370 matches
-
calculată, care dădea ochilor lui un aer ciudat și celorlalți sentimentul că nobilul bărbat se găsea Într-o altă lume, În care numai el avea acces. Bodo se Întoarse zâmbind către Conrad, privindu-l cu o prietenie plină respect: — Răposatul doge Silvio a fost un bărbat inteligent. De când a dat el legea ca fiecare cetățean al Veneției să aducă ceva de preț orașului când se Întoarce acasă, s-au adunat co mori nemaiauzite În palatul signoriei. Chiar dacă eu nu mă supun
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fie, deși eu cunosc o sumedenie de constructori și sculptori și tot felul de alți meșteșugari de care e nevoie pentru ridicarea unui oraș nou. Bodo zâmbi aproape imperceptibil. — și venețienii mi-au fost foarte recunoscători. E ade vărat că dogele nu mi-a promis nimic. I-am explicat că e și În interesul lor să oprească puterea imperială. știau și ei că Îm păratul nu visează decât să fie Împărat roman și, În fapt, nu numai cu numele. Nici nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
păratul nu visează decât să fie Împărat roman și, În fapt, nu numai cu numele. Nici nu era nevoie să le-o mai spun... Bineînțeles că la o audiență oficială nu se poate vorbi prea deschis. Cum am mai spus, dogele nu primește pe nimeni decât În prezența membrilor Consiliului celor Zece. Sunt sigur că se teme mai mult de Consiliu decât de toți Îm părații și de toți papii. Dar m-a ascultat cu bunăvoință și mi-a răspuns: „Noi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și încetează asediul la 27 iulie. La 28 iulie 1480, sultanul trimite o altă flotă, care debarcă în sudul Italiei și turcii cuceresc Otranto, la 11 august 1480. Această amenințare directă îi determină pe ducii Milanului și Ferrarei și pe dogele Veneției să se alieze cu Matei Corvin. Regele Franței și cel al Angliei ca și împăratul Germaniei refuză să participe la cruciada proclamată de Sixt al IV-lea, la 8 aprilie 1481. Lupta de la Râmnic Dintr-o scrisoare a reginei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i mari dureri. Multe capete încoronate au suferit de podagră, pentru că boala era agravată de alimentația nepotrivită: vânat și vinuri grele. Dintre contemporanii lui Ștefan, au murit de podagră: Mahomed al II-lea, Matei Corvin, Cazimir al IV-lea și dogele Leonardo Loredan. În anul 1501, se căutau doctori la Veneția, dar și la Nürenberg, în Germania. La Nürenberg a fost convins să vină în Moldova doctorul Johannes Klingensporn, dar nu se știe dacă a ajuns la Suceava. Un chirurg sicilian
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dorite de Matteo, acesta l-a trimis pe un anume Demetrius să cumpere leacuri la Veneția. Deoarece până la Veneția călătoria dura patru luni, Matteo a murit înainte să se întoarcă Demetrius. La 24 iulie 1503, Ștefan cel Mare îi scria dogelui Veneției să-i trimită un alt medic. În același timp erau trimiși la Nürenberg soli să caute un doctor. Medicul care ar fi trebuit să vină din Germania, se pare că nu a ajuns niciodată în Moldova. Venețienii nu s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, modul de organizare al armatelor din Moldova și Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Valoarea individuală a luptătorilor români era recunoscută de cronicarii poloni, bucurându-se de lauda lor chiar și țăranii despre care scriau că “sunt bravi, meșteri a mânui sulița și păvaza, deși sunt niște țărani luați de la plug”. Matteo Muriano scria dogelui Veneției că “supușii <lui Ștefan> sunt toți bărbați viteji, ageri și nu făcuți să stea pe perne, ci la război pe câmpul de luptă”. Reichestorffer arăta că “neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie”. De aceea, domnul le cere să îi vină în ajutor cât mai este vreme. P. P. Panaitescu reproduce din scrisoarea trimisă de Ștefan dogelui Veneției următorul pasaj: „Nu vreau să mai spun cât de folositoare este pentru trebile creștinești țărișoara mea; socot că e de prisos pentru că lucrul e prea vădit, că este seraiul (cetatea) Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hanului tătarilor de dincolo de Volga, ca să vină și să se așeze în sudul Moldovei: „dacă tu vei avea în mâna ta Moldova, atunci drumul ne va fi deschis în toate