238 matches
-
maică-sa, de surori, de prințul Ș., de mine n-are rost să mai vorbim, rareori nu-și râde de mine, dar pe mine nu mă doare, știi că o iubesc, chiar îmi place că râde și cred că acest drăcușor tocmai de asta mă iubește în mod deosebit, adică ține mai mult la mine decât la ceilalți, mi se pare. Pariez că și de tine s-a umflat de râs din cine știe ce pricină. Mai înainte v-am găsit discutând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că nu înțeleg de ce), noi, totuși, te iubim, în pofida a tot și a toate, adică a toate aparențele. Dar fii de acord, dragă prietene, fii singur de acord, ce enigmă subită și ce supărare am avut când, din senin, acest drăcușor cu sânge rece (pentru că stătea în fața maică-sii arătând cel mai profund dispreț pentru toate întrebările noastre, mai ales pentru ale mele, pentru că eu, naiba să mă ia, am făcut o prostie, m-am gândit s-o fac pe severul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toate întrebările noastre, mai ales pentru ale mele, pentru că eu, naiba să mă ia, am făcut o prostie, m-am gândit s-o fac pe severul, în calitatea mea de cap al familiei, și am făcut, deci, o prostie), acest drăcușor cu sânge rece ne zice deodată în răspăr că „smintita“ (așa s-a exprimat și mi se pare ciudat că rostește cuvintele tale: „parcă n-ați putut, zice, să vă dați seama până acum“), că smintita „și-a pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
au a face templierii”. „Templierii erau o metaforă. În orice caz, astă-seară nu-i vorba de ei. Dar sincretismul are o mecanică foarte subtilă. Ați observat afară, la intrare, lângă comidas de santo, o statuetă din fier, un fel de drăcușor cu furcă și cu niște ofrande votive la picioare? Este Exu, foarte puternic În cultul umbanda, dar nu și În candomblé. Și totuși, și candomblé-ul Îl cinstește, Îl consideră un spirit mesager, un fel de Mercur degenerat. În umbanda ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dar asta nu-l autoriza să mă amenințe cu farmece!” „Allons! Allons! Făceam un metafór! Mai degrabă dumneata ești acela care drept răspuns mi-ai făcut envoûtement!” „Păi, sigur, eu și confrații mei altă treabă nu avem decât să trimitem drăcușori la nu știu cine! Noi practicăm dogma și ritualul Înaltei Magii, nu suntem babe făcătoare de farmece!” Domnule conte, fac apel la domnia voastră. Domnul Bramanti are, lucru cunoscut, raporturi cu abatele Boutroux, iar domnia voastră știți bine că de acest sacerdot se zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu mă mai recunosc cînd sînt așa. Ca și cum... Dar nu putea explica; niciodată nu putea. De fiecare dată i se părea un gest copilăresc. Nu o putea face pe Julia să Înțeleagă cît era de oribil să ai În tine drăcușorul ăla Înnebunitor, ofilit, care să sară și să te consume, și cît de obositor era să-l Înghesui la loc În pieptul tău după ce-și făcea numărul; cît de Înspăimîntător era să-l simți acolo, cum trăiește În interiorul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Cerului că a găsit Într-un final pe cineva de care Îi place și lui. — Sper că o plătiți bine, zic eu. Dacă Oscar o place, o să-i dau cît vrea, rîde Trish. Aș face orice ca să fie mulțumit micul drăcușor. Mă apucă și pe mine rîsul. Of, numai de-ar ști ea. Petrecem o seară Încîntătoare. Faptul că e normală Îi conferă această calitate. E zgomot și abia de se observă că Dan și cu mine nu vorbim, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o pușcă. ― Regret. (infanteristul arătă cu capul spre coridorul întunecat de dincolo de ușa deschisă.) Hicks m-a desemnat să te supraveghez. Ea se îndreptă și-și frecă urmărui lovit. ― Foarte frumos. Dar pe viitor, anunță când mai ieși ca un drăcușor din cutie. De acord? ― Sigur. N-o să se mai întâmple. (Wierzbowski indică direcția.) Ar fi preferabil să-i prindem din urmă. ― Așa-i. Ea porni înainte prin culoar, mărind pasul pe urmele grupului lui Gorman. Locotenentul se uită la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pentru cei mici, Halloween-ul se savurează la serbările de la grădiniță și poate la câteva petreceri la alți copii acasă. Pentru cei mai trendy adulți, sunt organizate în discoteci petreceri „deghizate“, la care e la modă să mergi costumat ca un drăcușor de fată sau un schelet ambulant. Probabil, Halloween-ul este cel mai mult apreciat în România de agențiile de turism, care oferă străinilor tururi speciale prin castele bântuite din Transilvania, vizite la adevărata reședință a lui Dracula și chiar tururi ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
