202 matches
-
mai frecvent, mai ales în cazul spectacolelor destinate copiilor, basm, poveste, povestire, schiță, snoavă, parabolă, fabulă etc.), destinat reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p. 79) realizată de către autorul textului dramatizat, de autorul dramatizării și de către actori. I.3.2. Strategii teatrale Strategia teatrală se constituie într-o coroborare a tehnicilor, mijloacelor și formelor de organizare a demersului teatral, subsumată, în principiu, lumii spectacolului. În principiu, pentru că în contextul lucrării de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin creația sa, un anumit tip de public-țintă vezi, de exemplu, teatrul pentru copii vs. teatrul politic, teatrul social etc. (a2) Strategia regizorală reflectă maniera particulară de raportare, la un moment dat (contextual), a unui regizor la un text dramatic/dramatizat 88 și viziunea sa asupra reprezentării scenice a acestuia. Această strategie presupune, așadar, o lectură contextualizată (nu prima) a textului care se constituie în premisă a spectacolului, lectură realizată nu doar din perspectiva cititorului comun, ci și (mai ales) prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
datelor contextului comunicativ, cu diferite criterii de judecare/apreciere a acestora etc. Toate strategiile prezentate supra, în cadrul acestui subpunct, pot fi exemplificate și în contextul particular al pregătirii, de către profesor și elevi, a punerii în scenă a unui text dramatic/dramatizat; de exemplu, profesorul-dramaturg poate crea o piesă de teatru care să reflete realitățile grupului de elevi pe care îi coordonează, se plasează apoi, eventual alături de un elev sau de mai mulți, în ipostaza de regizor, poate deveni actor în spectacolul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
copți și covor de frunze ruginii, cu adieri fugare și picuri răzleți de ploaie...; * dialogate: Am auzit că ai rezolvat problema de care-mi spuneai..., i-am spus când l-am văzut. Da, din fericire, mi-a răspuns bucuros.; respectiv, dramatizate (în cazul în care trimiterea este către un pasaj dintr-un text literar, nu către situații curente de comunicare): lupul: Ce faci aici, Scufiță Roșie?; Scufița Roșie: Sunt în drum spre bunica, îi duc plăcinte...; * monologate: Chiar mă gândeam... Timpul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin prisma regizorului și a tuturor variabilelor implicate de un astfel de demers artistic; prezentarea propriei perspective asupra modalității de punere în scenă a textului respectiv (în cazul unei dramatizări, compararea cu textul epic și identificarea modificărilor apărute în varianta dramatizată) etc.; * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională: eventuala pregătire/ anticipare a ancorării într-un anumit context comunicativ prin coroborarea informațiilor (cunoscute sau aflate) despre locutor și despre variabilele situației de comunicare (repere spațio-temporale, date sociale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spectatorul joacă rolul esențial de "cel de-al patrulea creator"". 49 Am folosit aici sintagma generică de operă dramatică, deși spectacolul poate avea ca punct de plecare și creații epice dramatizate; totuși, regizorul este cel care se raportează la varianta dramatizată a acestor creații. 50 Am dat aici un singur exemplu de ipostază intermediară de tipul păpușă, ca exemplu tipic pentru orice altă formă de intermediere: umbră, obiect etc. (vezi teatrul cu umbre, teatrul cu obiecte etc.). De asemenea, am folosit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
structura unei piese de teatru: "macrosecvențe: acte; secvențe medii: scene sau tablouri; microsecvențe, constând în acte de limbaj principale (interogații, porunci, reproșuri) sau în acte scenice (acte de limbaj + acțiuni fizice)" (Bodiștean, 2009, p. 180). 88 În cazul unui text dramatizat, înainte de a fi actualizată strategia regizorală trebuie făcută trimitere la strategia celui care transformă textul epic (sau textele epice) într-un text dramatizat, în condițiile în care, în dramatizarea unui text, trebuie ținut cont de: "1. valoarea cuvântului selectat pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în acte scenice (acte de limbaj + acțiuni fizice)" (Bodiștean, 2009, p. 180). 