil Manu ajunge la o concluzie ce merita și ea o dezvoltare pe măsură
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
a atins vreodată disidența), dar istoricul literar se mulțumește să enunțe problemele fără să le mai discute în toate consecințele și articulațiile lor. Ar fi fost aici locul de a aduce argumente din dosarul de la Securitate al scriitorului, o piesă documentară importantă (deși doar bănuită), decisivă, pentru precizarea raporturilor cu regimul politic. O deficiență majoră a biografiei realizate de Emil Manu este nefireasca imprecizie a surselor documentare. "Portretul lui Moromete " (p. 61-69) este reconstituit pe baza amintirilor lui Alexandru Preda și
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
aici locul de a aduce argumente din dosarul de la Securitate al scriitorului, o piesă documentară importantă (deși doar bănuită), decisivă, pentru precizarea raporturilor cu regimul politic. O deficiență majoră a biografiei realizate de Emil Manu este nefireasca imprecizie a surselor documentare. "Portretul lui Moromete " (p. 61-69) este reconstituit pe baza amintirilor lui Alexandru Preda și a investigațiilor lui Marian Ciobanu, dar nu ni se dau nici un fel de detalii despre aceste surse, creditate fără cea mai mică suspiciune. Despre călătoria lui
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
cititorilor din România. Cartea face parte dintr-un ciclu de romane, o saga de ample dimensiuni (prima, după știința mea) a destinului exilatului în Israel, originar din România. Este ceea ce s-ar putea numi un roman cinematografic, cu importantă valoare documentară. Spre deosebire de celelalte destinații de exil, Israel este o țară cu unele particularități care o individualizează net. Esențial pentru cei veniți de pe meleagurile noastre este faptul că aici se vorbește masiv românește (chiar în acest roman se specifică faptul că este
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
una din cronicile viitoare și la aceste cazuri fericite. E o observație destul de la îndemână constatarea că edițiile critice din operele clasicilor și modernilor noștri înaintează foarte lent. Există explicații obiective, printre ele fiind prioritară aceea a dificultăților filologice și documentare de realizare a unei asemenea misiuni. Uneori, pur și simplu după decesul unui îngrijitor de ediție nu există un succesor, deci nu poate fi predată și preluată ștafeta unei munci intelectuale extrem de scrupuloase prin migală filologică și responsabilitate culturală. Dar
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
Omăt, în intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale agendelor să apară în 2001 și 2002 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal să se înregistreze victoriile, cuceririle documentare pentru completitudinea operei. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să existe o relație firească
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal să se înregistreze victoriile, cuceririle documentare pentru completitudinea operei. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să existe o relație firească între orice ediție critică și publicările libere de aparatul de istorie literară. Dar asta e o altă problemă � una derivată, dar la fel de importantă. Să mai semnalez
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
mai accelerată a memoriei mamei, ajunsă la anii înaintați ai senectuții... În loc să asiste neputincios la agravarea amneziei, fiul se decide să reconstituie acel trecut evanescent, tezaurizînd toate detaliile furnizate de povestirile mamei, de albumele de fotografii ale familiei, de informațiile documentare. Și pornește la drum - obținînd din partea mamei promisiunea că îl va aștepta pînă cînd se va reîntoarce din București. Amîndoi se țin de cuvînt. Mama reintră în posesia îndepărtatei sale copilării și tinereți, prin povestirile fiului care în Bucureștiul zilelor
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Pentru patrie, nr. 10 (654), octombrie 2002, p. 32. 4) Ștefan Cazimir, Vacanță, în Adevărul literar și artistic, nr. 630, 20 august 2002. 5) Enciclopedia României. volumul II, Țara românească, București, 1938, p. 650. 6) I. Crețu, Mihail Eminescu. Biografie documentară. Editura pentru literatură, București, 1968, p. 434-436.
