608 matches
-
de poziție ale elementelor/variabilelor care compun respectivul sistem. Schimbarea unei variabile strategice poate produce modificări importante și durabile în toate celelalte variablile, prin efectul difuzării. Elementul strategic are o poziție dominantă. Alte elemente pot avea și ele o poziție dominată, dar, deși influențează celelalte elemente, nu au forța de a genera schimbări de structură durabile, influența lor putând fi anihilată ușor de reacția celorlalte elemente. Când se optează pentru un proiect de intervenție, este important, în consecință, să se aleagă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sfera de cuprindere a conceptului de subdezvoltare, s. socială reprezentând atât un efect al s. economice, cât și o cauză ce întreține spirala subdezvoltării. Pe de altă parte, definiția situației interne a statelor subdezvoltate este conectată cu poziția de state dominate a acestora în spațiul internațional al relațiilor de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate stă fenomenul colonial, având drept consecință realitatea postcolonială. Hossein Malek sintetizează această situație astfel : „țările subdezvoltate sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți din clase diferite reprezintă o reflectare a acestor habitus-uri, valorizate în mod arbitrar de către școală prin recunoașterea culturii claselor dominante ca una legitimă și prin negarea valorii și autenticității culturii claselor dominate. Dimpotrivă, Boudon consideră că sistemele școlare au devenit mult mai deschise începând cu anii de după cel de-al doilea război mondial și că un număr din ce în ce mai ridicat de indivizi din clasele de jos au ajuns să parcurgă nivele de școlarizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mutația de la tancuri și portavioane (sunset system) la arme de înaltă precizie și infrastructură informațională (sunrise system); precum și transformarea organizațională în direcția promovării unor entități mai puțin ierarhice și mai interconectate (Biddle, 1996, p. 5). Într-un câmp de bătălie dominat informațional, principala resursă devine accesibilitatea informației (Freedman, 1998, p. 52). În plan social, o consecință directă a revoluției în afaceri militare este nașterea erei „post-eroice” (Luttwak, 1995, pp. 109-122): capacitatea de distrugere la distanță, capacitatea discriminatorie în stabilirea țintelor și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
litere, a cineaștilor etc., altfel spus, cultura intelighenției. Or, nu este deloc așa. Și nu este nici cultura clasei dominante, care, tocmai prin lupta de clasă, încearcă s-o impună cel puțin la nivel formal. Nu este nici măcar cultura clasei dominate, adică cea populară a muncitorilor și a țăranilor. Cultura unei națiuni e dată de alăturarea tuturor acestor culturi de clasă: este media lor. Și ar fi abstractă, dacă nu ar putea fi recunoscută - sau, mai bine zis, văzută - în cotidian
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intru în altă lume: lumea țărănească, lumea lumpenproletară și lumea muncitorească. Ordinea în care numesc aceste lumi ține de importanța experienței mele personale, nu de importanța lor obiectivă. Până în urmă cu câțiva ani, aceasta era o lume preburgheză, lumea clasei dominate. Criteriul național sau, mai bine spus, statal era singura rațiune a apartenenței sale la teritoriul Italiei. Dincolo de această simplă formalitate, lumea aceasta nu coincidea deloc cu Italia. Universul țărănesc (căruia îi aparțin culturile lumpenproletare urbane și, până acum câțiva ani
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
altfel spus, manevrat de expansiunea economică italiană și străină, încă îl mai citește pe Evola. Cultura italiană s-a modificat la nivelul trăit efectiv, concret. Schimbarea constă în faptul că vechea cultură de clasă (cu diviziunile sale nete: cultura clasei dominate - sau populară, cultura clasei dominante - sau burgheză, cultura elitelor) a fost înlocuită cu o nouă cultură interclasistă, care se exprimă prin felul de a fi al italienilor, prin noua calitate a vieții lor. Alegerile politice, unindu-se cu vechiul humus
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
