12,502 matches
-
eu cîțiva dintre acești glorioși ratați. Cum să nu le acord dreptul la ură și la violență, cînd le știu toate idealurile lor naufragiate, toate complexele lor de inferioritate, toată tragica lor sterilitate? Nimic nu mă întristează mai mult decît drama ratării și a nerodniciei. Dacă n-ar avea calomnia și calamburul - cum ar mai putea supraviețui acești nefericiți contemporani?"
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
ratată, dorește, după revoluție să se întoarcă acasă și să își reia viața dinainte (inclusiv bărbatul). Sufletul ei este o combinație de nostalgie și frustrare, iar tonul scrisorilor ei adesea sarcastic. Într-un fel fiecare dintre aceste personaje trăiește o dramă a singurătății, așteaptă cu înfrigurare scrisorile, singurele capabile să dea existenței lor necesara dimensiune afectivă. În tumultul vieții cotidiene, scrisorile sunt șansa acestor oameni de a se regăsi pe ei înșiși, de a plonja în amintiri, de a iubi și
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
Nicolae Filimon îl introduce în romanul său Ciocoii vechi și noi. Literatura romantică și proza realistă își creează și își împrumută eroul. Mai târziu, Tudor apare în invocațiile eminesciene din articolele anti-liberale scrise în anii '80; iar în 1922, în drama lui N. Iorga care îi este dedicată. "Iorga este cel care pecetluiește metamorfoza literară începută cu aproape un veac în urmă, prima care face dintr-un conducător politic ieșit din împrejurări istorice și nu din șirul dinastic un mit, un
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
este un volum de debut, omogen și fără stridențe, remarcabil. Andra Rotaru are curajul, aș zice chiar inconștiența, unei astfel de provocări dar, mai mult decît atît, are talentul necesar. Secvențele confesiunii lirice surprind foarte bine și la toate nivelurile drama artistei cvasi-imobilizate la pat. Lumea văzută de la orizontală și (auto)percepția trupului fărîmat, prins între orteze, dau imagini bizare, tributare, într-o oarecare măsură, autoportretelor (supra)realiste ale mexicancei. Tema principală este, cum altfel, alteritatea/obsesia corporală și feminitatea alienată
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
de actrița ieșeanca Anamaria Marinca. Alături de Anamaria Marinca, cei patru jurați sunt: Stjepan Hundic, Marius Panduru, Andreea Vălean și Oliver Paulus. Anamaria Marinca a câștigat premiul BAFTA pentru cea mai bună actriță în 2005, pentru rolul din filmul Sex Traffic, dramă realizată de CBC/Channel 4. Rolul Otilia din filmul 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile, de Cristian Mungiu, care a obținut Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, i-a adus Anamariei Marinca, în 2007, premiul pentru cea mai
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94374_a_95666]
-
domeniu la care nici măcar nu visasem, principala calitate pe care mi-am însușit-o stând alături de omul de stat Ion Iliescu este, cred, capacitatea de a face distincție între interesul public și cel personal ale omului politic. Dau mărturie despre dramele Președintelui Ion Iliescu, care, timp de 20 de ani, a văzut perindându-se prin diferite funcții publice figuri nu întotdeauna demne, uneori chiar dominate de servilism exacerbat, pentru care interesul privat și goana după putere erau sinonime cu interesul și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Postelnicu, Silviu Biriș. O piesă autobiografica, o viziune lucida, putin cinica, despre viața și moarte, despre iubire și căsnicie, despre părinți și copii, despre sănătate și boală, despre prietenie, egoism în primul rând dar și generozitate. Și despre teatru și dramele lui contemporane. Un umor exploziv, o replică strălucitoare și o elegantă verbală rar întâlnită. Citește tot...
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
noi se învechesc prin tufișuri, dar mâine va fi mâine. În vara asta a mea, indiană, frunzele arțarilor roșii, canadieni, - s-au românizat și ei, se pare, căzând în sângele meu. EXCLAMAȚII O, marea oboseală dintre două linii paralele! O, drama bătrânelor linii care-au uitat ce-i iubirea din cauza distanței mereu legale a contemplării! CERC În vuietul confuz, în întunericul analfabet, am încercat să desenăm foarte tăcuți și abia pâlpâind, un cerc. Nu-i va fi ușor. Ne doare, de pe
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii vor fi ades în noapte cumpătați, cum numai regii- leii rămân spre ziuă prea plecați. Cugetare Dramă a eșecului mut forfecarea feței depline cugetare a ochiului mult înghețare a seninului bine Dimineață fără răcoare acoperire pe șa și sub scut amiază fără de soare pierdere a ierbii în lut.
