3,431 matches
-
32. Singuri Și povestea ne spune așa... Că un copil arab, rătăcit în grădina de portocali a regelui, a râvnit la un fruct frumos pârguit, a întins mâna după el, a căzut la pământ lovit de mâna lui, a lui don Rodrigo, él que pirdió España, și de aici blestemul. Dar eu știu altfel. Eu știu că era sclav copilul arab. Un cadou al unui nobil senior, prieten al lui Musa ibn Nusayr, pentru aleasa inimii lui. Cadou de nuntă. Copilul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu fiica cea tânără, mult prea tânără, a contelui de Ceuta. Acolo i-au tăiat gărzile. În zori, s-a aflat că Florinda de Ceuta, neconsolată, necins tită, netrecută bine de vârsta copilăriei, și-a pus capăt zilelor. El conde don Julián, tatăl ei, a omorât trei cai până a ajuns, sleit de puteri și de lacrimi, acoperit de praf și de su doare, în fața emirului, a lui Musa ibn Nusayr, cerând răzbunare. În zori, Theodomer Perez s-a trezit cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asta ar schimba din nou, cu totul, povestea, cronicile, istoria, cursul faptelor, anii de bătă lie, ar deschide ochii mortului de la Guadalete, ar izbăvi-o, poate, pe Isabel de Los Reyes, ar lungi firul vieții Florindei, ar salva sufletul lui don Julián, el conde de Ceuta, i-ar ține pe arabi la porțile Spaniei), dar cine să mai știe cum a fost atunci, când a văzut-o Leovigildo prima oară, în grădina pala tului, mică și aproape adormită, cu gene grele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pe țărmul năpădit de conchistadori, și în arena unde taurul cade pe nisipul roșu de sânge. Și același parfum. În exact același loc. Un trup de mireasmă sumețit spre ea din răcoarea unei săli de piatră. Douăsprezece zile mai târziu, don Álvaro De La Mota, directorul Consiliului de Conducere al Arhivei, a primit o ce rere iscălită de o studentă de la Paris care voia neapărat să studieze îndeaproape o cărticică mare cât palma, de care directorul nu auzise niciodată, a unui anonim
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care comentaseră câteva dintre contractele semnate de el pentru achizițiile de materiale. Prin presă zburaseră, dintr-o foaie de ziar într-alta, acuzații cum că ar fi favorizat anumite firme și că ar fi existat, chipurile, legături de sânge între don Álvaro și câștigătorii licitațiilor. Hotărât lucru, nu-i trebuiau alte plictiseli. Studenta nu cedă însă și ceru o audiență personală. Enervat, don Álvaro era pregătit să se burzuluiască la ea și s-o ușuiască de-a binelea. Cine se credea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
acuzații cum că ar fi favorizat anumite firme și că ar fi existat, chipurile, legături de sânge între don Álvaro și câștigătorii licitațiilor. Hotărât lucru, nu-i trebuiau alte plictiseli. Studenta nu cedă însă și ceru o audiență personală. Enervat, don Álvaro era pregătit să se burzuluiască la ea și s-o ușuiască de-a binelea. Cine se credea, în fond, această domnișoară? Auzi, permis special de studiu la Archivo de Indias? Când s-a mai pomenit așa ceva? Era zveltă și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cât să vă spun cum se vede lumea de sus. Action. Cu 194 kilometri pe oră, doamnelor și domnilor, intră în scenă trenul care o duce pe Léa în gara unde va (re)deveni Lea. În câteva ore, demisia lui don Álvaro De La Mota va primi iscălitura lui Miguel Luís Alejandro Jiménez Acuña, nepotul unei bunici portugheze care a fost, la un moment dat, fată n casă la familia De La Mota, detaliu care acum, în zgomotul hoardelor protestatare care s-au
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
tre’ să fi făcut ea ceva, de e reți nută, nu? Da? — Hoțul neprins e negustor cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina. Nu e, don’le, n-are cum! — E, nu e... E reținută. — Dar de ce e acuzată? dădu brusc Florica dovadă de simț practic. Adică ce-a zis
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ceva, de e reți nută, nu? Da? — Hoțul neprins e negustor cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina. Nu e, don’le, n-are cum! — E, nu e... E reținută. — Dar de ce e acuzată? dădu brusc Florica dovadă de simț practic. Adică ce-a zis organele c-a făcut? — Comerț