realitate, toată lumea sa populară este manieristă sau, cel puțin, văzută doar în stratul cel mai înalt, în care Di Giacomo putea să o cunoască și în care cultura clasei dominante este în curs de a-și încredința valorile culturii clasei dominate, iar aceasta este în curs de a și le însuși. Transsubstanțierea încă n-a avut loc. Prin urmare, la Di Giacomo nu există descrierea „subdezvoltării” napolitane și a culturii sale „sălbatice”. O astfel de descriere există, în schimb, măcar în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unor mari zone ale societății înseși. De altfel, nu este o afirmație total eretică sau eterodoxă. Există în Manifestul lui Marx un pasaj ce descrie cu mare limpezime și precizie genocidul la care burghezia a supus anumite straturi ale claselor dominate, nu muncitori, ci mai ales lumpenproletari sau anumite populații coloniale. Astăzi, Italia trăiește pentru prima oară în manieră dramatică acest fenomen: largi straturi, care rămăseseră, ca să spunem așa, în afara istoriei - a istoriei dominației burgheze și a revoluției burgheze -, au suferit
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla În slujba construirii unui mit al spațiului sovietic În care Rusiei Îi revenea rolul de frate mai mare În raport cu celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de război. Memorialul Războiului din Vietnam, situat În Washington D.C. este, cu siguranță, unul dintre cele mai reușite construite vreodată, dacă e să ne luăm după numărul și densitatea vizitatorilor. Maya Lin a proiectat o suprafață ușor curbilinie, marcată (nu dominată) de un perete de marmură neagră pe care sunt trecute numele celor căzuți. Ordinea nu este nici alfabetică, nici În funcție de unitatea militară, ci cronologică, stabilită În funcție de data decesului, astfel că cei care au căzut la datorie În aceeași zi și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
r)spândite, conform c)reia un num)r de dou) este cel mai bun din categoria numerelor mici. Au ei dreptate s) gândeasc) astfel? De dragul stabilit)ții, p)cii sau a orice altceva, ar trebui s) prefer)m o lume dominat) de dou) mari puteri, sau una în care s) coexiste câteva, sau chiar mai multe? Capitolul 8 va ar)ta de ce num)rul doi este cel mai preferabil din categoria numerelor mici. Noi am ajuns la unele concluzii, nu ins
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
15. bis 17. Jahrhundert, Wiesbaden, 1975, p. 11-12; D. Năstase, Le Mont Athos et la politique du Patriarchat de Constantinopol, de 1355 à 1375, în „Symmeikta“, Athènes, 3, 1979. se reflectă, cât se poate de bine, și în arhitectura bisericească, dominată tot mai mult de modele balcanice, în dauna celor mai vechi, de inspirație central-europeană27. Contribuția unor meșteri originari de la sud de Dunăre la construirea unor edificii de cult ortodox în Moldova în perioada amintită a fost reținută și de documente
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune a neîmplinirii, de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște: „Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse,/ Dai de păduri de pini cât vezi în zări,/ Se-ntinde peste
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
în fapt expresii artistice imaginare ale propriilor temeri și anxietăți. În E noapte..., roman reflexiv cu trimiteri autobiografice, se regăsesc atât temele centrale ale scrisului lui F., cât și formulele narative elaborate și perfecționate de autor de-a lungul timpului, dominate aici de întrepătrunderea subtilă dintre formula realistă și cea fantastică. Moartea femeii iubite, răpusă de o boală necruțătoare, și singurătatea care îi urmează devin prilej de autoanaliză lucidă și reflecție febrilă asupra condiției umane, ca și a rosturilor adânci ale
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Muncii, pe motiv că el reprezintă o reglementare comunistă încă nemodificată. Mai merită menționat faptul că, de vreme ce el fusese elaborat într-o perioadă în care statul era practic singurul angajator, prevederile sale erau pur și simplu inaplicabile într-o economie dominată deja de sectorul privat. În plus, un mare număr de legi și acte normative contraziceau flagrant vechiul Cod al Muncii, anulându-i prevederile. După 2001, odată cu începuturile noii tranziții destinate occidentalizării României, s-a trecut la elaborarea unui nou Cod
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe care le-a avut România în ultimele două secole au creat și au dezvoltat această separare a societății românești în mai multe societăți distincte, organizate ierarhic și conectate prin mecanisme de redistribuire care asigură îmbogățirea celei superioare pe seama celor dominate. Statului i-a revenit rolul de a înființa, de a menține în funcțiune și de a securiza aceste sisteme de redistribuire, un rol resimțit foarte puternic în anumite componente ale sale, dar niciodată în ansamblul său, și deloc analizat sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale producției, ci utilizarea cât mai completă a capacităților de producție existente - desființa piața dintre unitățile de producție la un mod aproape absolut,. determinînd o deformare radicală a relației dintre piață și producție. Într-o economie capitalistă, piața este întotdeauna dominată, măcar