908 matches
-
Cărțile arată foarte bine și te invită la lectură. Cu cea mai modernă inițiativă în prezentarea clasicilor a venit pe piață Societatea Culturală ,Noesis". Pe câte un CD sunt desfășurate enciclopediile virtuale I. L. Caragiale și Ion Creangă, cuprinzând lecturi sau dramatizări ale operei, înregistrări audio și video, fotografii, manuscrise și studii critice. Enciclopedia virtuală Nichita Stănescu, pe două CD-uri, este realizată în colaborare cu Muzeul Literaturii Române și cuprinde același gen de materiale, plus înregistrarea autorului însuși. Cea mai nouă
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
P.R. și cu operatori conceptuali preluați din management (success story, taste maker), discuția asupra editurii ieșene devine un model de disecare a strategiilor de promovare. De exemplu, apariția traducerii Lolitei în perioada în care Cătălina Buzoianu tocmai punea în scenă dramatizarea romanului lui Nabokov nu e în vreun fel întâmplătoare, ci - aflăm - o ,autoreproducere a capitalului simbolic al editurii". Cred, totuși, că autoarea cade în capcana propriilor mecanisme de argumentare atunci când, holist, detectează un plan sistematic în selectarea autorilor publicați majoritar
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
patru gemeni trâmbițează apocaliptic; în studio, lumea râde, inclusiv domnul ministru Gheorghe Barbu. Dar mai discret. C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE Mircea Geoană, teatru, ediție princeps: Golanii, tragi-comedie după o idee de Liviu Rebreanu; Mizerabilii, comedie bufă, dramatizare și adaptare pesedistă după V. Hugo; Canci prezentă la Parlament, dramoletă; Neonazistul, viața romanțată a lui Mircea Mihăieș. Poșta rubricii. Mircea Badea, emisiunea ,În gura Presei", Antena 1: Ați ghicit: Machu Picchu este, într-adevăr, un joc de cărți după
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
lângă bordaj.” Mai degrabă decât o comparație, confruntarea dintre America și Europa scoate la iveală, din capul locului, ceea ce Baudrilllard numește „o distorsiune, o separare de netrecut”. Acolo unde Viena, Budapesta sau Praga, ca extensii ale Burgtheater- ului, propuneau o dramatizare excesivă bazată pe rafinament și melancolie, New York-ul se situează la polul opus, al demonetizării sensului și perspectivei în beneficiul unei neutralități de suprafață, pe cât de sclipitoare, pe atât de efemeră: „Aici”, transmite Baudrillard din inima Manhattan-ului, „totul se întâmplă
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
Discursul este înecat într-o baie de sânge și putem înțelge filmele lui Tarantino ca pe o încercare de a pune violența în discurs printr-o sublimare estetică, pentru a o descătușa ulterior cu toată fervoarea. Django unchained constituie o dramatizare a acestei relații între violență și limbaj, una care aduce în prim plan un regizor remarcabil și substanțiale cantități de vopsea roșie pe post de hemoglobină.