88 În cazul unui text dramatizat, înainte de a fi actualizată strategia regizorală trebuie făcută trimitere la strategia celui care transformă textul epic (sau textele epice) într-un text dramatizat, în condițiile în care, în dramatizarea unui text, trebuie ținut cont de: "1. valoarea cuvântului selectat pentru a rămâne în replică; 2. asocierea unor cuvinte în cadrul replicii dramatizării: asta presupune o aranjare specială a topicii frazei vorbite; 3. eliminarea voită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai ales în percepția copiilor, ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pe adulți, în fața gravității violenței. ● Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară și dramatizată a violenței). ● Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii% „negativi”, alții% „pozitivi”. Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Nicușor? (răspunsul este repetat de un elev integrat) Ce a făcut băiatul? (miagine sugestivă pentru acțiune) De ce oglinda Îl arăta urât pe copil? Cum s-a sfârșit Întâmplarea? (imagine sugestivă pentru acțiune) Ce i-a explicat mama fiului ei? (reproducere dramatizată a conversației) Ce proverbe se potrivesc acestei Întâmplări? (proverbele sunt prezentate mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
firea, nu sunt cuprinși de spaime mistice. Atitudinea lor față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă, a lui Dănilă Prepeleac și a lui Stan Pățitul. Irizările mitice participă la întocmirea unui spectacol realist, Fata ursului fiind o snoavă dramatizată, o sottie, până când intervine un deznodământ tragic, nepregătit, discordant, artificios. Piesa aduce în scenă o psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin părțile Buzăului: o atmosferă ce aduce cu a epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
după a căruia fată, Sinziana, aleargă Pepelea, Pîrlea-vodă (simbol al secetei), Lăcustă-vodă și alții. Fata e furată de un zmeu. Fabulosul e umplut cu bufonerii, nu totdeauna de bun gust, cu aluzii la stări prezente, dealtfel ca și în basmele dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală și Păcală, sfetnici fricoși și fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone și a lui Tartaglia. Dintre piesele masive apare mai bine construită comedia severă Boieri și ciocoi, care osândește generația venală a vechii protipendade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la scară, proiectat în orizonturi absolute, în perspectiva timpului și a spațiilor. Regia, tonusul reprezentației, recuzita, totul este la înălțimea unei montări fastuoase"470. Fiecare articol joacă rolul unui act în cadrul spectacolului pe care îl regizează jurnalistul, iar tehnica dialogului dramatizat este complinită de virtuțile monologului și ale aparteului, cu efecte retorice deosebite: "Multe am avut de zis când ai noștri au trecut Dunărea și cu grijă am întrebat de tocmele de zapis și chezășie, ca Stan pățitul, care nu crede
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și lupta tuturor elementelor mai bune peste măsură grea"3 . În această fază, Eminescu se ridică cu putere împotriva teatrului francez modern. Eminescu este dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o săgeată împotriva culturii franceze, o aruncă cu bucurie. La noi antifranțuzismul, cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Mai încorporeaz] și câteva dovezi și principii pur științifice, dar ignor] și altereaz] mult mai mult decat folosește. Se îndep]rteaz] mult de stiință contemporan] mai ales sub dou] aspecte: în primul rând, sub aspectul noțiunii sale de competiție extrem de dramatizat] și de fantezist], iar în al doilea rând, sub aspectul locului ciudat de predominant pe care il confer] propriei noastre specii în procesul evoluției. I. Este esențial s] distingem între simplul fapt care este „competiția” și complexul de motive umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel, la Neagoe). Întreaga organizare scenografică a lumii creștine, pe care un fiu de domn trebuie să învețe să o guverneze, servește pentru a reda spectaculos trama evenimențială din jurul domniilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