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina. Nu e, don’le, n-are cum! — E, nu e... E reținută. — Dar de ce e acuzată? dădu brusc Florica dovadă de simț practic. Adică ce-a zis organele c-a făcut? — Comerț ilicit! — Ce comerț ilicit, domne? Care comerț? Comerț cu ce? — Cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
eu „bună“? - MINUNATĂ zi, vom... Vom ce, idiotule? se apostrofă Gigi Pătrunjel, disperat. E limpede că nu ești în stare. Stai locului. Nu te mai foi atât. Na, că ai vărsat cafeaua în pat. Chiaunule! Tu ce-ți imaginezi? Că don’șoara o să citească scrisorica ta și o să pice pe spinare de emoție? Gigi Pătrunjel - marele cuceritor. Ce să-ți spun... Ai și-un nume de războinic, ceva de speriat! Trecut binișor de treizeci de ani și nu ești în stare
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se poate găsi într-o "pasă" dificilă, însă, tocmai atunci va trebui să fie complet stăpân pe el însuși. Un vechi autor spaniol citează, referindu-se la acest subiect, o replică a ambasadorului lui Filip al III-lea19 la Curtea Franței. Don Pedro de Toledo (acesta era numele ambasadorului) stătea într-o zi de vorbă, la Louvre, cu regele Henric al IV-lea20. Acesta, care trata afacerile uneori prea puțin cavalerește și care nu uita niciodată că era și regele Navarei, a început
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
drepturile sale asupra Navarei spaniole. Și cum interlocutorul îl contrazicea, regele i-a replicat: "Rațiunile dvs. sunt bune, dar când eu voi ajunge la Pamplona vom vedea cine se va mai încumeta să o apere împotriva mea". La aceste cuvinte, don Pedro s-a ridicat și s-a îndreptat către ușă. Unde plecați atât de repede?" i-a strigat atunci regele. "Eh, Sire, i-a răspuns ambasadorul, merg să o aștept pe Majestatea Voastră în Pamplona pentru a o primi așa cum
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
romanul de la început până la sfârșit, într-o manieră ironică, sunt foarte actuale. Tema de inginerie genetică, întreținută cu cercetări pentru ameliorarea speciei, este translată, într-o cheie parodică, cu ambiție de pregătire a condițiilor pentru apariția geniului 2. Personajul principal, don Avito Carrascal, cu pretenții la cunoaștere științifică, "îndrăgostit de sociologie", aspiră să procreeze un geniu, idee în vogă la finalul secolului al XIX-lea. Problematica geniului, acest arhetip capabil să manipuleze viața umană cu voința de a pătrunde în cele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
vorbește. Don Avito ne face să suferim o decepție atunci când, deși totul sugerează că va impune fiului său un regim sever pedagogic, ne întâlnim cu un biet imbecil pe care nu-l interesează nimic și care își încredințează fiul lui don Fulgencio, fără să ne avertizeze de mistificările acestuia. Despre Marina mai bine nu vorbim; autorul nu știe să creeze femei, nu a făcut-o niciodată. De bunăvoie ne oprim să-l analizăm pe don Fulgencio care este, din întâmplare, cheia
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și care își încredințează fiul lui don Fulgencio, fără să ne avertizeze de mistificările acestuia. Despre Marina mai bine nu vorbim; autorul nu știe să creeze femei, nu a făcut-o niciodată. De bunăvoie ne oprim să-l analizăm pe don Fulgencio care este, din întâmplare, cheia romanului, dar autorul însuși ni l-a descoperit, descoperindu-și alte lucruri, care mai bine ar fi rămas ascunse, când la ultima întâlnire, pe care grotescul filosof o are cu Apolodoro, îi vorbește de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
după chipul și asemănarea sa, este în stare de orice; dar este evident că se va ajunge să se facă genii prin intermediul pedagogiei sociologice și într-o zi toți oamenii vor fi genii... și înghiți o nucă. Dar ce teorii, don Avito! izbucnește, fără a se opri, înmatriculatul la științele naturale. Dumneavoastră știți, Sinforiano, prietene, cum își fac albinele regina? Nu, încă nu am ajuns la asta... Atunci nu știu dacă trebuie... pentru că metoda... O, dacă..., da. Don Avito, da! Ce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