Sânge și manieră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3970_a_5295]
-
fata moșneagului“ l Premieră la Teatrul Merlin Duminică, 3 aprilie, la ora 11,00, pe scena Teatrului Merlin va avea loc cea de-a treia premieră a stagiunii în curs, spectacolul „Fata babei și fata moșneagului“, după Ion Creangă, cu dramatizarea și regia semnate Ștefan Sasu. „Este vorba de o montare clasică, fără artificii moderniste, recunoaște regizorul. Ne-am dorit să fim expliciți, pe-nțelesul copiilor mai mici de zece ani, iar ceea ce am realizat e un spectacol direct, inteligibil, menit
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
nepărăsind granițele cetății daneze fie și doar pentru a-și reîntâlni cititorul, opul înseamnă, repet, în scrisul lui Horia Gârbea, o importantă miș-care strategică: retragerea din teritoriile prea ușor identificabile. Bizar și oarecum simptomatic, nu-mi pot imagina o eventuală dramatizare a unui asemenea roman. Scris cu gândul la scenă și cu ochii la cuvinte, Crime la Elsinore își păstrează prospețimea și galanteriile la suprafața paginii. Fără să leviteze și fără să se scufunde. O carte perfectă în felul ei, dar
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
Cea mai tânără Ecaterină ,, în anul 1975, la editura Junimea. A colaborat la diferite Reviste: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Cronica, Ateneu, Convorbiri Literare, Pagini bucovinene, Caiete botoșenene. A scris o piesă de teatru pentru păpuși ,, Dansul literelor ,, și a făcut dramatizarea basmului ,, Făt frumos ,, de Mihai Eminescu. ,, Arca de frunze ,, este o antologie de poezie a autoarei, apărută la Editura Augusta, Timișoara, în anul 2003. Consilier editorial este Adrian Dinu Rachieru Coperta apare sub semnătura Camil Mihăilescu Tehnoredactor este Mariana Leșe
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
inventivi și liberi creatori de teatru din România, Victor Ioan Frunză & Adriana Grand, refac acum un teatru cu totul al poveștilor, într-un timp bătând ora copilăriei netrecătoare. Povești frumoase, splendid spuse: nu doar spuse, ci transformate în scenarii, în „dramatizări“, uneori combinate între ele, alteori chiar suferind neașteptate metamorfoze (precum „Prințul porcar“ devenit „Prințul instalator“), pentru a le „actualiza“, căci regizorul crede că „basmul cu miraculosul lui nu este doar o fugă în afara realului, către alt tărâm, către un alt
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
precizat dl Viorel Pașca. Le dorim colegilor noștri să-și materializeze proiectele și să-și atragă un număr cât mai mare de telespectatori fideli! A. M. P. „Rățușca cea urâtă“ l Premieră la Teatrul Merlin Premiera „Rățușca cea urâtă“, adaptare și dramatizare după Hans Christian Andersen semnată Diana Boboc, va încheia duminică, ora 11, actuala stagiune în cadrul căreia, la Teatrul pentru Copii și Tineri Merlin, s-au pus în scenă cinci spectacole: „Biroul detectivilor particulari“, „Regele moare... de râs“, „Noua poveste a
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
a devenit Conspirația. Plasată pe firul faptelor - nu prea denaturate - povestirea va Începe să se dezvolte În locurile În care datele erau incomplete, iar faptele vag cunoscute, Într-o nebulozitate În care lucrurile vor dobîndi umbre și contururi mișcate. În privința dramatizării firului epic, cum ar fi spus Borges, unele detalii au fost estompate ori potențate. „CÎnd scriitorul Își numește creația roman (romance)“, zice N. Hothorn, „abia dacă mai trebuie avertizat că prin asta dorește să-și asume o anume libertate, atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de mai an. Acuma chiar se face liniște, tot Maestrul salvează, se preface într-un mod vizibil că n-a auzit, înghite însă în gol, stingherit, deschide o discuție despre ultimul spectacol pus în scenă de prietenul său Laszlo, o dramatizare după un prozator japonez mai puțin cunoscut, unde e sacrul din noi?, suntem vinovați că l-am pierdut?, cam asta era tema, despre sacru