344 matches
-
întind spre el mânuțele dar, tata, vreau la el în brațe, acolo sus, dar, tata, și tot mai mic, nu mai gândesc, orice intenție de gând mi se topește într-o masă uleioasă, creierul meu e undeva detașat de trup, dormitează, ce cald e! Mama! Mă ridică pe sus în brațe, mă alintă, mă adoarme și eu plâng, nemulțumit, plâng, îmi amintesc de creion și desenez, desenez, plânsul încetează, mama mă adoarme, a, a, a, a, puiul mamii, a, a, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
discuția care continuă undeva În spatele meu, că Nunavikul nu pare să aibă nimic de a face cu ideea romanțată pe care mi-o făcusem despre marele Nord, Încep să am dubii. o femeie căreia nu i se vede bine fața dormitează cu căștile pe urechi. Pipăi În buzunarul de la piept poza angalok-ului și poezia. Ele sunt cele care m-au adus aici. mă liniștește ideea că pentru mine nu există altă cale. Exact În acest loc trebuia să mă aflu și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Hideyoshi, la castel. — Au crescut cu toții, Îi spuse Hideyoshi mamei sale, privind-o mulțumit. Aceea era fericirea lui și marele său stimulent pentru viitor. Era sfârșit de primăvară. De pe streșini, cădeau, din belșug, flori de cireș, peste brațul fotoliului unde dormita Nobunaga. — A... așa e. Amintindu-și ceva, Nobunaga scrise repede un bilet și Îl puse pe un mesager să-l ducă la Sunomata. Cum Hideyoshi devenise stăpânul unui castel, nu-i mai era la Îndemână să răspundă ori de câte ori Îl chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
eu am devenit un broscoi Într-un puț, replică Soshitsu. — Ba eu te-aș compara mai degrabă cu o balenă. — Da, fu Soshitsu de acord, dar o balenă cu vederi Înguste. — Ia, adu niște apă, Îi ordonă Nobunaga pajului care dormita În spatele lui. Încă nu terminase pe seara aceea. Deși de-o bună bucată de vreme nu mâncaseră și nu băuseră, interesul conversației se menținuse de la sine. — Tată, se trase Nobutada mai aproape de Nobunaga. S-a făcut teribil de târziu. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în climatul sentimental-erotic, tonalitatea grav-meditativă, supusă universului de „semne” al unei alte lumi. Centrat pe motivul satului natal, topos productiv, poetul proiectează, în varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
îl pune pe plăcutul nostru dorobanț pe capră, cu arma pregătită. În zadar protestăm noi și nu ne vine a crede că ne-am putea afla în cel mai mărunt pericol în această Valahie atât de calmă, încât pare să dormiteze. Ne îngrijorează mai ales tânărul soldat așezat ca o țintă pe capra trăsurii noastre, și îl dojenim pe comandant pentru el; dar nimic nu-l poate face să cedeze; își menține dispozițiile, le dă surugiilor instrucțiuni despre drumul pe care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a îndurat să ne părăsească! Simbol al "eternei Românii" (varianta "moțăitoare", pentru că aceea "fascinantă" are încă probleme de repatriere de la Paris!), "fruntașul" țărănist e unul din simbolurile imobilismului politic. Orice i-ai spune, domnia sa își vede tacticos de treburi, mai dormitând, mai bălmăjind câte o frază incoerentă, mai trecând pe la un talk-show, mai furând de la Dumnezeu o zi și de la parlament un salar. N-avem încotro, îl vom mai suporta câțiva ani, până când Natura cea milostivă se va îndura de scena
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
Nocturne din Caleidoscopul lui A. Mirea, consemnare curată a faptului divers, care ar putea fi, cu puțină bunăvoință, reorchestrată postmodern: „Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul./ Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul./ Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă./ Patroana, ca un Buddha, troneaza sus, la casă,/ Umplând cu cifre golul fatalului registru .../ Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru,/ Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr .../ Bănuitor scrutează al șirurilor număr/ Și vede
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
era o prostie să te gândești la așa ceva, la celelalte lacrimi vărsate în vestibul, în noaptea când cu Rolo. - Peștișorul pestriț e atât de trist, îi spuse Delia, arătându-i bolul cu pietricele și ierburi artificiale. Un peștișor trandafiriu translucid dormita mișcându-și ritmic gura. Ochiul lui rece îl privea pe Mario ca o perlă vie. Mario se gândi la ochiul sărat ca o lacrimă ce-ar aluneca printre dinți când îl mesteci. - Trebuie să-i schimbi mai des apa, sugeră