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
Ion Simuț Soarta unei reviste, după ce a animat prezentul, fie că a reușit să se impună, fie că nu, este să intre în fondul documentar pasiv al unei biblioteci. Colecțiile publicațiilor sunt rar de tot deranjate de curiozitatea unor cercetători, interesați să reconstituie contexte, dispute, începuturile de afirmare ale unor scriitori deveniți celebri, istorii zbuciumate ale receptării unor opere ce au supraviețuit anumitor perioade. Oricât
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
făceau structuraliștii în critica literară. Ei desfac, unul cîte unul, elementele constitutive ale vieții politice românești. Apoi, din particularitățile componentelor, deduc specificitatea ansamblului și principalele sensuri de evoluție. Nu întotdeauna interpretările date de ei sînt impecabile sau, măcar, memorabile. Datele documentare din acest volum sînt însă de primă importanță și ele pot constitui materia primă pentru multe analize și prognoze politice. De aceea, chiar dacă avem dubii în legătură cu ideile și concluziile lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, trebuie să admitem că Democrația
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Tismăneanu nu refuză speculațiile de natură contra-factuală: ce-ar fi fost dacă e una din întrebările subtextuale ce apare de câteva ori în demersul său altminteri de-o impecabilă tăietură semantică și logică. Având, însă, la dispoziție, un imens material documentar, autorul putea să abandoneze niște piste extrem de fertile, care demonstrează cât de imprevizibile sunt, de fapt, deciziile istorice și cât de importante rămân, chiar în sfera abstracțiunilor, relațiile umane. Perspectiva cvasi-romanescă asupra comunismului provine, așadar, din împingerea în prim-plan
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
Iulia Iarca Orice s-ar spune în mod oficial - sau mai puțin oficial - despre perioada comunistă, oricât de odioasă ar apărea astăzi, ne place sa citim despre ea. Valoarea documentară, împreună cu o luare de poziție personală, asigură, de cele mai multe ori, succesul autorului care se încumetă la acest subiect. Având în vedere aceste considerente, nu e greu să deduceți că autorul pe care vi-l propun de data aceasta are parte
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
a făcut ca interesul nostru față de o organizație de legătură cu țară să scadă. S-a confirmat Încă o dată că diaspora este o reflecție a țării. Ca atare, atunci când am Închiriat o sală și am procurat cu greu două filme documentare, ‘Columna lui Traian’ și ‘Roma În timpul lui Augustus,’ și nu au venit decât 20 de oameni, am decis dizolvarea tacită a asociației. Interesant este că primesc și astăzi, din când În când, reviste din țară nu pe adresa mea de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
creat a fost Înlocuit printr-un jurnal, aparent biografic. Deoarece, biografia intelectuală a lui Paler a fost mărturisită sau risipită În acolade și trimiteri la cărți și autori cu deosebire europeni. Formele de expunere au fost două: a) de tip documentar (mai Întotdeauna, luându-se pe sine ca reper, nu În puține cazuri, punctând bolile trupului reumatism, accident cerebral, inimă bolnavă, picioare... neajutorate ș.a.); b) de epatare eseistică În orizontul culturii, civilizației, politicilor și ideologiilor lumii, Începând din Grecia antică, până la
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
Înțelege, din aceste convorbiri, ca să-și povestească viața (desigur, prin cărți!). Nu zicea scriind premiatul cu Nobel (În 1982 ) G. G. Marquez În 2002, că Vivir para contaria (trad. În l. română, În 2004) de către Tudora Șandru Mehedinți). În privința aspectului documentar al biografiei, Octavian Paler nu-și ascunde „creșterea și descreșterea” acesteia Înainte de 1989. Pedalarea Însă se face tot pe aspectul comportamentului ca individ responsabil față de sine, de gândirea și idealurile preconizate, imposibil de atins fie și În parte, atâta timp cât tăvălugul
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
în 2002 apărea o revistă într-un atractiv ambalaj: Enciclopedia personalităților. Numărul 12 pe care-l avem în față cuplează viața scriitorului român cu cea a lui... Cicero. Sunt rezumate corect câteva elemente din biografia savantului. Folosind mai multe izvoare documentare și încercând fișele, autorul anonim face mai multe confuzii. Mai grave mi se par invențiile cu caracter calomnios, fără suport real. Iată una dintre ele: "Printre interesele lui Mircea Eliade s-a numărat și politica; el a candidat din partea Partidului
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
altă opinie (în amintiri, eseuri și monografii). Să se fi înșelat chiar toți? Să avem de-a face cu o fire duplicitară? Opera literară a lui Eliade e derizorie și insignifiantă? Dl Cătălin Avramescu e dator să ne indice sursele documentare. După știința noastră D-sa nu a avut relații personale cu Eliade. Numele nu îi este menționat în Jurnal. Cine și când i-a vorbit despre lacunele lingvistice ale "subiectului" D-sale? Coincidența face, ca tocmai în timpul redactării paginilor de
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
în 1948 și-i devine repede soție, în cadrul cel mai romantic pe care numai Parisul îl putea oferi. Erau destinați unul pentru celălalt (naratorul: “they knew în their bones that they were made for each other”). La sfârșitul acestui film documentar este o dedicație pentru Christinel, care în mod decisiv a jucat un mare rol în realizarea acestei opere titanice și nemuritoare. În același an Eliade devine o celebritate internațională o dată cu publicarea volumului “Traité de l'Histoire des Réligions” (în traducerea
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Constantin-Tufan Stan O primă interferență a creației enesciene cu spațiul cultural bănățean, potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Coral Internațional „Ion Vidu”, a primei ediții a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic al Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu”, al Casei Municipale de Cultură și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
magnetică până la începutul sec. XX face imposibilă repertorierea și analiza caracteristicilor sintactice și morfologice ale improvizațiilor practicate în cadrul muzicii arabo-andaluze în secolele precedente. Suntem deci nevoiți să ne limităm la practica improvizatorică a sec. XX, pentru care există suficient material documentar, atât la nivel de transcripții în notație muzicală occidentală, cât și la nivel de înregistrări audio. Se știe că, încă de la început, în cadrul suitelor de tip nouba, improvizațiile instrumentale se găseau în mod normal în preludiile de la începutul suitei, precum și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi studiate și repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]