230 matches
-
Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14. Táncsics, Mihály, Hunnia függetlensége șIndependența Hunieiț, ediția a III-a, Tipografia Kocsi, Budapesta, 1873. Teleki, Domokos, A Hóra-támadás története șIstoria răscoalei lui Horeaț, Ráth Mór, Pesta, 1865. Trîpcea, Theodor, „Din memoriile și corespondența lui Traian Doda”, În Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, nr. 4. Ugliș-Delapecica, Petre, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, Editura pentru Literatură, București, 1968. *** Un student În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul Artemie Anderco. Jurnalul său
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numele care ar putea fi atribuite și altor naționalități (de exemplu: p. 172 - Theodor Andres, p. 198 - Mathias Bugyan etc.). Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, pp. 26-27, 340. Corneliu Diaconovici, Enciclopedia română, II, Sibiu, 1900, p. 194, sub voce „Doda XE "Doda" , Traian XE "Traian" ”. Ioan Sabău, „Din viața generalului Pavel Papp XE "Papp" . Date noi privitoare la istoria relațiilor româno-italiene În epoca Risorgimentului”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XIV, 1961, 1, ian.-febr., pp. 151-157. Em. Micu XE
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar putea fi atribuite și altor naționalități (de exemplu: p. 172 - Theodor Andres, p. 198 - Mathias Bugyan etc.). Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, pp. 26-27, 340. Corneliu Diaconovici, Enciclopedia română, II, Sibiu, 1900, p. 194, sub voce „Doda XE "Doda" , Traian XE "Traian" ”. Ioan Sabău, „Din viața generalului Pavel Papp XE "Papp" . Date noi privitoare la istoria relațiilor româno-italiene În epoca Risorgimentului”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XIV, 1961, 1, ian.-febr., pp. 151-157. Em. Micu XE "Micu" , „Activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
libertatea și unitatea besericii românești”; „Discursul” de la Blaj. Pentru aspectele galicane conținute de acestea, vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 102-104. Vezi supra, nota 1198. Theodor Trîpcea, „Din memoriile și corespondența lui Traian XE "Traian" Doda XE "Doda" ”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, 4, p. 927. Corneliu Diaconovici, op. cit., II, p. 76, sub voce „Custozza”. Ștefan Delureanu, op. cit., pp. 1135-1137. Gazeta Transilvaniei, XVI, 1851, nr. 7, p. 27. Alexandru Marcu, Romanticii italieni și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unitatea besericii românești”; „Discursul” de la Blaj. Pentru aspectele galicane conținute de acestea, vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 102-104. Vezi supra, nota 1198. Theodor Trîpcea, „Din memoriile și corespondența lui Traian XE "Traian" Doda XE "Doda" ”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, 4, p. 927. Corneliu Diaconovici, op. cit., II, p. 76, sub voce „Custozza”. Ștefan Delureanu, op. cit., pp. 1135-1137. Gazeta Transilvaniei, XVI, 1851, nr. 7, p. 27. Alexandru Marcu, Romanticii italieni și românii, București
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doilea proces al deținuților 4. A fost eliberat în aprilie 1964 din închisoarea de la Aiud. Mihai Buracu 1tc " Mihai Buracu1" Născut pe 24 ianuarie 1930 la Drobeta Turnu-Severin, a fost arestat pe 7 iunie 1949 ca elev la Liceul „Traian Doda” din Caransebeș, pentru apartenență la Frățiile de Cruce, liderul grupului fiind considerat Ion Obrejan. Arestat de Securitatea Caransebeș, a fost condamnat la 2 ani, dar a executat 5, ca urmare a încă două pedepse administrative, de 2, respectiv 1 an
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vol um au fost, în mare măsură, îngropate. În ceea ce ur mează, încerc să dezgrop cîteva dintre ele. Iată prima poves tire a grupajului meu, intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îngropate. În ceea ce ur mează, încerc să dezgrop cîteva dintre ele. Iată prima poves tire a grupajului meu, intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea tare de tot să o simtă cum saltă zglobie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tare de tot să o simtă cum saltă zglobie, acolo, sub piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa făcea și nenea Dode. știa și cum l-au prins rușii și cum l-au închis împreună cu mai mulți într-un laborator de naturale din faculta tea de la Iași, cum i-au ținut acolo încuiați cîteva zile, și ceilalți, de foame, au mîncat peștii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acolo