teorii! O, ce teorii! Nu, prietene Sinforiano, nu; sunt fapte. Și ceea ce fac albinele cu larvele lor, de ce nu putem face noi oamenii cu copiii noștri? Se ia un copil, un băiat oarecare, un băiat și nu fată... Îmi permiteți, don Avito și în fața tăcerii teoretizantului, Sinforiano continuă de ce trebuie să fie băiat? De ce trebuie să iasă exact regină din femelă? În specia umană, geniul trebuie să fie prin forța masculină. Ce teorii! Se ia un băiat oarecare, se ia din
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Faptele...! repercutează Carrascal și rămân amândoi privind patroana, care trece cu un flan7 pentru Delegat, care mănâncă retras în colțul său. Sunt bune nucile? îi întreabă Doña Tomasa. Problema e că cele mai multe sunt seci, răspunde Carrascal. Nu poate fi așa, don Avito, pentru că sunt noi și de 24 de perras 8. Nu poate fi, doña Tomasa, dar este!, răspunde cu energie Carrascal. Și așa, după că a înviorat câmpul, doña Tomasa se întoarce în prozaica bucătărie iar don Avito continuă. Cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
poate fi așa, don Avito, pentru că sunt noi și de 24 de perras 8. Nu poate fi, doña Tomasa, dar este!, răspunde cu energie Carrascal. Și așa, după că a înviorat câmpul, doña Tomasa se întoarce în prozaica bucătărie iar don Avito continuă. Cu fapte, da, prietene Sinforiano, cu fapte! O, faptele! De ceva timp coc un plan vast pentru a pune în practică teoriile mele, aplicând pedagogia mea sociologică la tabula rasa... Începe să se facă, învățătorule? Ceva mai adânc
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la tabula rasa... Începe să se facă, învățătorule? Ceva mai adânc! Mai adânc? Mai adânc, da, vreau să mă fac tată! Se face tată sau îl fac alții?" (subl. trad.) gândește înscrisul la științe naturale, traducând această frază: Ce teorii, don Avito, vai ce teorii! Și se ridică de la masă, unul pentru a-și pune în aplicare planul, celălalt pentru a studia lecția pentru ziua următoare. Pentru că Sinforiano, ca băiat bun ce este, citește mereu o lecție înainte și câteva înapoi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să suferi de reumatism, îmi place puțin să ascult cum plouă.... Don Avito Carrascal! Anunță servitoarea în acest moment. Îl cunoști?, întreabă Leonsita pe Marina. Din auzite, atât de singur... Păi merită să ți-l prezint. Și pentru că la intrare don Avito a salutat-o pe Leoncia, aceasta: Avito Carrascal, bunul meu prieten.... Marina del Valle, aproape sora mea... Del Valle?, murmură Avito în timp ce, lipsindu-i din geantă amorosul raport, își zice: "Dar ce e asta? Ce e asta ce mi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fratele meu când are așa ceva, foarte obscur, zice: la Carrascal cu asta! Fratele Dumneavoastră? Da, Fructuoso del Valle. "Sărmana fată! gândește Avito atât de frumoasă și în stare chiar de asta..." și zice: O, nu, este o favoare pe care don Fructuoso dorește să mi-o facă și poate mi-o face pentru că această cunoaștere a multor lucruri... și se împotmolește. Ce lucruri știi tu, Avito Carrascal, ce lucruri știi în fața acestor ochi limpezi candizi care împiedică să spună ce nu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lui Malthus... matriarhat... matriarhat?... matriarhat! Tendință socială spre monogamie... căsătorie și patrimoniu 9... geniu al viitorului... pedagogia sociologică... dar cum să-i spun nu? Cu care față să-i spun nu, eu, săraca de mine, Marina del Valle, unui întreg don Avito Carrascal! Putea fi oricare, acesta sau altul, ... dar don Avito... don Avito Carrascal! Cum să-i spun nu? Cum se face asta? Dacă ar fi trăit mama să mă sfătuiască... dar Fructuoso, nimic mai mult decât Fructuoso!". Îi readuse
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și patrimoniu 9... geniu al viitorului... pedagogia sociologică... dar cum să-i spun nu? Cu care față să-i spun nu, eu, săraca de mine, Marina del Valle, unui întreg don Avito Carrascal! Putea fi oricare, acesta sau altul, ... dar don Avito... don Avito Carrascal! Cum să-i spun nu? Cum se face asta? Dacă ar fi trăit mama să mă sfătuiască... dar Fructuoso, nimic mai mult decât Fructuoso!". Îi readuse fratele la realitate o rafală de aer rece, pentru că Fructuoso
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]