urmă, să fim recunoscuți ca europeni, ca să scăpăm de complexul națiunii de mâna a doua. Nu-i nimic rău într-o năzuință atât de înaltă (căci distanța între societatea românească și standardul european e într-adevăr imensă). Doar că un drăcușor al contradicției mă face să ricanez ori de câte ori modelul european e invocat obsesiv, în cele mai mărunte pricini, ajungând un fel de reproș masochist, rudă bună cu resemnarea mioritică. „Așa n-o să-i ajungem niciodată din urmă pe europeni! N-o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
lumea asta se obține cu o pulpă rumenită de cocoș. Viorel se strădui să golească paharul, era aprins, ah, numai vin roșu nu-i trebuia lui la hipertensiune, dar ce să-i faci, așa e când e să dai ascultare drăcușorului din tine. Dar femeia cea tânără nu se mai apropie să i-l umple. A dracului muiere... Într-un târziu muncitorii scăpară de el, pleca pășind agale, sătul și mulțumit, șeful. Se făcuse deja ora prânzului, acasă nu avea de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
EXPERIMENTE DE CONVALESCENT Barul Knickerbocker, deasupra căruia strălucea coloratul, jovialul „Old King Cole“ al lui Maxfield Parrish, era extrem de aglomerat. Amory s-a oprit la intrare ca să se uite la ceasul-brățară: dorea neapărat să știe ce oră era, fiindcă un drăcușor din mintea lui, Îndrăgostit de clasificări și catalogări, voia cu tot dinadinsul să țină rânduială. Mai târziu avea să-i producă o vagă satisfacție faptul că putea să-și spună „Chestia s-a terminat la opt și douăzeci fix, joi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
excitată capul. - O, fă-o! Sau mai bine nu. De ce lucrurile excitante sunt atât de incomode. Chestii ca bătaia, explorările sau schiatul În Canada? Apropo, o să urcăm pe Harper’s Hill. Cred că e punctul de la ora cinci din program. - Drăcușor ce ești, a mîrÎit Amory. Ai să mă ții treaz toată seara, ca să dorm mâine pe tren ziua-ntreagă, ca un imigrant, când mă Întorc la New York. - Psst! Se apropie cineva pe drum. Hai să mergem! Iuhuu-huu! Și, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și coatele nu ni se atingeau. Era aceeași tocană Stroganoff pe care președintele și membrii Congresului ar mânca-o în timpul unui război nuclear, în buncărul lor ascuns adânc sub pământ. Era de la același producător. Pe alte pungi argintii era scris “Drăcușori de Ciocolată” sau “Banane Foster”. Piure de cartofi. Macaroane cu brânză. Cartofi pai dehidomnișoaratați. Toate astea, hrană la minut. Fiecare pungă avea un termen de valabilitate până la care n-avea să expire înainte de moartea noastră. O viață de raft până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
urcat treptele și m-am adăpostit de ploaie sub arcada portalului, care mirosea a urină și a lemn mucegăit. Cimitirul Cărților Uitate mirosea a mort mai tare ca oricînd. Nu-mi aminteam că ciocănelul de bătut era un chip de drăcușor. L-am apucat și am lovit În ușă de trei ori. Ecoul cavernos se Împrăștie În interior. Imediat am ciocănit din nou, de astă dată șase lovituri, mai puternice, pînă ce m-a durut pumnul. Au mai trecură cîteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
În mînă o lampă cu ulei. — Bună seara, am bîiguit. Isaac, nu-i așa? Paznicul s-a uitat la mine fără să clipească. Lucirea opaițului Îi sculpta trăsăturile ascuțite În chihlimbar și șofran, conferindu-le o asemănare fără echivoc cu drăcușorul de pe ciocănel. — Dumneata ești Sempere fiul, a murmurat cu un glas leneș. Aveți o memorie excelentă. — Iar dumneata ai un simț al oportunității care Îngrețoșează. Știi cît e ceasul? Privirea lui oțelită detectase cartea de sub jacheta mea. Isaac a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de seamă că Îi scăpa un surîs de hoțoman șiret. Isaac Își savura, În mod limpede, rolul de cerber Înfricoșător. Am zîmbit, la rîndu-mi, În sinea mea. Acum nu mai aveam nici cea mai mică Îndoială a cui era mutra drăcușorului de pe ciocănelul de la ușă. 10 Isaac Îmi aruncă pe umeri două velințe subțiri și Îmi Întinse o cană cu o combinație aburindă ce mirosea a ciocolată fierbinte cu vișinată. — Îmi spuneați de Carax... — Prea multe nu-s de spus. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