părțile lumii”. Leonardo Massari, medicul lui Ștefan cel Mare, scria dogelui că în Ungaria era o mare spaimă, deoarece ungurii se temeau de un atac turcesc, în cazul în care turcii ocupau Moldova. Moldova era ca un scut pentru Europa și trebuia ajutată împotriva turcilor, altfel „Polonia și Ungaria și ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Europa și trebuia ajutată împotriva turcilor, altfel „Polonia și Ungaria și ca urmare toată Italia și toată creștinătatea ar fi înfrânte”. În raportul făcut de Matteo Muriano, în 1502, după ce arăta care este puterea militară a Moldovei, îl informa pe dogele Veneției în legătură cu importanța Moldovei pentru creștinătate, atunci când s-ar organiza o campanie contra turcilor, pentru că „de aici s-ar putea ataca flancurile acestui perfid sultan turcesc și din câte îmi spun mulți oameni vrednici, demni de încredere și negustori care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cronică scrisă care a stat în calea dezvoltării istoriografiei umaniste până la mijlocul secolului al XV-lea. Mai mult decât atât, Veneția că republica a fost de asemenea controlată de o serie de comitete puternice. Așa încât, atunci când Biondo i-a propus Dogelui Francesco Foscari că el să fie angajat în calitate de istoric oficial în 1454, au apărut o serie de alte propuneri din partea cetățenilor din conducere, inclusiv una care îl implică pe Lorenzo Valla. Rezultatul a fost o întârziere prelungită în scrierea unei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dalmația, ea a devenit vecinul direct al Muntenegrului. Între 1714 și 1718, Veneția s-a aflat din nou în stare de război cu Poarta. Întrucît venețienii doreau sprijinul Muntenegrului, legăturile dintre cele două țări s-au întărit. În 1717, Cornaro, dogele Veneției, a emis un decret prin care numea în Muntenegru un ofițer politic numit guvernadur (guvernator civil). Existau acum două persoane oficiale cu rol politic, episcopul și guvernatorul. Reprezentantul venețian locuia la început la Kotor, pe teritoriul Veneției, întreținîndu-se dintr-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
148 Congresul de la Berlin, vezi și Tratatul de la Berlin (1878), 319 Constanța, 19 Convenția de la Akkerman (1826), 208; 239; 335 Convenția de la Balta Liman (1849), 246 Convenția de la Sankt Petersburg (1826), 207; 241 Convenția Strîmtorilor (1841), 251 Corint, 17 Cornaro, dogele Veneției, 85 Creta, 17; 26; 33; 69; 79; 201; 207; 236; 248; 250; 251; 256; 297; 312; 315; 333 Crișan, 148 Crimeea, 72; 73; 75; 107; 176; 253; 255 Croația, 6; 7; 34; 35; 37; 71; 88; 89; 90; 124
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
masă. 43. Acesta a fost temeiul pentru care gazda și întreaga sa familie se legară atât de mult de el, încât voiră să-l țină și chiar să-l silească să rămână la ei. Tot gazda l-a condus la dogele Veneției pentru a vorbi cu el1; anume, îl ajută să intre și să se înfățișeze înaintea acestuia. Dogele, după ce-l ascultă, porunci să fie îmbarcat în corabia guvernatorilor, care se îndrepta spre Cipru. Deși în acel an veniseră mulți pelerini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de el, încât voiră să-l țină și chiar să-l silească să rămână la ei. Tot gazda l-a condus la dogele Veneției pentru a vorbi cu el1; anume, îl ajută să intre și să se înfățișeze înaintea acestuia. Dogele, după ce-l ascultă, porunci să fie îmbarcat în corabia guvernatorilor, care se îndrepta spre Cipru. Deși în acel an veniseră mulți pelerini pentru Ierusalim, cei mai mulți se înapoiaseră în ținuturile lor din pricina faptului că turcii luaseră Insula Rodos. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