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
un loc cît mai potrivit ca să tragă cu urechea. Ba treptat, cîte unul mai alfabetizat încerca să-și ia și note, nu de alta, dar avea și el copii, nevastă, rubedenii, iar cu o bună poveste se pare că multe drame domestice se puteau aplana. Și așa poveștile Șeherezadei se răspîndiră încet-încet prin tot palatul, apoi în tot orașul, apoi în întreaga țară, apoi în întreaga lume... Trecu mult timp pînă cînd, într-o după amiază, după plimbarea obișnuită prin grădină
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
chiar dacă dezamăgitoare), problema singurătății nu se pune. Unicul lucru care se schimbă radical este decorul: Bucureștiul în locul Parisului. Într-o piesă de teatru schimbarea de decor este spectaculoasă, plăcută sau supărătoare, dar nu traumatizantă, nu creează doar prin ea însăși drame puternice. Așadar față de celelalte "sentimente ale exilului", Ionescu îl trăiește pe cel mai puțin grav. Mai mult, dacă în Franța copilul era considerat român ba chiar romanichel, așadar străin, acum nimeni nu-l socotește pe Ionescu francez, așadar străin. Pentru
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
cele mai intime detalii ale acelui stil de viață, surprinzîndu-ne prin tonul emoționat și emoționant cu care descrie o stradă, un cartier, vechiul Atheneé Palace, atmosfera unui interior, discuțiile legate de politica vremii, rapacitatea cu care istoria înghite destine umane, dramele interioare, avînd însă permanent în vizor și elementele exterioare care țin de moda acelor ani, vestimentație, limbaj, preferințe culinare. Ideea cărții este cu totul neobișnuită. Ea a apărut din dorința autorului de a restitui bătrînei lui mame bolnave de Alzheimer
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
club într-o suită de istorisiri cu și despre fotbal, devenit mai mult decât un personaj: un capitol de istorie. Fotbalul a influențat istoria așa cum și istoria și-a pus amprenta asupra lui. Plină de eroi și de anonimi, de drame dar și de momente înălțătoare sau fatale, istoria fotbalului nu poate fi abordată doar din perspectiva divertismentului sportiv, ci și sociologic, politic, ideologic chiar. Traian Ungureanu are prestanța unui... fotbalolog, a unui nou tip de analist care poate interpreta istoria
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Gheorghe Grigurcu Putem desluși cu suficientă ușurință în poezia lui Ilie Constantin o atracție-repulsie față de materie. Arghezian sub acest raport (însă fără nici o înrîurire formală), autorul Fiarei trăiește drama unui concret acaparant ce ajunge a se îndoi de sine, provocînd o similară îndoială a spiritului. Criza concretului e și criza spiritului, împovărînd o ființă scindată care se apropie și totodată ia distanțe de ea însăși, care zadarnic năzuiește la
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
bifare de acțiune. În rest, nimic. Tatăl devorează pur și simplu ziarele, aproape non-stop, ca o unică și supremă acțiune. Cititul îl scoate din realitate, din gesturile și grijile simple, în fond, elementare, și-l suspendă, fals, în interesul pentru dramele și întîmplările altora. Mama și-a redus strașnic traseele la unul sigur, tur-retur, spre și dinspre bucătărie, monotonia teribilă adormind și femeia din ea, și protecția maternă. Lumea și viața în general există destul de relativ, în gesturi mici, devitalizate, anemice
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
Am îndoieli serioase că Hugo îl va fi citit pe Sheridan (cu toate că sînt sigură că vrăjitoarea J. K. Rowling îi știe bine pe amîndoi). În Școala bîrfelilor (a cărei premieră a avut loc cu peste o jumătate de secol înaintea dramei Hernani), portretele familiei au altă soartă. Falitul cel simpatic și extravagant Charles Surface încearcă să își vîndă la mezat strămoșii care populează galeria de portrete. Echivalența dintre model și reprezentare este exprimată explicit. Ba chiar se spune că Charles Surface
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Nu ar fi fost o descriere nepotrivită a propriei situări. Independent, antidogmatic, răzvrătit, raționalist, Petre Pandrea nu poate accepta dizolvarea personalității în colectivismul uniformizator al misticismului. Absența rezonanței religioase în viața intimă, nu-l face deloc incompatibil, ca avocat, cu drama mănăstirii de la Vladimirești, unde trăiau 300 de călugărițe-fecioare, situată între Tecuci și Galați, dependentă de episcopia Buzăului. Procesul se derulează la Adjud și Bârlad și are pe fond acuzații politice (o prea mare influență religioasă exercitată în zonă, intolerabilă atât