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
cîrmui după legile voastre, a trăi cu obiceiele voastre, a vorbi în limba voastră... Cereți să nu se atingă de credință și slobozeniile țării... Pentru toate astea, plătiti-i o dare pe an și ajutati-l în războaiele lui."). Domnitorul, sfîrșit, dormitează, apoi, îndelung. Cînd se trezește, află că, pe cîmpia Dreptății, unii boieri l-au cerut domn pe Petru Rareș, fiul natural al voievodului. Intrigat că nu i se ascultă porunca, (că în cronici), Ștefan se ridică din pat, pune să
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
său - un țăran dârz și muncitor - petrece ani mulți prin universitate fără să treacă examenele. Și doar ca să se poată înfățișa năsăudenilor într-o lumină favorabilă se apuca el și Ťtrece cu bineť examenul de ofițer. (...) Militarul de profesie care dormita în dosul incapacităților și leneviei sale tihnite îl va arunca mai pe urmă - în vremurile războiului - în brațele unui destin nou" (p. 84). Mâna care scrie este a criticului. Peste umărul său se simte însă tot mai pregnant respirația prozatorului
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
mintea din care picura viermi" (Epoca LU). Iar Doina Ioanid încearcă, fără succes, să facă poezie din proza vieții de fiecare zi: "La amiază, piața e goală, străzile se lichefiază. În cofetărie, miros acru. Îmi sorb limonada, balansând piciorul. Vânzătorul dormitează la tejghea. Obloanele cad calcinate. În gang e răcoare. spate lipit de zid. Copilul implantă cuțitul și plasticul crapă". (Miniaturi) Raportate la fermecătoarele ședințe de cenaclu pe care le evocă Mircea Cărtărescu în prefață, toate aceste texte par funinginea rămasă
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
din Carte pentru că aspra, tandra splendoare-a limbii voastre pământene n-au existat edicte și regulamente s-o poată domestici și teatru ai făcut atunci, pentru ai tăi de-acasă cei dintre lumi, cei de la margine când Cenzorii la Centru dormitau : pe nimeni n-ai lăsat să îți traducă jocul în care-a trebuit să dovedești pricepere, umor și gravitate mai presus decât țăranii tăi ani mulți au studiat apoi cei de la universitatea franțuzească fenomenul, cu instrumentele la modă - trecând, mai
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
Existențialul pune condițiile, dictînd expresia convenabilă. Miza poeziei o constituie mărturia în măsură a contura o ființă și o biografie. Așa încît tabloul urbei radiază de un lirism doloricsarcastic, de-o tonalitate aparent lîncedă, în fond mustind de contrarietate: „orășelul dormitează/ tihnit și senin în propria-i insipidă,/ incoloră, sudoare.// A morții? A sorții?/ Ferestrele sînt oblonite/ în calea luminii de început de veac,/ cățelul fără stăpîn pare bine hrănit” (Dumnezeu într-un rol infantil). Locatară a unui apartament cocoțat la
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
visare și frică, la poalele dealurilor, / acum o jumătate de veac a trăit un popor / fără origini și fără conștiință clară a identității sale istorice. / Așa, mai mult o zdreanță de neam, o gloată mai mult, / niște vedenii de oameni dormitînd cu o cușmă de nori peste ochi / și cu o pîclă deasă pe creier..." Nu discut cu cîtă dreptate împarte poetul responsabilitatea pentru eșecul mișcării politico-naționale basarabene de la sfîrșitul secolului trecut, acesta fiind un subiect mai delicat, dar trebuie să
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
supte ca de lipitori, scîncetele triste viori. Și mînuțele, uscate, negre, minuscule greble, de ce întinse la fiece caleașcă? în loc de milostenie domnească, sudalme și pocnete de bici. Plici! plici! pentru calici. Dar n-am avut cui să-mpărtășesc aceste-amănunte mărunte. Măria sa dormita cu muște la gură, pe care le-alunga fetișcana cu-n evantaliu de fildeș și coraliu. Și... de altfel iată-ne la "Heleșteu". Toți ne-am bucurat. Cu osebire eu, că pătrundeam în crînguri de verdeață în această dimineață cu
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
artificială = prilej de răfuieli stătute, confuzii îndelung gândite = docilii orbi (cum scheunau 1) se rătăciseră de vechi stăpâni, gemând după cei noi = cât despre ultimii poeți, știm c-au murit prin sufocare, cu țăndările unei fraze înfipte-n gât eu dormitam de-a lungul orelor de isntrucție = seara își aduna pe creștet broboadele negre c-un gest istovit de țărancă vădană - mai venea cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