și vinovăție... Și cum e cu piesa, îți iese?, ce caută un clovn în montarea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aici... dar gândurile nu i se văd, dacă ar fi proiectate pe un ecran, ar fi nenorocire, cum Dumnezeu îți vin ideile astea?, cum de ai ajuns de la romanul ăla subțirel, și nu mă refer la numărul de pagini, la viziunea dramatizării pe care o faci?, poți să faci un spectacol mare dintr-o carte proastă? — Ideile sunt în text, dacă citești atent, le vezi, le simți ascunse acolo, găsești calea să transmiți textul de la autor la spectatori. Problematica regizorului de teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de atent. E târziu și n-o mai vede nimeni. Capul ți s-a tăiat demult, apleacă-te puțin și ai să vezi... Nici un munte nu e prea înalt, citise Titus Segovia într-o carte după care el făcuse o dramatizare și o montase la Teatrul „Cișmeaua Roșie”. Până și marele Shakespeare poate fi înțeles și jucat într-o viziune regizorală sau alta, își tot zicea în toamnă, e rândul meu să fac Shakespeare. Titus citise câte ceva despre Regele Lear. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
românilor de pretutindeni un crampei din nostalgia locurilor natale și să aline dorul provocat de distanță fizică care-i desparte de acestea și în același timp să prezinte publicului neo-zeelandez o parte din spiritualitatea și tradițiile poporului român”. Spectacolul „Măgura" - dramatizare după românul „Lumea satului” de George Smarandache - a fost pus în scenă de un grup de artiști amatori din comunitatea românilor din Auckland, Noua Zeelandă, avându-l că regizor pe binecunoscutul actor Claudiu Bleonț de la Teatrul Național București. Este un spectacol
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
cititori și să-mi expediați materialul, pentru a încerca să-l plasez undeva. În principiu, ați avea șanse în special cu prezentarea unor texte inedite care să nu depășească 4-5 pagini dactilografiate la două rânduri. Poate „Criza în barou”, poate dramatizarea „Donnei Alba”de care îmi scrieți. Aștept, în orice caz, răspunsul Dv., pentru a vedea ce se poate face. Sănătate și succes în nobilele Dv. preocupări. Leon Baconski Universitarul clujean Leon Baconski ( care avea totuși afinități spirituale cu județul Vâlcea
CORESPONDENŢĂ DE LA LEON BACONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361477_a_362806]
-
în special, dar nu numai) lui Gib. I. Mihăescu. În etapa de documentare a venit și la Drăgășani, cu care ocazie ne-am cunoscut prin intermediul prof. Gh. Pavel, ginerele scriitorului. Cu această ocazie am pus la îndemâna lui Leon Baconski fotocopia dramatizării nuvelei „Sfârșitul” pe care o obținusem de la Biblioteca Academiei , cu puțin înainte, când pregăteam o lucrare despre viată și opera lui Gib. I. Mihăescu, în vederea susținerii examenului pentru gradui I. Ținând seama de faptul că Gib. Mihăescu a fost alături de
CORESPONDENŢĂ DE LA LEON BACONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361477_a_362806]
-
accesibilității pare , însă, a fi stat mult în atenția învățătorilor. Așa se explică punerea în scenă a unor piese ca De necaz( la Piria, în 1901)110, Păcală argat, Plugar și funcționar( la Pătulele ,în 1904)111, Mircea și Baiazid( dramatizare), Curcanii în război ( la Bobaița, în 1904)112 sau Țara nouă( la Ciovârnășani în 1904)113, repertoriu 200 întâlnit și la Corcova 114, Almăjel 115 sau, în anul 1915, la Broscari 116, Vânjuleț 117 sau Vânju Mare118. Spectacolele de teatru
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
interlocutor fictiv sau livresc: „Apollinaire, pe tine te-a iubit cineva ?/ Este iubirea monedă de schimb pentru viața de apoi ?/ Ți-au despicat craniul pentru păcatele cui ?/ Tu cunoșteai legile nobleții, precum Orfeu...” Tonul adresativ, vocativ, devine o cale către dramatizarea câte unei idei. Versurile dobândesc calități scenice. Nu rareori și filmice. Unele idei sunt direct dramatizate: „Tu evadezi, evadezi, până unde?/ Vei ajunge oricum în fața plutonului de execuție./ Eu voi fi doar o salcie, un martor natural./ Auzi cum geme
