538 matches
-
dar militar spre S.U.A. (Arabia Saudită, E.A.U., Qatar, Bahrain);spații de intereslocal (Somalia, Sudan, Eritrea, Mauritania, Teritoriile Palestiniene, Sahara Occidentală). Prin urmare, arealul arabo-asiatic este un spațiu de convergență și partajare a intereselor economice din Asia orientală și U.E., dar de dominanță a intereselor militare americane. Africa arabofonă în schimb, este un domeniu de emergență către U.E. sub aspect economic, însă în registrul relațiilor militare, este împărțit între interesele de securitate ale S.U.A., Rusiei și U.E. Pentru regionarea politico-geografică a spațiului arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
termeni de comparație. Astăzi putem spune că Mendel a studiat încrucișarea intraspecifică, utilizând material genetic pur, homozigot sub raport genic. Deși din cercetarile “premendeliene”, se stabiliseră unele principii ale fenomenelor de moștenire a caracterelor (se consacraseră, de ex., termenii de dominanță și de segregare), Mendel, în urma cercetărilor sistematice efectuate, obține rezultate certe, care îi dau posibilitatea enunțării celor două legi cu privire la ereditatea caracterelor, numite “legile lui Mendel” sau “mendeliene”. Această enunțare constituie baza unei noi științe, care în secolul următor va
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
De exemplu, efectul selecției la același caracter, este inegal în populații diferite, deoarece la selectarea reproducătorilor dintr-o populație, acestea au frecvențe diferite ale genelor ce determină caracterul respectiv. De asemenea, efectul selecției este nul pentru genele supradominante sau cu dominanță completă. Selecția pentru carectarele determinate de genele epistatice tinde spre zero. Selecția artificială este un proces elaborat, complex, deoarece devierile evidente ale fenotipului unui organism apar rareori, și sunt prezente la un număr restrâns de indivizi. Aceasta impune creșterea unui
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
reproducere și cele care conferă supraviețuirea indivizilor. Deoarece heritabilitatea acestor caractere este foarte scazută, deci au o determinare genetică mai ales neaditivă, se poate deduce că heterozisul reprezintă un fenomen determinat de starea heterozigotă a genelor neaditive (care interacționeaza prin dominanță, supradominanță și epistazie). Alte caractere, cum ar fi talia, dimensiunea corporală, etc., prezintă un fenomen de heterozis denumit “heterozis fals”, sau “pseudoheterozis”, sau, ca termen zootehnic, “luxurianța”. Acest tip de heterozis este produs de gene care acționează între ele complementar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu descreșterea valorii coeficientului de heritabilitate. 52 Heterozisul adevărat, sau euheterozisul, se poate clasifica (în funcție de genele care îl determină), în euheterozis mutațional și euheterozis echilibrat (Vintilă 1988). Ambele tipuri de euheterozis acționează asupra genelor recesive (fie prin acțiunea genelor cu dominanță completă, fie prin cea a genelor cu acțiune de supradominanță), eliminand de la reproducere indivizii homozigoți cu gene recesive. Dacă euheterozisul mutațional este un factor protector asupra presiunii de mutație, cel echilibrat este un mecanism evolutiv, asigurând în populație menținerea mai
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
morfo-chimice specifice țesutului nervos cerebral. Sigur este că în formarea și dezvoltarea normală a sinapselor centrale există o perioadă critică de cooperare și competiție neuronală, dependentă de experiența senzorială și interacțiunile ambientale, ce diferă de la o regiune la alta, conferind dominanța și stabilitatea căilor nervoase respective. I.4.2. HISTOCHIMIA SINAPTOGENEZEI Sinapsele sunt rezultatul unei serii de evenimente prin care conul axonal de creștere stabilește legături specifice, stabile, cu prelungirile altor neuroni. Odată stabilită o legătură viabilă a conului de creștere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evaluare (Salgado, 1999) indică principalele constructe care sunt evaluate în centrele de evaluare. Rezultatul general al evaluării corelează puternic cu inteligența generală (0,43), competența socială (0,41), motivația de succes (0,4), încrederea în forțele proprii (0,32) și dominanța (0,3). Aceste rezultate sugerează că principalele constructe evaluate în aceste centre sunt legate de abilitățile mentale generale. Astfel se ridică problema utilității centrelor de evaluare în procesul selecției de personal, având în vedere că ele reprezintă o resursă extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celălalt, caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului. Factorii evaluați: schizotimia vs. ciclotimia, abilitatea rezolutivă generală, instabilitatea emoțională vs. stabilitatea emoțională, supunere vs. dominanță, expasivitate vs. nonexpansivitate, supraeu slab vs. forța supraeului, threcția vs. parmic, horrie vs. premise, alexie vs. protension, proxernio vs. atio vaisitatea vs. subtilitatea, încredere vs. tendința spre culpabilitate, conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenții, dependența de grup vs. independența
