3,400 matches
-
care sare pragul vârstelor și care-i recomandă pe marii ticăloși. Numai interpretată în paralel cu atitudinea languros-molatică a lui Paul, similara atitudine a „copilului” relevă o precocitate bizară care reverberează urât. În mod cert, regizorul are o știință a dozajului, o tactică de o deosebită finețe a acoladei ca fapt revelator. Un ceas s-a furat și, abia când este bănuit și acuzat, copilul sare la bătaie cu o furie cumplită. Nu acesta este fiul pe care-l caută Matilda
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
nu oricum.”. Neîncrederea este reciprocă" Isărescu a precizat că "mai există neîncredere și nu e ușor să scapi de ea. Neîncredere există și din partea consumatorilor de credite, nu doar din partea bancherilor. Neîncrederea este reciprocă.”. Guvernatorul a adăugat: "Și în fiscalitate, dozajul este mai important ca măsurile. Spuneți-mi ce guvern are plăcerea să să majoreze impozitele. Nu ai nici o plăcere să crești taxele. Nu mi se pare că dozajul actual al măsurilor fiscale mai prost față de alte măsuri. Mi se pare
Isărescu: Băncile nu vor mai avea din ce să trăiască dacă... by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50615_a_51940]
-
doar din partea bancherilor. Neîncrederea este reciprocă.”. Guvernatorul a adăugat: "Și în fiscalitate, dozajul este mai important ca măsurile. Spuneți-mi ce guvern are plăcerea să să majoreze impozitele. Nu ai nici o plăcere să crești taxele. Nu mi se pare că dozajul actual al măsurilor fiscale mai prost față de alte măsuri. Mi se pare un dozaj destul de echilibrat.”
Isărescu: Băncile nu vor mai avea din ce să trăiască dacă... by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50615_a_51940]
-
mai important ca măsurile. Spuneți-mi ce guvern are plăcerea să să majoreze impozitele. Nu ai nici o plăcere să crești taxele. Nu mi se pare că dozajul actual al măsurilor fiscale mai prost față de alte măsuri. Mi se pare un dozaj destul de echilibrat.”
Isărescu: Băncile nu vor mai avea din ce să trăiască dacă... by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50615_a_51940]
-
crase, prin urmare, descriind istoria secolului XX, face ceea ce a făcut în romanele sale: însuflețește o atmosferă în care, folosindu-se de tiparele narațiunii, pune episoadele trecutului în cadre romanești. Autorul știe să cultive echivocul și ambiguitățile, obținînd exact acel dozaj de nuanțe care îl apără în fața oricărei imputări ideologice. Căci evenimentele asupra cărora se oprește poartă amprenta controversei: Mișcarea Legionară, dictatura lui Carol al II-lea, cea a lui Antonescu, apoi regimurile totalitare ale lui Dej și Ceaușescu. Nici o clipă
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
nu sunt născuți pentru a fi victime; 3) toți liderii politici români au suferit de hybris, de acea trufie din cauza căreia, pierzînd pămîntul de sub picioare, au început să se creadă mai aleși decît le îngăduia momentul. Cum volumul excelează în dozajul de argumente și contra-argumente, fiind o mostră de echilibristică în marginea unor teme sensibile, doar supraveghetorii ideologici va avea imboldul de a scoate din context pasajele în care Breban iese din tiparul cumințeniei de circumstanță. De pildă, în capitolul „Hybrisul
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
de bere „La stuff", să-i văd pe rebelii fără cauză rătăciți printre corturile așezate pe plajă, ori pe rockerii adevărați ascunși către marginea stațiunii la granița cu Bulgaria. Toate astea erau acum 10-20 de ani în Vamă într-un dozaj pe care atunci nu-l ințelegeam, dar de care mă bucuram inconștient și eram dornic să mai treacă un an ca să pot să mă gândesc la o nouă experiență vamaiotă", începe Sărățeanu articolul "Termopane, bețivi conformiști și gunoi. Scrisoarea unui
Dezbatere: Vama Veche s-a stricat sau nu? Un blogger desființează articolul lui Sărățeanu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33069_a_34394]
-
