234 matches
-
Ulița Strîmbă, în tîrgu în Iași...Și s-au sculat boiarinul nostru, Miron Costin marele comis, și au plătit toți banii deplin, 300 de lei, bani gata”. Acum nu te grăbi să pleci.Mai stai, pentru că mai ai treabă cu doftorul Moisi... Da’ sunt sănătos tun, părinte. Îi fi tu sănătos tun dar pe „doftorul Moisi” ai să-l mai găsești pomenit în hrisovul lui „Io Duca voievod, domn al łării Moldovei” de la 19 noiembrie 1669 (7178), în care se spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
marele comis, și au plătit toți banii deplin, 300 de lei, bani gata”. Acum nu te grăbi să pleci.Mai stai, pentru că mai ai treabă cu doftorul Moisi... Da’ sunt sănătos tun, părinte. Îi fi tu sănătos tun dar pe „doftorul Moisi” ai să-l mai găsești pomenit în hrisovul lui „Io Duca voievod, domn al łării Moldovei” de la 19 noiembrie 1669 (7178), în care se spune: „A venit înaintea noastră...Iane cîntăreț,...și a făcut tocmeală și schimb cu rugătorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o să-i facă. Sfânt nu-i el? Face o minune și scapă... NIȚĂ: Mai vedem noi... BABA SAFTA: Așa părințele... Luați-l și duceți-l la oraș! Că nu le-ajunge câte au acolo. Ei de toate și noi nimic. Doftor nu, reghiment nu, sfânt nu... Numai jandari și priceptori. Ce fel de dreptate-i asta? DUMITRAȘ: Doamne, doamne... Întindeți-vă voi mai mult la vorbă, și-apoi îți vedea pe dracu'! Unde-i sfântu'? ILINCA: Dincolo... mănâncă și el ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
săpat moșia ta! RUGA MAMEI fragment Să‐mi plec genunchii iară, Să‐ ți spun iar ce mă doare, Preasfântă născătoare și pururea fecioară! Cu ochiul tău din ceruri, Atoatevăzătorul, Tu mi‐ai văzut feciorul, și mi‐ai văzut necazul... În doftori n‐ am credință... Să‐l pui iar în picioare, Să‐ i rumenești obrazul, La tine‐i cu putință, Preasfântă născătoare. Azi rogu‐mă iar ție, Cum rogu‐mă de‐a pururi La sfânta liturghie... Atâta bogăție 190 Avem și noi
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
oi Ioani! Nu știi cî l-am vândut pi tăt șam luat acoperișu’ ista nou! Ci era sî facim, el nu mai be, eu nici atâta? O dată, Maria era cât pe ce să continuie ... Fănicî n-ari voi di la doftor... Trecuse aproape trei ani de când Ștefan Girovescu nu mai pusese pic de băutură În gură și se obișnuise cu această lipsă. Lua În fiecare zi medicația indicată de doctor și se simțea din ce În ce mai bine. Rănile de la tâmplă, ochi, obraz și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
combaterea holerei în cazul ivirii ei, precum și "proiectul pentru curățirea și ferirea holerei" în orașul Iași și în târgurile din afară și pentru paza hotarelor sau "povățuirile pentru mijloacele ce se cuvin a întrebuința la boala holera morbus în lipsa agiutoriului doftorilor"29. La fel, "Curierul romînesc" din București publica Povățuiri despre holeră, cu descrierea bolii și a simptomelor ei 30. Apărută și ca broșură separată, sub titlul Povățuiri pentru holeră, tipăritura rezuma, în 15 pagini, "semnele" după care se cunoștea boala
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Albina romînească" au fost date la iveală constatările doctorului Maier (Mayer) din Viena asupra holerei, pe baza observațiilor sale făcute în Rusia și Galiția 74, iar din "Gazeta de Berlin", din 7 noiembrie 1831, era reprodusă Doftoriceasca sfătuire a slăvitului doftor Huveland (Chr. W. Hufeland) privind combaterea epidemiei de holeră 75. Același ziar publica articolul Despre holera morbus, un comentariu al "Gazetei de Petersburg" (Journal de St. Petersburg) asupra părerii unui doctor din Berlin că, "spre stingerea holerei, [trebuie] să se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cumplitei molime. Iată cum reproduce scriitorul povestirea militarului nostru: Chemat de slujba-mi a videa și a trăi cu moartea în toate zilele în acea vreme, a rădica strejele ce picau, a îngropa fără deosebire soldații și țivilii, rugasem pe doftorul