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în domeniile: arme neletale, tehnologii și tehnici nedistructive, arme psihotronice, război virtual, război cosmic. În orice caz, înnoirile în strategia viitorului război vor fi provocate de înnoirile în tehnologia militară, mijloacele cu care vor fi duse acțiunile de luptă, operațiile. Dominanța tehnologiei informaționale În viitorul război, dominanta o va forma confruntarea informațională. Conducerea se va face de la mare distanță. Operațiunile vor fi rapide, duse de formațiuni relativ mici, constituite din profesioniști, înzestrați cu mijloace inteligente, performante, poliacționale. Confruntarea armată va fi
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Latura pasivă securizarea obiectivelor. * Gabriel Oprea, Radu Timofte, Constantin Onișor, Romania Integrare și securitate. Anexa nr. 6 CARACTERISTICI ALE LUPTEI ARMATE VIITOARE * Caracteristici Beligeranți NATO, lumea civilizată Guerilă, terorism, război de falie, acțiuni criminale Polarizarea tehnologică Acțiuni precise, bazate pe dominanță informațională și tehnologică Acțiuni violente, primitive, punctiforme, răzbunătoare Intensitatea ripostei Adecvarea gradului de in-tensitate a acțiunii (reacției) la situația existentă (proporțională) Acțiuni extreme, urmărindu-se distrugerea obiectivelor și realizarea unor pierderi cât mai mari de partea adversă Scopuri și obiective
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Revista de psihologie organizațională Volumul V, nr. 1/ 2005 Sumar STUDII ȘI CERCETĂRI Manuela Ciucurel Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor........................... Mădălina Matei Relația personalitate - leadership - dominanță cerebrală în organizația militară....... Adrian Brate Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă.................................. Adina Dinu Hărțuirea psihologică: dimanică, efecte și strategii de contracarare......................... Nicoleta Călin Influența politicilor de personal asupra indicelui de conflict și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
apud M. Zlate, 1981) ajunge la concluzia că liderii se detașează de non-lideri prin: inteligență, grijă față de nevoile altora, inițiativă și perseverență în tratarea problemelor, încredere în sine, dorința de a accepta responsabilități și de a ocupa poziții ce conferă dominanța și controlul asupra altora. Tannenbaum și Schmidt (1973) susțin că liderii de succes sunt aceia care conștientizează ce forțe sunt relevante pentru comportamentul lor la un moment dat (forțe dependente de lider: sistem de valori, motivație pentru conducere; forțe dependente
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihoorganizațională a fost concepută o multitudine de forme ale leadership-ului, fiecare dintre acestea punând accentul fie pe planificare, organizare, coordonare, fie pe inovație, anticipare, toate constituind diferite funcții ale cortexului sau sistemului limbic. În aceste condiții, putem vorbi de o dominanță cerebrală pentru fiecare tip de leadership, după specificul acestuia? În funcție de modalitatea în care reacționează fiecare, de mentalitatea pe care o are, N. Herrmann (1982) consideră că fiecare om poate utiliza mai mult creierul drept sau stâng, limbicul drept sau stâng
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rezolvării de probleme. În baza celor prezentate, se poate vorbi de o dominare a unei anumite modalități de operare a creierului la liderii militari și dacă da, care este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și dominanța cerebrală? Toate aceste întrebări au constituit premise pentru prezenta cercetare, provocându-ne curiozitatea epistemică și pragmatică. Cercetările au evidențiat că preferințele cerebrale se pot modifica în urma unui antrenament adecvat. În aceste condiții, în
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se poate vorbi de o dominare a unei anumite modalități de operare a creierului la liderii militari și dacă da, care este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și dominanța cerebrală? Toate aceste întrebări au constituit premise pentru prezenta cercetare, provocându-ne curiozitatea epistemică și pragmatică. Cercetările au evidențiat că preferințele cerebrale se pot modifica în urma unui antrenament adecvat. În aceste condiții, în cazul unei corelații, se poate modifica stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor forme de leadership, putem vorbi despre mai multe forme de management. Ceea ce ne interesează nu este descrierea diferitelor forme de management, ci evidențierea relației „empirice” dintre diferitele stiluri de management și dominanța cerebrală. Dintre multiplele forme de management apărute în anii 1980-1990, ne propunem să stăruim asupra managementului intuitiv, care reflectă în cea mai mare măsură premisele de la care am pornit în realizarea acestei cercetări. Managementul intuitiv a fost propus de M.