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
Amfiteatru cu poezia Cînd plouă”: Cînd plouă / Copacii își cântăresc picăturile / Și nu se mai miră / De-albastru. Vântul a învățat caii / Să urce în tei / Și să cânte. De câte ori plouă / Cântăresc caii / În balanța vântului. Volume publicate: Moș Teacă, dramatizare scrisă în colaborare cu Vlad Vasiliu după „Schițe și articole” de Anton Bacalbașa și jucată la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila (1985-1987); De la noi din grădiniță, versuri, București, Editura Ion Creangă, 1986 (premiu național); Mama mea e cea mai bună
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
III) Lansări și prezentări de publicații personale pe tema liberă (14 ianuarie 2017, incepand cu ora 16.00, la Restaurantul Bulevard), IV) Concursul „Călător prin stele”, Ediția a-II-a, de interpretare muzical - artistică pe tema vieții și operei eminesciene (recitare, cântece, dramatizare, monolog / dialog, etc.) (14 ianuarie 2017, între orele 11.00 - 14.00) , V) Videoclip pe tema vieții și operei eminesciene (cu participare indirectă) La activitățile propriu-zise ale proiectului pot participa (direct sau indirect) cadre didactice, studenți, elevi de liceu și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL CÃLÃTOR PRIN STELE , EDITIA IV, ONEṢTI, 13-13 IANUARIE 2017 de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368753_a_370082]
-
cântă, ce face?. - Este solistă de muzică populară la Ansamblul Național „CIOCÂRLIA" - iar aici o aveți pe DVD cum interpretează pe marea Doamnă, Maria Tănase, alături de mine care am încercat să-i dau viață lui neicuța Costache Brâncuși... într-o dramatizare făcută de Viorel Popescu, realizator Programe Culturale de la TVRM. - Cum văd, gorjanule, ai avut rolul de autor, compozitor și actor..., mai trebuie să lucrezi și la scenariul de film, așai? - Cu mare plăcere, alături de dvs. - Bine, bine... am să ascult
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
și sociale, desfăcând răul ori binele unei societăți aflate în derivă, nu în scop vindicativ ori pentru o simplă etalare ci ca formă de luptă împotriva carențelor unei lumi aplecată pe o pantă greșită. În „Puterea destinului”, pe parcursul unei productive dramatizări a acțiunii, adică 148 de pagini aproape în exclusivitate de dialoguri, aflându-ne astfel în fața unui scenariu inedit, ușor de parcurs, stârnind curiozitatea următoarei file, autoarea biciuiește fără milă moravurile unei societăți imunde. Cu un condei strașnic mânuit, în prima
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
în cadrul aceleiași incinte va avea loc proiecția unui film documentar inspirat de viața poetului, pentru ca, de la ora 14.00, la sala de spectacole a centrului cultural „Eugen Ionescu“ să se desfășoare spectacolul „Dor de Eminescu“, ce va cuprinde recitări și dramatizări din opera eminesciană oferite de elevi ai Colegiului Național Vocațional „Nicolae Titulescu“ din Slatina. La Craiova Teatrul Național „Marin Sorescu“ din Craiova a găzduit, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, recitalul de poezie al actorului Emil Boroghină, menit să îl omagieze
OMAGIU LUCEAFARULUI POEZIEI RAMANESTI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362064_a_363393]
-
la Teatrul de Stat din Sf. Gheorghe, Secția Română, 1986/1987, publicată în revista „Teatru” nr.5/1987; - Întoarcerea Mariei, premieră la Teatrul “Victor Ion Popa” din Bârlad, stagiunea 1989/1990, publicată în Revista „Teatru” nr.3/1985; - Caragiale ... fantasticul, dramatizare după proza lui I.L.Caragiale realizată împreună cu maestrul Constantin Codrescu, premieră la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, 2002 - Anul Caragiale; - Atelierul de croitorie, spectacol-lectură, Clubul Dramaturgilor - U.S.R., 2004. MARIN DUMITRESCU s-a născut în Alexandria în ziua de 27 octombrie
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]