teoretic, de către cumpărători. Această dominație nu este absolută, căci până la urmă cumpărătorii achiziționează produsele existente pe piață și, abia în al doilea rând, pot exercita presiuni pentru modificarea lor. Dar această limitare este slabă. Atât teoretic, cât și practic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vindicative ale demagogilor politici ai noii societăți. După acest model a fost tratată istoria socio-politică a fostei elite politice a societății comuniste, desființată de revoluția din decembrie 1989. Tineri sau bătrâni, de rangul 1, 2 sau 3 în fosta societate dominată politic de Partidul Comunist, ei au urmat biografii personale fără nici o relevanță sociologică, pentru simplul motiv că nu au mai alcătuit, ca grup, o elită. Unii dintre ei au penetrat viitoarele elite ale noii societăți, dar pentru fiecare exemplu optimist
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
forță politică venită la putere după comunism, Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, considera privatizarea o anexă necesară și benefică pentru o economie privită drept un soi de „capitalism de stat”, fără a fi, însă, denumită în acești termeni. Dominată social și politic de combinația dintre managementul industrial și proletariatul industrial și în acord cu „viziunea” intelectualității tehnice cu privire la căile de dezvoltare economică și socială a țării, alegerea făcută imediat după prăbușirea comunismului putea fi caracterizată prin câteva trăsături definitorii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Măsurile de omogenizare a conținutului Învățământului În aceste școli, precum și difuziunea modelului sovietic inițial și reformele vizând egalizarea Între studiile politice și cele universitare n-au Împiedicat reproducerea decalajelor dintre țări sau În interiorul câmpurilor universitare naționale, așa cum o arată poziția dominată a școlii românești În acest spațiu. Poziția științelor sociale În Învățământul de partid este marcată de momentele de criză politică: primele tentative de destalinizare (1956) și abandonarea forțată a reformelor economice (1968), internaționalizarea politicii economice Începând de la mijlocul anilor ’70
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politice stabilite. Cercetările sociologice au făcut apel la categorii mai rafinate, Încercând să Înregistreze frontierele care separau diferitele grupuri sociale, chiar În răspăr cu statisticile oficiale, destinate unei difuzări mai largi și care se stăduiau să anticipeze omogenizarea socială. Poziția dominată care revenea sociologiei În spațiul științelor sociale (În raport cu economia sau cu istoria) și atașamentul față de mitul dominației clasei muncitoare nu au permis depășirea unui mod de clasificare care separă „sectorul productiv” de cel „neproductiv”, Împiedicând În special diferențierea În interiorul categoriei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Însuși profiturile specifice care constituie miza jocului. Cei care domină Într-un anumit cîmp sînt În măsura să-l facă să funcționeze În avantajul lor, dar trebuie Întotdeauna să țină cont de rezistență, contestarea, revendicările, pretențiile, „politice" sau nu, ale dominaților.» Cf. Pierre Bourdieu, Loïc J.D. Wacquant, 1992a, pp. 78-81, 236-237 și urm. Rezultatele au fost publicate În Johannes Huinink, Karl-Ulrich Mayer (1995). A se vedea bilanțul acestor studii În Eberhard Schneider (1994). Heike Solga distinge Între două fracțiuni, una „burgheza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
domestice, rămânând însă activități și decizii specializate, cum sunt cele de bucătărie și aprovizionare, unde dominantă este femeia. • Pentru 10% din eșantion, predominanța feminină este cvasitotală, inclusiv în luarea de mari decizii. • În 10% dintre cupluri, femeia este aproape total dominată, rolul ei fiind în îndeplinirea sarcinilor menajere. • În 25%, egalitatea este prezentă în toate genurile de decizii și activități. Se poate observa așadar că, în diverse formule, în 80% dintre cazuri este prezentă o coparticipare decizională și, dintre acestea, 55
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puterea economică participând Împreună la cauze comune pe arena economică. Majoritatea liderilor naționali priveau Uniunea ca pe o modalitate de promovare a obiectivelor naționale, de a-și consolida propriile agende de lucru și a asigura suveranitatea națională. Într-o lume dominată, În acel timp, de două superputeri, Statele Unite ale Americii și URSS, cele șase state membre s-au gândit ca numai unindu-și resursele economice pot spera să devină competitivi. Teama de a fi Înghițiți a fost cea care i-a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]