acest spațiu "geostrategic" de la Marea Neagră; și nu ne-a ajutat ca împreună să aducem pacea Moldovei, pacea Europei în pericol. Dimensiunea europeană a lui Ștefan este dezvăluită și prin aprecierea și relațiile cu principii Europei, cu Papa de Roma, cu Dogele Veneției; cu Șahul Persiei; despre el au scris în termeni elogioși cronicari contemporani lui: polonezi, unguri, ruși, germani și chiar turci, care, mărturisind excepționalele lui calități, îl recomandau ca cel mai vrednic comandant în fruntea oștilor creștine în lupta împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care se va ține seama de acum înainte. Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau, dacă, singur, ați avea atâta putere pe măsura măreției sufletului vostru..." îi scrie Dogele Veneției la 6 martie 1475, după izbânda de la Podul Înalt. Ștefan a stăruit pentru ideea solidarității europene în lupta împotriva pericolului otoman și unirea celor trei țări românești într-un front comun de apărare la Dunăre. "Să fim o singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu mine, ca să nu se vadă că de fapt mi-e frică. Folosesc râsul ca o armă și de apărare, și de atac. Sărmanul meu unchi. Să nu-mi plângi de milă. Eram magistru la Academia Platon din Veneția, când dogele Vendramino m-a trimis cu un mesaj al "Ligii antiotomane" în Moldova. "Veni, vidi..." Și-am rămas. În umbra Marelui Ștefan, mi-am găsit limanul. Nicăieri nu m-am simțit mai "acasă" ca lângă moldovenii aiștea "zărghiți" cu inima cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
clipă asupra ei, dar mai cu seamă ochii pătrunzători ai Mariei, mai lung, mai cu luare-aminte. Țamblac desfășoară al doilea pergament. Să ascultați ceva și mai și. Solul Don Paul Ogniben, a adus și scrisoarea Serenissimei sale Don Vendramino Mare Doge al Senatului venețian, adresată aceluiași "Miracoloso Stephano Voywodae Moldaviae". După ce promite și el ajutor, încheie: "Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă și voință sau dacă, singur, ați avea atâta putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
glasul și începe: La Veneția, am căzut ca musca-n lapte. Carnavalul era în toi: bătaie cu flori pe Canal Grande, măști, măscărici, cântece, beție nebunie! Și aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând-o "Stăpâna Mărilor" Încaltea, să se cunune și cu Cerul și cu Pământul, să devină "Stăpâna Lumii"!... De ce nu? La puterea banilor lor... sugerează Țamblac. Să nu le-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
huzur a Apusului catolic și sărăcia amară a Răsăritului pravoslavnic, cuvântă Țamblac. Știu! i-o taie Ștefan. O să umplem prăpastia aiasta cu trupurile noastre și... și nu va mai fi prăpastie! Mai departe?!... Când le-am pomenit numele Măriei tale, dogele a strigat: "Ecce homo!" Și consilierii i-au ținut isonul: "Cruciatul!" "Spaima păgânilor!" "Eroul Creștinătății!" "Sabia Domnului!"... "Măscăriciul lui Hristos!" Ajunge! Și?!... Te ridicau în slăvi, dar în ochi le citeam disprețul. Hainele noastre erau ponosite, prăfuite... Cine eram noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
piept, se sprijină de cămin: Prin mine, a vorbit gura Măriei tale... "Aurul?! Ducații?! Ajutorul făgăduit?!" "Noi ne-am dat obolul! Adresați-vă la Roma. Părintele Creștinătății a adunat banii... Noi suntem niște bieți negustori, altă branșă", ne-a lămurit dogele. Într-adevăr, "branșa vânzătorilor"! exclamă Ștefan cu revoltă și dispreț. Genovezii și venețienii vând arme și pulbere și nouă, și turcilor. Legea negustoriei e fără de lege. Banul! Banul n-are miros. "Noi siamo venetiani, e poi christiani", a spus dogele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dogele. Într-adevăr, "branșa vânzătorilor"! exclamă Ștefan cu revoltă și dispreț. Genovezii și venețienii vând arme și pulbere și nouă, și turcilor. Legea negustoriei e fără de lege. Banul! Banul n-are miros. "Noi siamo venetiani, e poi christiani", a spus dogele ridicându-se, dând a înțelege că audiența s-a sfârșit. A făgăduit totuși că va interveni la Papa pentru un ajutor, ceva... Mihaile! Știi, cunoști vreo înjurătură pre limba lor? îl asmute Ștefan. Subito! Presto! Mascalzzoni! Macaronari! Mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mihail, umflându-se bombastic. "Ambasador?!" Ce să facem cu el? Aiasta ne mai lipsea: iscoadă! Pe drum, în Ungaria, povestește Mihail, într-o cârciumă, l-am afionat cu un Tokai, l-am tras de limbă și mi-a mărturisit că dogele în persoană l-a însărcinat: "Să veghezi, i-a spus el, nu care cumva ferească Sfântu', "Ștefan acela" să cadă la pace cu turcii... Ar fi teribil de rău pentru Veneția, pentru Ungaria, pentru Polonia, pentru Creștinătatea întreagă!" Deci, recunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]