referă, mai întâi, la ceea ce subiectul consideră ca fiind o problemă în legătură cu ceea ce face, gândește sau resimte, și pentru care el vine să ceară un ajutor specializat. Prezentarea sa poate fi simplă sau complexă, precisă sau superficială, deschisă sau reticentă, dramatizată sau banalizată. Cererea sa poate fi limitată sau globală, explicită sau implicită, directă sau indirectă. Clarificarea constă în favorizarea identificării și recunoașterii ansamblului de probleme trăite utilizând, dacă este necesar, unele tehnici de comunicare (de informare, de orientare, de relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mari de informații decât cea folositoare creativității determină refuzul memorării sau filtrarea riguroasă. Nu trebuie, însă, să se cadă în cealaltă extremă, pentru că fără o cantitate consistentă de cunoștințe creativitatea este de neconceput. Brainstorming-ul, sinectica, metoda Frisco sau învățarea dramatizată creează situații noi, dinamice, neprevăzute care determină elevii să înceapă explorarea în urma căreia se naște noul, aflat la antipodul schemei stereotipe. Pentru că sunt, concomitent, instrumente de învățare și de evaluare, metodele analizate facilitează cuantificarea și notarea în condițiile exprimării personalității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare presupune o performanță publică, concretizată prin procesiuni către un loc anume stabilit, prin participarea la un eveniment public și prin prezentarea dramatizată a unor simboluri sociale. Pe timpul sărbătorii, oamenii comunică liber și socializează fără opreliști; c) sărbătoarea implică distracția (instituind astfel o rupere de regimul normal de muncă și sobrietate): acum au loc concursuri, dansuri, diverse jocuri, iar râsul și lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2005, p. 23) susține că ritul este cosubstanțial actului politic, deoarece reprezintă atitudinea fundamentală prin care cineva se recunoaște drept inferior În fața unei puteri și exprimă public acest lucru. S.F. Moore arată, În studiul mitingurilor politice din Kenya, că ...forma dramatizată a ceremoniilor oferă un instrument puternic pentru a dezvălui un anumit construct social. Riturile colective pot dramatiza postulatele politice. Să vezi Înseamnă să crezi. Mitingurile politice din Kilimanjaro dau viață noilor funcții, noilor organizații și noilor ideologii, prezentându-le În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de purificare colectivă. Este vorba și despre multiplele acțiuni de distrugere rituală a unor Însemne ale vechii ordini comuniste: ruperea stemei din steagul național și fluturarea „steagului găurit”; arderea simbolică a carnetelor de partid sau a documentelor de partid; dărâmarea, dramatizată, a statuilor care reprezentau figuri asociate cu sistemul socialist; valul de acțiuni de eliminare a directorilor din diferite instituții economice, administrative sau culturale; campania de schimbare a acelor nume de străzi, Întreprinderi sau localități care ar fi putut aminti, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Al. O. Teodoreanu, unul dintre emulii lui Caragiale cu deosebire în domeniul pastișării stilului epistolar. O adevărată broderie de hipotexte caragialiene (în special Antologie și Scrisorile anonime) și de aluzii intertextuale la "lumea-lume" a lui Nenea Iancu, descoperim în schița dramatizată Manevre. Explorând formula colajului de texte organizat cronologic, la fel ca în odiseea Telegramelor din schița cu acest titlu sau din Urgent, desfășurarea scenică este asigurată și la Al. O Teodoreanu de succesiunea schimbului de scrisori între personajele deja repartizate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu coadă roșie ca focul a fost cel care a salvat făclia și că pata roșie de pe penele cozii lui a căpătat-o În urma unei arsuri În timp ce aducea Îndărăt oamenilor focul smuls de la uriciosul Kipara”273. În primele patru acte dramatizate se vorbește de legenda curcanului sălbatic și a făcliei, iar În celelalte patru, care se presupune că ar fi fost compuse chiar de Kipara, erau descrise câteva Întâmplări din lunga sa călătorie. „Bărbații adunați Întrun cerc cântau bătând ritmul În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului (Ceasul viu), fie „parabole dramatizate” pe tema morții (Cumătra joacă loto), fie „satire audio-vizuale” în registrul absurdului, fie îmbină fabula cu straniul (Casa). Prozatorul depășește faza minimalistă în textele din Păsări subterane (1972), unde, silit să evolueze pe spații mai ample sau să articuleze un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]