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
călugărițelor cu sarcasmele pedepsitoare la adresa dușmanilor și a persecutorilor, Petre Pandrea reconstituie extraordinarul fenomen social dezvoltat în jurul Mănăstirii Vladimirești într-un memorial ce face o răzbunătoare dreptate postumă. Petre Pandrea ar fi vrut să facă literatură din cazul excepțional al dramei Mănăstirii Vladimirești, o „carte patetică despre Romeo și Julieta la mănăstire” (p. 227). Probabil că e mai bine că nu a făcut-o. A rămas un martor și un mărturisitor care aspiră continuu spre literatură, care suferă că ineditul documentar
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
scenă a textelor dramatice. Slăbiciunea pe care o are Sebastian pentru documentul intim este o certitudine. Susține inițiativa publicării corespondenței dintre Zarifopol și Caragiale, dintre Titu Maiorescu și Duiliu Zamfirescu sau a lui Proust. Scrie un jurnal cutremurător în care drama virtuozității scrisului și a evreului proscris sunt cel puțin două dintre experiențele definitorii ale existenței sale. În al treilea rând, consemnează cu conștiinciozitate și promptitudine toate evenimentele culturale importante ale momentului în pagini de publicistică ce refac o epocă. Astfel
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
fi înțelese. Tot el răspunde întrebării: cine este autorul, după atâția ani de când acesta s-a tot îndepărtat din sfera atenției lumii literare. Alexandru Lascarov-Moldoveanu, autor de romane, de proze scurte, de mărturii cu tentă autobiografică, traducător, printre altele, al dramei religioase Femeia adulteră, scrisă în franceză de Monseniorul Ghika. G. Călinescu îi observă fără cordialitate, în Istoria literaturii române, doar acuitatea viziunii creștine a lumii. Citez privirea mai largă a lui E. Lovinescu din capitolul Neosămănătorismul moldovean, cuprins în Evoluția
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
recunoaște multele merite, atât ca militant novator în aria poeticii avangardiste, cât și ca poet autentic, reprezentativ pentru o anumită stare de spirit disponibilă și generoasă în fața exigențelor “ritmului vremii”, exaltată până la frenezie, dar și tensionată, profund neliniștită, marcată de dramele și tragediile unui secol plin de contraste. În context românesc, opera sa are meritele și scăderile care au fost, în bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu, reprezentată emblematic în trăsăturile ei de “sinteză modernă”. În literatura
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cu acea flamă care despică spațiul prin propriile-i energii luminoase și calorice. Ceea ce Brâncuși începuse prin Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat conține nu numai rezumatul unei întregi istorii a statuarului, ci și întreaga dramă și bogăție a unei incompatibilități. Orientalul Brâncuși, aforisticul și nonvizualul (cel care a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri, pentru că, de acolo de unde
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Radu Paraschivescu John Steinbeck (1902-1968) face parte din categoria romancierilor celebri, dar - paradoxal - insuficient explorați. Traducerile românești de pînă acum au conturat imaginea unui scriitor atent la dramele semenilor, branșat la fiorul suferinței și dezinvolt pe claviaturi plutoniene. Laureat Nobel în 1962, el s-a impus prin romanul Fructele mîniei, ecranizat cîndva de John Houston, cu un afiș pe care strălucea numele lui Henry Fonda. Printre celelalte titluri
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
a entuziasmat și v-a făcut să afirmați, în articolul An American View of Eliadeîs “Maddalena” următoarele: „Ca o sugestie, mi se pare că aceste povestiri și altele pe care Eliade le-a scris, ar putea fi turnate în excelente drame de televiziune. Îmi imaginez o întreagă serie de povestiri fantastice bazate pe nuvelele lui Eliade. O astfel de serie ar avea priză la telespectatorii români? Cine are talentul și calitățile practice de a lansa un astfel de proiect?” 8) Vă
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
șapte prieteni care pregătesc spargerea unui magazin de bijuterii. Mai mult de trei sferturi de roman e ocupat de acest turnir dialogal despre tot ce înseamnă loc comun în imaginarul social (și nu numai) românesc postdecembrist și, în general, simbolistica, dramele și frustrările naționale: despre țiganii care fură și ne fac țara de râs, capra vecinului care trebuie să moară, evreii care conduc lumea, masoneria din spatele instituțiilor, femeia care e proastă și cam curvă, soacra care e rea, țara care e
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]