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să reunească rațiunea și intuiția într-un tot, echilibrându-le, tocmai în virtutea capacităților sale creative. 2. Metodologia cercetării 2.1. Obiective teoretice și practice identificarea tipului psihologic specific organizației militare și orientarea acestuia spre un anumit stil de leadership; identificarea dominanței cerebrale în cazul tipului psihologic și a stilului de leadership identificat; elaborarea profilului dominanței creierului pentru ofițerii situați la diferite niveluri ierarhice; fundamentarea unei teorii privind stilul de conducere la diferite niveluri ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
creative. 2. Metodologia cercetării 2.1. Obiective teoretice și practice identificarea tipului psihologic specific organizației militare și orientarea acestuia spre un anumit stil de leadership; identificarea dominanței cerebrale în cazul tipului psihologic și a stilului de leadership identificat; elaborarea profilului dominanței creierului pentru ofițerii situați la diferite niveluri ierarhice; fundamentarea unei teorii privind stilul de conducere la diferite niveluri ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de personalitate corespunzător, precum și stabilirea consecințelor în cazul unor diferențe semnificative. 2.2. Ipoteze Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea obiectivelor, să întâlnim o dominanță stângă a creierului. 2.3. Eșantion Lotul pe care s-a realizat cercetarea a fost constituit din 40 de ofițeri, situați la diferite niveluri ierarhice, respectiv: șefi de structuri, cu subordonare directă comandantului; șefi de compartimente subordonați primului nivel ierarhic
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
restructurarea; situația de delegare a autorității; situația de evaluare anuală a activității subordonaților; motivarea salariaților în vederea obținerii unor performanțe ridicate; explicarea rațiunii unei decizii; motivarea grupului în vederea revenirii performanțelor la nivelul anterior; selecție în vederea promovării; efectele deciziilor asupra grupului. c) Dominanța cerebrală. Pentru determinarea dominanței cerebrale s-a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după D. Chalvin și N. Herrmann. Chestionarul cuprinde 72 de întrebări, existând cinci variante de răspuns: foarte puțin, puțin, moderat, mult
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a autorității; situația de evaluare anuală a activității subordonaților; motivarea salariaților în vederea obținerii unor performanțe ridicate; explicarea rațiunii unei decizii; motivarea grupului în vederea revenirii performanțelor la nivelul anterior; selecție în vederea promovării; efectele deciziilor asupra grupului. c) Dominanța cerebrală. Pentru determinarea dominanței cerebrale s-a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după D. Chalvin și N. Herrmann. Chestionarul cuprinde 72 de întrebări, existând cinci variante de răspuns: foarte puțin, puțin, moderat, mult, foarte mult. Cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cele patru sectoare cerebrale puse în evidență sunt: sectorul cortical stâng (CoS), sectorul cortical drept (CoD), sectorul limbic stâng (LiS), sectorul limbic drept (LiD). Cunoscând valorile pentru cele patru zone cerebrale, putem să determinăm relația dintre raționalitate și emoționalitate, precum și dominanța de stânga sau de dreapta. Chestionarul a fost pus la punct de trei biologi americani, L. Schkade, A. Potvin și N. Herrmann prin stabilirea corelației dintre răspunsurile la întrebări și activitățile emisferelor cerebrale verificate prin EEG. Astfel, tipul răspunsurilor la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prezentate pot sta la baza realizării unui program de training care să permită dezvoltarea preferințelor cerebrale și armonizarea personalității și stilului de conducere cu obiectivele organizației. Studiul a evidențiat și existența unor corelații între funcțiile MBTI și anumite tipuri de dominanță cerebrală. În baza acestor rezultate, putem afirma că toate cele patru ipoteze se confirmă. Cele patru ipoteze sunt: Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea obiectivelor, să întâlnim o dominanță stângă a creierului. Bibliografie Cole, G.A. (1995), Organisational Behaviour, D.P. Publications, Londra. Cristea, D. (2000), Tratat de Psihologie Socială, Editura Pro Transilvania. Harrell, T.W. (1961), Manager's Performance and Personality, South-Western Publishing Company, Cincinnati, Ohio. Herrmann, N. (1982
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
contexte situaționale. Se asumă că, în măsura în care persoana A este mai dominantă decât persoana B, această ordine de rang se va păstra între cele două persoane considerate într-o multitudine de situații, deși una și aceeași persoană poate să-și pondereze dominanța de la situație la situație. Așa cum se observă, deși accepțiunea consistenței relative ia în considerare variația comportamentală ca expresie a flexibilizării sub presiunile circumstanțiale, totuși ordinea rangului persoanelor (în raport cu o trăsătură de interes) rămâne invariabilă. Și această accepțiune rămâne tributară postulatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]