ștabului să-mi dea vreun leac, socotind și ieu că ar putea fi vreun leac [...] Doftorul îmi dădu râzând un șipușor și-mi prescrie să beau tiutiun. Holera, zice el, e boala văzduhului, fumul îl curăță; fumă [fumează] și nu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a trăi cu moartea în toate zilele în acea vreme, a rădica strejele ce picau, a îngropa fără deosebire soldații și țivilii, rugasem pe doftorul ștabului să-mi dea vreun leac, socotind și ieu că ar putea fi vreun leac [...] Doftorul îmi dădu râzând un șipușor și-mi prescrie să beau tiutiun. Holera, zice el, e boala văzduhului, fumul îl curăță; fumă [fumează] și nu te teme, căci dacă e pe moarte, apoi holera nimerește și în curțele aerisite și curate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe lângă aceea că mai toată India răsăritului a pustiit-o, în 1818 Ceilanu, în 1819 Siama, în 1820 China, în 1821 Iava, în 1822 Perzia și Siria, în 1828 părțile Mării Cașpium numite le-a cuprins; bine că înaintea multora doftori deplin cunoscută a fi nu se vede, ba încă unii și deosebit angluși lipirea și legarea boalei aceștia de obște ar și tăgădui, sânt totuși multe și în ochi căzătoare din întîmplări luate cunoștințe, care lipirea și așa lățirea boalei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tata, de a venit cu căruța și m-a luat acasă. Și pe drum, necontenit ceream apă, iar tata mă amâna cu momele de la o fântână la alta, până a dat Dumnezeu de am ajuns în Humulești. Și când colo, doftorii satului, moș Vasile Țandură și altul, nu-mi aduc aminte, erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaon mare niște hoștine cu său; și după ce mi-au tras o frecătură bună cu oțet de leuștean, mi-aduc
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot așa, în "tacrirul" luat la 26 ianuarie/6 februarie 1849
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
largă ca a lui Humboldt, deși sfera acestei esperiențe este mică. Liniile s-a repetat adeseori, ele sunt mai adânc imprimate, țăranul e mai caracterizat decât orice om abstract care descrie radii lungi într-o sferă mare. ["DASCĂLUL, POPA ȘI DOFTORUL"] 2255 P *** *** *** ***te: dascălul, popa și doftorul. Au voie să zică orice. Cam tot o sămânță și un soi de oameni. Iată trei soiuri de oameni cari în genere știu mai mult decum par a ști și dau mult mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acestei esperiențe este mică. Liniile s-a repetat adeseori, ele sunt mai adânc imprimate, țăranul e mai caracterizat decât orice om abstract care descrie radii lungi într-o sferă mare. ["DASCĂLUL, POPA ȘI DOFTORUL"] 2255 P *** *** *** ***te: dascălul, popa și doftorul. Au voie să zică orice. Cam tot o sămânță și un soi de oameni. Iată trei soiuri de oameni cari în genere știu mai mult decum par a ști și dau mult mai mult decum iau în schimb. O societate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
avangardistă Punct (an II, nr. 14, 20 februarie 1925), unde mimetismul futurist este repudiat în favoarea „revoluției sensibilității”. Un articol publicat în Adevărul, an XXXIII, nr. 11100, 9 iunie 1920 („Vînătoare de cuvinte“), respinge diagnoza unora dintre „cei mai de talent doftori ai criticii” cu privire la „vocabularul sărac” al literaturii române, pledînd nu pentru importul facil de cuvinte, ci pentru o limbă/sintaxă organică aptă să exprime firesc sensuri noi: „Omul chinuit de năvala ideilor și a imaginilor noi are să găsească și materialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pic de sărutat N-o mai fi nici un păcat. - Bădiță, apă ți-oi da, Dar guriță n-aș mai vrea. Că m-a bate mămuța Și mă tem că mi-i mușca- Mușcătură - nveninată, Cu dragoste - amestecată Și-mi trebui doftor deodată, Doftor bun de la Bacău Să mă mîntue de rău. - De rău nu te-a mântui C-amîndoi în veci vom fi Și puiul cel cu durere Ț-a da leacuri și putere. 