205 matches
-
imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în sate două tipuri de locuință, bordeiul săpat în pământ, dar întărit cu lemn și cu o suprastructură din același material și, respectiv, casa construită exclusiv din lemn, acoperită cu stuf sau șindrilă (dranițe), cuiele fiind din lemn de corn. De pe la 1830 apar și se răspândesc repede vasele din vălătuci, la care structura de lemn se diminuează treptat. Inițial, întreaga construcție era de lemn, acoperită cu lut, așa cum mai putem vedea la Gârceni, Gherghești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
previzibil precare (mai ales dacă repetarea tragicei experiențe: „Cin’nu bea aiest pahar/ Nu știe-n lume ce-i amar;/ L-am băut de două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun par nu-i supărat, Dar unde bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de liniște: „Tu de-amu ții scândurile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ar trebui să fie pusă, la nevoie, sub un clopot de sticlă. Micul lăcaș ortodox de la Putna, situat în preajma vestitei ctitorii ștefaniene ("Ierusalimul nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am trecut printre ei ca un fior de remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
casa-i părintească de la Sângeorz (era cu mai puțin de un an înainte ca eu să-l caut la Biblioteca Universității). Plimbările celor doi, sub semnul unei inaparente încordări, printr-un orășel "încă profund rural, cu casele mici, acoperite cu draniță și cu pereții puternic văruiți în albastru", scot la iveală interesul caracteristic al autorului Spațiului mioritic față de vechimea indigenă pentru care nutrea o constantă evlavie. Clădirea bătrînească în care a poposit îl face să emită aprecierea că o "casă a
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
și, mai ales, de ridicarea acestui loc la înălțimea gândului care se armonizează confratern în special cu munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc dranițe și asemănarea lucrului lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja (la care îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
doar pe acoperișurile de tablă / a făcut să se înmulțească oamenii cu urechile de tablă”. Ar fi fost poate mai bine, lasă să se înțeleagă poetul, dacă s-ar fi înmulțit urechile de paie sau urechile de stuf, cele de draniță, de țiglă sau de olane. Orașul însă a dezrădăcinat oamenii, tabla zincată a încorsetat casele și iată care sunt acum consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite de tablă, care nu mai aud foșnetul vîntului ce
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
E mereu liber un loc lângă foc - murmură poetul - / un foc al cărui frig îl trezește din când în când / ce văd ei în locul acela gol, pe cine văd / nu știu. Șapte stejari au tăiat pentru focul lângă care stau dranițe de lemn / pentru șapte fântâni nu se / vor mai face din trunchiurile lor / scânduri pentru șapte sicrie / nu se vor mai ciopli / nici șindrilele pentru acoperișul bisericii.” Se vor ciopli în schimb sunetele din care se va înălța un templu
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
văzând nenorocirea care s-a abătut asupra mamei. Era cineva din sat cu căruța și în ea, era mama cu un copil mic cerând ajutor... Și cu ceea ce adunase din mila lui Dumnezeu și a semenilor, a acoperit casa cu draniță și din ce i-a mai rămas a făcut o fântână în curte, care este și astăzi. Apoi, prin 1944 s-a terminat războiul care a distrus enorm. Jale și durere a rămas pe urma războiului. Mama era epuizată de
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
proprietar, care vrusese să construiască un mare grajd pentru vite, renunțase și vindea materialul. Lemn de asemeni se afla. Țigla ce se aducea de la vale era scumpă și fărâmicioasă. Butoiescu dădu ideea - recunoscută ca excelentă - să se acopere casa cu draniță. Astfel totul avea să coste foarte puțin, afară de ciment și var, ce trebuiau transportate de la oraș. Arhitectul, după ce se G. Călinescu învîrti pe locul lui Conțescu spre a determina direcția și așezarea cea mai potrivită a casei, simți o foame
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
s-a inaugurat localul de școală tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie, două coridoare sub același acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii veniți din localitățile vecine. Clădirea a fost construită din bârne și acoperită cu draniță. Școala deținea în total