cărînd bidoanele cu apă, cum a luptat contra nem ților, știa și chestia cu chibritul, cînd pe primul l-a văzut, pe al doilea l-a luat la ochi și pe al treilea l-a împușcat - bine că nenea Dode a fost al doilea ! - și multe altele. Dănuț le știa pe toate și stătea să le asculte, numai să se poată juca cu schija. Dănuț, de fapt Abagiu Daniel, cum i se va zice la anu’, cînd va merge la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o pisică și i-a intrat atîta păr de pisică pe gît, încît a trebuit să-l taie undeva pe la piept să-i scoată ghemotocul de păr - așa a scăpat taică-su de armată), se hotărî să meargă la nenea Dode. îl găsi pe acesta în bucătăria de jos (cea care nu era pardosită cu scîndură, ci călcai direct pe pămînt), lucrînd la un putinei la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se hotărî să meargă la nenea Dode. îl găsi pe acesta în bucătăria de jos (cea care nu era pardosită cu scîndură, ci călcai direct pe pămînt), lucrînd la un putinei la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să dea la rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el, lăsa imediat orice lucru și-și dezvelea brațul. Dănuț nu se descurajă și se duse direct să pipăie locul cu pricina
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el, lăsa imediat orice lucru și-și dezvelea brațul. Dănuț nu se descurajă și se duse direct să pipăie locul cu pricina. Fu mirat însă cînd îl auzi pe nenea Dode spunîndu-i că degeaba caută, tot nu va găsi nimic. Cum așa ?... Schija dispăruse și nenea Dode credea că se deplasase și că trebuie să fie pe undeva prin corp. Cum adică ? S-o ia la plim bare așa, de capul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și dezvelea brațul. Dănuț nu se descurajă și se duse direct să pipăie locul cu pricina. Fu mirat însă cînd îl auzi pe nenea Dode spunîndu-i că degeaba caută, tot nu va găsi nimic. Cum așa ?... Schija dispăruse și nenea Dode credea că se deplasase și că trebuie să fie pe undeva prin corp. Cum adică ? S-o ia la plim bare așa, de capul ei ? Că ea se mișca doar cînd voia nenea Dode, cînd își încorda mușchiul. și apoi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Cum așa ?... Schija dispăruse și nenea Dode credea că se deplasase și că trebuie să fie pe undeva prin corp. Cum adică ? S-o ia la plim bare așa, de capul ei ? Că ea se mișca doar cînd voia nenea Dode, cînd își încorda mușchiul. și apoi, unde să se fi dus ?... Nenea Dode ridică din umeri. „ăsta sînt ! Trebuie să fie pe-aici pe undeva. Afară din mine n-a ieșit !“ Bine, a înțeles el că n-a ieșit, dar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
trebuie să fie pe undeva prin corp. Cum adică ? S-o ia la plim bare așa, de capul ei ? Că ea se mișca doar cînd voia nenea Dode, cînd își încorda mușchiul. și apoi, unde să se fi dus ?... Nenea Dode ridică din umeri. „ăsta sînt ! Trebuie să fie pe-aici pe undeva. Afară din mine n-a ieșit !“ Bine, a înțeles el că n-a ieșit, dar unde să fie ?... și Dănuț căzu puțin pe gînduri... Dar n-ar putea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
undeva. Afară din mine n-a ieșit !“ Bine, a înțeles el că n-a ieșit, dar unde să fie ?... și Dănuț căzu puțin pe gînduri... Dar n-ar putea să încerce s-o găsească ? Pe pipăite... Degeaba ! încer case nenea Dode înainte, ba îi mai pusese și pe alții și tot nimic. Dar la mustață a încercat ? își luă Dănuț inima în dinți cu speranța în suflet. Ei aș ! mustața și-o mîngîia cel mai des, ar fi dat de ea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
alții și tot nimic. Dar la mustață a încercat ? își luă Dănuț inima în dinți cu speranța în suflet. Ei aș ! mustața și-o mîngîia cel mai des, ar fi dat de ea... „Uite-o că nu e !“ - și nenea Dode își descoperi demonstrativ mușchiul care altă dată găzduia bucata aceea neagră. Într-adevăr, brațul era curat, fără nici o urmă de schijă. Dănuț plecă descumpănit și, ajuns în curte, o văzu iarăși pe soră-sa degustînd un găinaț proaspăt. Dă-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aștepta să-i facă lui una ca asta. Acum nu mai avea chef de nimic și, ca dovadă, rupse fără să stea pe gînduri cîteva pînze de păianjen din grajd. A mai mers de-atunci în repetate rînduri la nenea Dode să vadă dacă a mai apărut schija și de fiecare dată acesta clătina din cap și ridica din umeri. Încerca să-l îmbuneze povestindu-i întîmplări din război, dar degeaba, Dănuț era de neîmpăcat, mai ales că știa pe dinafară
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]