al doilea moment apogetic impune o altă strategie, mult mai dificilă pentru că nu i se potrivește mamei. Dacă primul a fost un joc la cacealma, cel de-al doilea este cu mult mai cinic, este un joc la sentiment, unde dozajul se cere a fi cu mult mai fin. Tăcerile sunt cu mult mai stânjenitoare în casa îndoliată, manipularea cu mult mai dificilă cu cât părinții nu doresc să tranzacționeze moartea propriului copil, ei nu pot fi cumpărați, ci trebuie câștigați
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
este efectuată cu instrumente hermeneutice adecvate, printr-o subtilă și sugestivă atenție la relieful semantic al pildelor, prin articularea unor ipoteze de interpretare ce sunt în consonanță cu meandrele, intențiile și sensurile textului biblic. Astfel, pentru Andrei Pleșu, creștinismul este „dozajul optim (...) între autoritate supramundană și compasiune omenească: ne aflăm față-n față cu un foarte sus coborâtor, care deschide astfel calea unui foarte jos în ascensiune. Se vorbește despre altceva, despre cu totul altceva, în termenii lui aici. Se vorbește
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
în cinstea micilor feline, așa cum putem afla din deliciosul Mic tratat de pisicologie, „bucăți feline în felii strînse la un loc de Șerban Foarță”. Să fie la mijloc admirația față de o speță splendidă prin grație și agilitate, printr-un savant dozaj de torpoare, sprinteneală și prezumată visare? Ori iubirea generoasă față de o făptură totuși vulnerabilă, care a acceptat a viețui sub pavăza mai mult ori mai puțin eficientă a omului? Ori numai prilejul unor asociații ale minții cultivate cu bătaie către
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
explicat. Însuși detaliul că Paștina se consideră pictor și nu „artist plastic“, adică purtător de vocație, și nu posesor de meserie, e un indiciu al hramului pe care îl poartă. Spuneam că la Paștina culoarea nu e o chestiune de dozaj cromatic, ci o formă de pigment afectiv, amănunt pe care îl resimți în efectul alinător al pînzelor. Tablourile au efect de parigorie, adică de liniștire pe baza unei molipsiri tihnite. Atmosfera e de răgaz cuminte și viziunea e statică, liniștită
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
Le Point scrie despre a șaizeci și șasea ediție, prezidată de Steven Spielberg, între 15 și 26 mai, a celui mai important festival de film din lume. Supremația i-o asigură dozajul inteligent de stele ale ecranului și cinema de autor, de abordări pentru marele public și, deopotrivă, pentru gusturi mai selecte. Să te placă publicul la Cannes îți deschide drumul către succes, după cum, dacă nu ai noroc, riști totul. E greu
Festivalul de la Cannes – ediția 66 () [Corola-journal/Journalistic/3640_a_4965]
-
o parte, a corupe; literatura frontierei devine, cum zice Andrzej Stasiuk, „un amalgam de impresii suprapuse pe un decor palimpsest”. Traversăm frontiera, se spune, „pentru că este acolo”, și pe linia de frontieră „rivalitățile sunt exacerbate”, iar dorința e „un savant dozaj de invidie și mimetism”. Multă neîncredere la frontieră, observă eseista. Totuși, linia de hotar, „contradictorie” și „misterioasă” ajută desprinderii, cum se petrece în Rusoaica și Pădurea spânzuraților. Între cele două lumi, crede Corina Ciocârlie, se instituie o gâlceavă dintre aproape
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
ai orașului pe care-i are înscriși pe listă:”). Numai, că imediat după aceste puncte prevestind o enumerare, Lăzărescu reduce inventarul la un singur, ultim, personaj): băiatul care vinde flori (p. 148). Ce posedă totuși autorul Amorțirii este un bun dozaj al sugestiei: în virtutea lui, cum observam mai sus, Evghenie și Valeria ajung să consune, ca două personaje complementare. Abulia lui și boala ei își transmit întotdeauna, uneori la multe pagini distanță, semnale de recunoaștere. Dacă el se visează, într-un
Stângăcii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3370_a_4695]
-
însuși autorul lor bănuiește că vor fi etichetate). Apoi, scoțând atât de apăsat în față defectele și, în schimb, lăsând de-o parte calitățile evidente ale cărții, nu se produce o inacceptabilă deformare a întregului? Problema aici ar fi de dozaj și, în fond, de adecvare a lecturii critice. Cum e să afli că ai murit Tot în DILEMA VECHE (nr. 510), Iulian Comănescu scrie despre gafe de presă. El face un scurt inventar al gogomăniilor care au apărut de-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