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii veniți din localitățile vecine. Clădirea a fost construită din bârne și acoperită cu draniță. Școala deținea în total 4,5 ha teren, din care 3 ha în extravilan și 1,5 ha în curțile celor două unități școlare. În școală au mai existat un atelier de tâmplărie, o bibliotecă cu 1249 de volume (în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bursuc Vale, cea mai nouă din comună, școala s-a construit după al doilea război mondial, pe terenul preotului Vasile Florescu, cu sprijinul sătenilor doritori de știință de carte pentru copiii lor. Clădirea a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță, având două săli de clasă, cancelarie și un hol spațios la intrare. Efectivele de elevi fiind sub normative, s-a practicat învățământul simultan, prin excepție învățătorii îndeplinind și funcții de directori. Printre cadrele didactice s-au numărat:Vasile Rotărescu, învățător
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
place Să-l rupeți în două Și să ni-l dați nouă! Hăi! Hăi! De urat am mai ura, Dar nu suntem de ici colea Suntem de la Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bărbații. Procurorul adormise. Vântul zăngănea în geamuri și, din când în când, ca un galop de herghelie, creștea un zgomot uriaș care se dezumfla tunând. îi ținea isonul țiuitul stins al hornului. într-un freamăt continuu, livada hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau pe sub muchii de hat către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam lumina zilei. Ningea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Mironeasa nici unul n-are putere așa mare. Las’ că întoarnă grindina, dar, ce-am văzut eu în tinerețele mele la dânsul, n-ar mai putea să facă nimeni. Iordache fusese cărăuș, urcând la munte grâu și coborând în șes cu draniță. De obicei la astfel de lucrare se întovărășeau neamurile între ele, dar se întâmpla să fie și oameni de strânsură, fără tain și răzbind care cum apuca la merinde. Ca mai umblat și mai în vârstă, în fruntea lor era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ar fi încercat să-și ostoiască gândurile. Apoi se apropie de fereastra stângă, să-și mai răcorească sufletul privind afară. Ograda era îngrădită cu uluci, și peste drum, într-o grădină, albeau pomii înfloriți, înviorînd înserarea. Ici-colo coperișuri de case, dranițe mucezite însemnau pete negre la poalele coastelor de brazi, tivite pe jos cu livezi grase. Lângă poartă, răzimat de uluci, stătea un infanterist foarte murdar și zdrențuros, cu casca pe ceafă, cu o mutră păroasă de maimuță, vorbind cu cineva
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se hotărăsc să-și înfiripe din nou o gospodărie proprie să-și construiască o locuință și anexe gospodărești. În anul 1946 începe construcția locuinței - casă din cărămidă, cu fundație din beton, compusă din 3 camere, bucătărie, 2 holuri, acoperită cu draniță. Sunt terminate mai întâi camerele din spate spre nord - bucătăria, o cameră și holul. În 1963 execută câteva modificări prin construirea verandei, schimbă dranița de pe casă cu tablă. Casa a fost construită de Sileni Rizeri și acoperită cu tablă de
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
casă din cărămidă, cu fundație din beton, compusă din 3 camere, bucătărie, 2 holuri, acoperită cu draniță. Sunt terminate mai întâi camerele din spate spre nord - bucătăria, o cameră și holul. În 1963 execută câteva modificări prin construirea verandei, schimbă dranița de pe casă cu tablă. Casa a fost construită de Sileni Rizeri și acoperită cu tablă de Ticu Țugui. Tot acum înalță camerele cu 20 cm pentru lumină mai multă. Camerele din partea de sud au fost terminate mai târziu, prin 1966-1967
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
comenzi făcute în localități aflate la distanță mare de Iași. „Nacu, vornicul din Câmpulung se ruga de conducerea orașului Bistrița să trimită, potrivit dorinței doamnei Anastasia, o sută de mii de cuie, cu 80 de bani mia de cuie de draniță și cu 50 de bani mia de cuie de șindrilă și 2 forinți mia de leațuri. Vornicul de Cânpulung, la presiunile Curții Domnești, a acceptat să le plătească în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]