Presa a vorbit de-un fel de victorie în fața lui Iliescu. Ar fi primit, cică, mână liberă să facă tot ce vrea, și la partid, și la guvern. Nu va face absolut nimic. Și nu din cauza Opoziției, care continuă să dormiteze pe laurii tot mai veșteziți ai neașteptatei victorii din iunie. Nu, Năstase va fi înfrânt tocmai de sistemul perversiunii și-al corupției pe care l-a dus la perfecțiune. În săptămânile și lunile următoare vom avea spectacolul, înduioșător pe alocuri
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
fiind... debutanți. în viziunea acestui Ortega y Gasset de pe malul Săsarului, debutant are semnificația de... amator, pentru că altfel nu se explică înțelesul peiorativ cu care inocentul exeget și-a înzestrat, fără nici o precauție, conceptul. în ceea ce privește această problemă, virginul hermeneut poate dormita liniștit mai departe: în principiu, cuvîntul debutant se referă la cineva care este la începutul activității sau al carierei, adică la cineva foarte tînăr, și acest lucru nu are în sine nimic descalificant, iar în cazul de față, vorba lui
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
a tatei. Să se fi stăpânit în așa măsură tradiția încât nimic, dar absolut nimic din cele ale trecutului secol, de mine cunoscute, în ultimele sale trei sferturi, să nu fi rămas? Au murit actanții, s-au stins obiceiurile, istoria dormitează în muzee... însă nu cu toții, nu cu toatele - și nu pretutindeni - mai ființează câteva sate, încă nepărăsite, unde gospodinele trebăluiesc, înainte de a lua drumul Spaniei, orășele din Nord, unde câte un liniștit gospodar își rânduiește proviziile pentru iarnă, cu sorturile și
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
aceleași/ orgoliu patrulează străzile Provinciei/ și desenul de dimineață al micilor existențe/ se suprapune perfect peste cel de seară// Hei, nu mai e nimeni pe-aici să deschidă ușile/ să tragă fermoarele gangurilor perverse/ ori să scuipe împotriva vîntului?/ Pălărierul dormitează în fața prăvăliei/ cu capul afundat între foile ziarului/ din care se furișează cei doi evadați/ căutați de Poliție/ Totul se află la locul său” (Același orologiu). Vechiul impact începe să somnoleze. Un vag orgoliu citadin (adiere a centrului) străbate versurile
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
Lecția capetelor plecate și a frunților scuipate cu cinism de banda de profitori care-și spun guvernanți? Lecția răbdării fără margini, a sărăciei ca virtute și-a prostiei ca formă de salvare a sufletului? Și toate acestea în timp ce mormolocii care dormitau în parlament ies la pensie cu sume uriașe. Iar profesorii să-și predea năstăsiota "lecție oferită copiilor" cu pantalonii rupți în genunchi, pantofii scâlciați, cu părul vâlvoi (știu, oare, somnolenții din Casa Poporului cât costă un tuns simplu, nesubvenționat?), morți
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
care de regulă aveau loc în vis și al căror scop era de obicei de a-i avertiza ("Nu-ți mărita fata cu băiatul ala - verii lui din nord sînt pitici", l-a îndemnat pe un crescător de capre care dormita pe o colină de lîngă Anantnag) sau de a le da sfaturi ("Apuc-o pe fata aia pentru băiatul tău pînă n-o ia altcineva, fiindcă primul ei născut e predestinat să fie un mare sfînt", i-a spus unui
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
Venea, cel mai adesea, cu întârziere, după ce trecea printr-o cârciumă, poate pentru a-și face curaj, poate din alt motiv, deschidea ușa intempestiv și, de regulă, întrerupea lecturile, își exprima părerile în gura mare, asta nu-i poezie, uneori dormita sau se prefăcea că doarme, alteori ținea să citească el ca să arate celorlalți ce înseamnă cu adevărat poezia. Viață de boem, de spectacol, poezie așișderea". Ceea ce reușește această antologie pe alocuri excesiv de pioasă din grijă pentru imaginea postumă a poetului
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
bătrâni urât mirositori/ cu iz stătut în penele jilave,/ în părul rar, în pielea scămoșată de insule de psoriazis,/ hărți scrijelite adânc/ ale unor înspăimântătoare/ tărâmuri necunoscute./ Prea triști pentru bunevestiri,/ prea slabi pentru sabia de foc,/ se lasă îngropați dormitând/ ca niște semințe pe care le sameni/ cu dureri reumatice la încheieturile aripelor,/ tot mai ascunse-n pământ,/ tot mai moșnegi, tot mai oameni..." (Îngeri bătrâni) Diferență uriașă între acest poem și cel intitulat Armura din volumul Ochiul de greier
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]