Copperfield rămîne personajul său favorit, iar povestea lui, una dintre cele mai de succes pe care le-a conceput. Fără îndoială că acest coup de foudre literar vine, în primul rînd, din ingredientele specifice narațiunilor pencilensiene, intrate aici într-un dozaj probabil mai convingător decît în alte locuri: o dinamică întreținută constant a intrigii melodramatice, un context autobiografic mai pronunțat (unii exegeți cred, pe bună dreptate, că romanul e cel mai autobiografic dintre creațiile autorului Marilor speranțe) și un triumfalism lipsit
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
era cauza acestei neglijențe. În realitate, cîrlionții aceia ciudați erau lăsați anume să atîrne așa, spre a crea impresia voluptuoasă de dezordine aparentă fără de care orice migală cosmetică ar deveni respingătoare prin perfecțiunea ei. Privind-o, îmi dădeam seama că dozajul frumuseții ei feminine stătea în arta de a isca mici zone de neorînduială pe fundalul unei fizionomii aflate într-o strictă ordine estetică, dar o ordine a cărei înfățișare, impecabilă în întregul ei, ar fi fost fadă și neatrăgătoare în lipsa
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
prin reviste o față sarcastic-demonică, publicând versuri pline de măscări și oripilând-o, pe bună dreptate, pe Constanța Buzea... Coleg de celulă imaginară cu Geo Bogza și alți ,pornografi" autohtoni ori străini, Claudiu Komartin îmi pare că are exact acel dozaj de nebunie și calcul, agresivitate și retractilitate, expunere mediatică și reală interiorizare ce asigură, în timp, succesul unui autor. Dacă asemenea exhibiții postavangardiste nu ar avea suportul talentului și inteligenței (auto)critice, ele n-ar fi decât o pagină în
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
neputîndu-se face plăcut, moare necitit. Citindu-l pe Culianu, gîndurile acestea îți vin în minte prin contrast, și asta fiindcă nici una din aceste metehne nu pot fi imputate cărturarului român. În cazul cărților sale avem de-a face cu un dozaj aparte de erudiție seacă și de estetică caldă: tot ce este arid este netezit și îmblînzit, cărțile lui conținînd un enciclopedism straniu a cărui etalare nu numai că nu este indigerabilă, dar chiar ajunge să atragă cititorul printr-un efect
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
și mămăliguță. Ai putea crede că porția e mică, însă cantitatea este exact cât îi trebuie unui om normal să se sature. Cât despre gust, ei bine, sărmăluțele erau aromate, ușor acrișoare de la varza murată, ușor condimentate și cu un dozaj corect de orez și carne. Mămăliguța cremoasă a completat farfuria. Un fel tradițional, cu savoarea pe care o aștepți. Deși e un clișeu, preparatul are gustul ca la mama acasă și forma ca-n Moldova, nu Ardeal. Porția de sărmăluțe
Sărmăluțe ca-n Moldova la Casa Tudor [Corola-blog/BlogPost/96644_a_97936]
-
și inspirație. Russell știe foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui chopenhauer, Russell amintește că atitudinea filosofului german
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
și inspirație. Russell știe foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui Schopenhauer, Russell amintește că atitudinea filosofului german
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
probabil puțin reprezentativ pentru stilul autorului chinez (nu e o scriere de ficțiune, are mici dimensiuni, este tradus din engleză, nu din chineză) ne pune totuși în fața unui scriitor interesant, foarte lucid, stăpân pe mijloacele lui de expresie, atent la dozaje. Dovada faptului că un scriitor nu trebuie să fie înregimentat și transformat în militant antisistem pentru a capta atenția cititorilor și criticilor. O poveste bună poate fi de ajuns.
Despre comunism, fără încrâncenare by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3993_a_5318]