aduna animăluțe de pe stradă și le aducea acasă. Cu timpul, a Început să adopte romancieri blestemați, poate pentru că taică-su Încercase să devină romancier și nu izbutise niciodată. — Se pare că o cunoașteți foarte bine. Isaac Își vîntură zîmbetul de drăcușor șchiop. — Mai bine decît crede ea. E fiica mea. Mă Înghițiră tăcerea și Îndoiala. Cu cît mai multe auzeam din acea poveste, cu atît mai pierdut mă simțeam. — După cum am Înțeles, Carax s-a Întors la Barcelona În 1936. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
se întoarce Anatol, în vreme ce-și desface cureaua de la pantaloni, să mai dea ceva spațiu scriiturii. Bă Bulă, ascultă aici... ai geniu... să-ți fie clar, ge-ni-u... Te lasă mut ăsta micu’, ai? A rămas în niște boxeri cu drăcușori ce-și înfig furcile în baloane în formă de fese. - A, ăștia-s din Germania... mi i-am cumpărat când am fost acolo la recital... Mă abțin să-l întreb dacă și i-a mai schimbat de-atunci, slavă cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ascuns în sticlele de un litru nu avea gustul stropului de sfințenie primit după 40 zile de post, ci al îndestulării. Sângele Mântuitorului în paharul de muștar redimensiona marginile. Țigările "Snagov" cu filtru, din pachetul lui tată-său, 20 de drăcușori aliniați compact, gata să mărșăluiască prin artere, să moțăie în sălile de așteptare ala creierului, apoi să-și spele goliciunile în inimă. Țigări furate una câte una, să iasă la numărătoare. Lanul cu porumb din spatele casei, podul șurei, gârla cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ceva din vedere: nu eu am decis ca Emmy să aibă aventuri în fiecare oraș pe care îl vizitează. Ea singură a făcut acel anunț. Desigur, dacă tu crezi că nu te descurci... Chelnerul, un tip blond, simpatic ca un drăcușor, îmbrăcat în cămașă și pantaloni scurți kaki, întrebă dacă poate să le aducă ceva. Au comandat câte o margarita și au reluat conversația ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Nu, ai dreptate, recunoscu Emmy. A fost decizia mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
care abia așteaptă să-nflorească. — Bine, fie, nu chiar așa de sfioasă, recunoscu Adriana. Cât despre planul nostru, ei bine, nu avem nicio obligație. Am putea să ne întâlnim cu Toby mai târziu sau — Adriana zâmbi din nou ca un drăcușor, arătând clar care ar fi preferința ei — am putea merge la Vine să ne întânim cu tipii ăia de la Endeavor. Unul dintre ei are o casă cu piscină unde întotdeauna dă niște petreci demențiale. — Ce-aud eu? O nouă iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
am băut tot vin, normal, că nu mă spurc, da’ popa e om deștept. Și cică să faci ce zice, nu ce face el. Și el a zis că omenirea stă pe un butoi cu smoală, din care rânjesc numai drăcușori care agită pașapoarte cu cipuri biometrice. Bă, când a zis popa vorba asta mare parcă i-am și văzut pe drăcușorii ăia cum agitau pașapoartele, mi s-a răcit vinu-n pahar. Că pe un pașaport scria Sandu Șpriț. Gicu ridică
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce face el. Și el a zis că omenirea stă pe un butoi cu smoală, din care rânjesc numai drăcușori care agită pașapoarte cu cipuri biometrice. Bă, când a zis popa vorba asta mare parcă i-am și văzut pe drăcușorii ăia cum agitau pașapoartele, mi s-a răcit vinu-n pahar. Că pe un pașaport scria Sandu Șpriț. Gicu ridică din umeri și Înmoaie o bucată de chiflă În farfuria cu mujdei. Păi și tu, Sandule, bagi totul În seamă? La
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
am apucat să vă povestesc. Mi s-a înscenat o tâmpenie acolo, în provincie. De fapt, niște exagerări bine regizate. În legătură cu relația mea delicată... extrem de delicată pot spune, cu adolescenții. Între care mă număr, firește. Ei o simt, o simt, drăcușorii, o simtfrățiorii noștri perfizi și superbi. O simt, pușlamalele, splendorile, o simt, da, da. Nu am mai putut reveni în învățământ, am fost suspendat. Am părăsit orașul, firește. Provincia nu-și suportă rebelii, înțelegeți. Soții Gafton, domnul Matei, doamna Veturia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]