153 Ah. ah. - leleo ș-oi să mor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sărutat N-o mai fi nici un păcat. - Bădiță, apă ți-oi da, Dar guriță n-aș mai vrea. Că m-a bate mămuța Și mă tem că mi-i mușca- Mușcătură - nveninată, Cu dragoste - amestecată Și-mi trebui doftor deodată, Doftor bun de la Bacău Să mă mîntue de rău. - De rău nu te-a mântui C-amîndoi în veci vom fi Și puiul cel cu durere Ț-a da leacuri și putere. 153 Ah. ah. - leleo ș-oi să mor, Ș-oi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când lângă mine ești Mă înnbat - al tău amor, Ziua, noaptea și-n zori încă Te măresc necontenit Ș-acel foc ce mă mănâncă Mă slăvește fericit. No. 18 Amorul de-ntîiu e blând, Pe urmă-i șarpe mușcând, Mușcător înveninat Doftor neaflând îndat. Doftorii cu doftoria, Învățați de la Rusia, Nu poate să lecuiască Rana să-i tămăduiască, Numai puiul c-o vedere Îi dă zile și putere - Apoi ieste cu putință De-a mai trăi, cuconiță? N-o trece la mijloc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fiindcă în iarna asta o tot gogit, da’ amu’ o căzut la pat. Are fierbințeală și tușăște de sare cămeșa de pe dânsa. Păi asta nu-i bine, moș Petrea. Nu-i. De aceea am pornit la târg, poate oi găsi doftorii ca s-o îndrepte... Spunând acestea, moș Petrea a luat-o din loc, aruncând peste umăr: Bine ai venit, Toadere, și să te ajute Dumnezeu să te faci sănătos cât mai repede. Mulțămesc, moș Petrea! Toaibă a rămas cu privirea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au oprit... Câțiva săteni care așteptau sosirea medicului s-au ridicat de pe banca din fața porții scoțându-și cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul, Toadere și Marandă, și să fie la fel ca voi - a încheiat vorba moșul... Mulțămim frumos pentru vorbele aiestea și grijă să nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pornit către ei, târându și ciubotele prin colbul drumului. Ce durere aveți, oameni buni? Spuneți. Vă lecuiește Pâcu cât ai bate din palme. Uite-te la el. Pe lângă că îi o pacoste pentru carele încărcate, o mai face și pe doftorul - a vorbit moș Dumitru, privindu-l șiret. De ce sunt o pacoste, Dumitre? a întrebat Pâcu, cu mutră de arțag. Păi cine umblă cu focul în jurul șirului de care? Tu! Cine altul? a răspuns moș Dumitru, trăgându-și pălăria pe frunte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Era la mine în sat o fimeie tânără și nu știu de ce s-o îmbolnăvit saraca și o ajuns la spital. Acolo o stat ea cât o stat, dar în loc să se facă sănătoasă, îi mergea din ce în ce mai rău. S-o învârtit doftorii pe lângă ea, dar amărâta numai nu se făcea bine. Bărbatul trecea pe la spital și îi întreba pe doftori: „Se mai face bine fimeia mea sau...?” „Apoi, bade, cum se vede treaba îi slabă nădejde. Noi ne zbatem s-o facem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ajuns la spital. Acolo o stat ea cât o stat, dar în loc să se facă sănătoasă, îi mergea din ce în ce mai rău. S-o învârtit doftorii pe lângă ea, dar amărâta numai nu se făcea bine. Bărbatul trecea pe la spital și îi întreba pe doftori: „Se mai face bine fimeia mea sau...?” „Apoi, bade, cum se vede treaba îi slabă nădejde. Noi ne zbatem s-o facem sănătoasă și ea numai nu vrea.” „Mare-i Dumnezeu și poate s-o îndura s-o facă bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
numai nu vrea.” „Mare-i Dumnezeu și poate s-o îndura s-o facă bine, că o așteaptă copchiii.” Si uite așa, când mai bine, când mai rău, până când odată dă fimeia ochii peste cap și aliluia! S-o bulucit doftorii pe lângă ea, o întors-o, o sucit-o, dar fimeia era moartă ca toți morții. Rece ca un sloi și țeapănă ca un stâlp din gard. Tocmai în ziua aceea s-o nimerit să treacă bărbatul ei pe la spital. „Ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o sucit-o, dar fimeia era moartă ca toți morții. Rece ca un sloi și țeapănă ca un stâlp din gard. Tocmai în ziua aceea s-o nimerit să treacă bărbatul ei pe la spital. „Ce mai face fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]