205 matches
-
stejar și de brad, cioplite și îmbinate direct. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare cărămizie. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are formă de navă, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de vest o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
Majoritatea lor sunt însă șterse. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Primele reparații au fost efectuate în anul 1860 pe cheltuiala monahului Doroftei. Între anii 1926-1927, în timpul preotului Rogojină, s-a înlocuit vechiul acoperiș de draniță cu o învelitoare de tablă (1926) și s-a închis pridvorul sprijinit pe patru pilaștri de lemn (1927). Istoricul bisericii consemnează faptul că preotul satului a reușit, prin anii ’30, să cunune șase perechi de bătrâni, în vârstă de peste 80
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
deasupra naosului are scânduri vopsite în culoarea kaki. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare galbenă. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă vopsită. Construcția are plan trilobat (treflat), cu două abside laterale și cu altar poligonal. Ea se întinde pe o suprafață de circa 160 de metri pătrați. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Găureni, construită cel mai probabil la mijlocul secolului al XVIII-lea. În 1937, comunitatea ortodoxă din Românești era păstorită de preotul paroh Eudoxie Antonovici (născut în 1886). Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1949 a fost construită în centrul satului o biserică nouă. În imediata apropiere a bisericii, înspre sud-vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost tencuit și
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. În 1948 s-a amenajat în pronaos un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn, o biserică de zid cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", sărbătorit la data de 21 mai. În imediata
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
efectuat o serie de modificări ale edificiului de lemn, care au alterat aspectul inițial al construcției. Reparațiile capitale din perioada anilor 1908-1909 au avut ca rezultat: Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. În perioada 1998-2001, la
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
de un gard de lemn, având în partea de sud a curții patru morminte ale preoților care au slujit cândva în acest lăcaș de cult. este construită în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului. În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului. În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea slujitor al altarului și de credincioșii din Bărăi. Biserica a fost sfințită în ziua de 8 noiembrie 1941
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Gavril Loghin. Biserica a fost reparată în 1840, 1908 și 1926. În 1901 s-a construit un turn-clopotniță din cărămidă și acoperit cu tablă zincată, pe sub care se intră în curtea bisericii. În același an s-a înlocuit acoperișul de draniță al bisericii cu unul de tablă neagră. Între anii 1960-1963 s-au efectuat lucrări de renovare a bisericii. Cu acest prilej, s-au reparat complet pereții atât în interior, cât și la exterior, s-a înlocuit învelitoarea cu una nouă
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
fiecare an, casa patronează Manifestarile „Zilele Creangă”, precum și activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer efectuează o serie de studii referitoare la biserica din Ciumârna, care devine
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
a donat Bisericii "Sf. Treime" un teren de 20 de hectare de pământ, în localitatea Bucium (județul Iași), pe care îl primise de la boierul Alexandru Sturza, cu care se afla în relații de prietenie. Biserica a fost acoperită inițial cu draniță și avea un turn în formă de bulb de ceapă. Pereții interiori nu erau pictați, fiind împodobiți cu icoane și tablourile ctitorilor. În pronaosul acestei biserici a fost înmormântat în 1873 arhiereul Filaret Scriban, după dorința exprimată în testamentul său
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
din Vad și materialul refolosit la construcția unei școli în Șugău. Cea mai veche biserică cunoscută a fost descrisă minimal în anul 1751, cu ocazia vizitei canonice a epicopului de Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky. Biserica era de lemn, acoperită cu draniță, avea turn cu două clopote, încuietoare de lemn, două candelabre și era prevăzută cu icoane și toate cele necesare cultului. Din notele vizitației aflăm că ar fi fost binecuvântată de episcopul Maramureșului Dositei Teodorovici (1718-1733) iar antimisul era sfințit de
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
la 1717, împreună cu tot satul. În locul lor, familiile nobile din Moisei și-au ridicat altele. Pe acestea le-a vizitat epicopului de Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky în 1751. Din descrierea sumară păstrată aflăm că amândouă erau de lemn, acoperite cu draniță și aveau turn cu două clopote. Ele erau binecuvântate de episcopul Maramureșului Dositei Teodorovici (1718-1733) iar antimisele de pe altarele lor erau sfințite de episcopul de Muncaci Ghenadie Bizanczy (1716-1733). Într-o conscripție din anul 1774, se afirmă că bisericile parohiale
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
de zid care a devenit biserică parohială. Biserica de lemn din Slătioara este construită simplu, din bârne din lemn de brad îmbinate. Ea are o înălțime de 9 metri. Biserica stă pe o temelie din piatră și este acoperită cu draniță. Lăcașul de cult nu este pictat în interior, ci doar tencuit cu mortar de var. Catapeteasma este realizată în anul 1848, având trei rânduri de icoane, pictate în acel an de ieromonahul Ilarie. Turnul clopotniță al bisericii datează din perioada
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
serie de măsuri de protecție menite să conserve fundațiile monumentului până la data reluării lucrărilor. Fundațiile au fost acoperite inițial cu snopi uscați de porumb, peste care s-a așternut folie de material plastic, iar ulterior cu fragmentele unui acoperiș de draniță provenind de la o casă din sat. Ploile din vara anului 2010 au dus însă la inundarea sitului și la deteriorarea acoperișului de draniță care proteja fundațiile acestui monument istoric. În prezent, ansamblul curții boierești a lui Giurgiu de la Volovăț-"Siliște
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
porumb, peste care s-a așternut folie de material plastic, iar ulterior cu fragmentele unui acoperiș de draniță provenind de la o casă din sat. Ploile din vara anului 2010 au dus însă la inundarea sitului și la deteriorarea acoperișului de draniță care proteja fundațiile acestui monument istoric. În prezent, ansamblul curții boierești a lui Giurgiu de la Volovăț-"Siliște” se află la o distanță de circa 100 m sud-est de biserica medievală actuală. El este înscris pe Lista monumentelor istorice din județul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
satu Părhăuți, 1810""". O serie de reparații s-au efectuat după primul război mondial. Atunci s-au tencuit parțial pereții bisericii. Cu cheltuiala enoriașilor, s-au făcut unele lucrări de întreținere: s-a înlocuit în mai multe rânduri acoperișul de draniță, s-au refăcut clopotele crăpate din cauza îndelungatei lor folosințe etc. În anul 1994, în timpul păstoririi preotului-paroh Viorel Vârlan, cimitirul parohiei a fost împrejmuit cu un gard din piatră. În decursul timpului, biserica a fost cercetată de mari personalități culturale din
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
lor „Pantelimon Zota” și „Constantin Zota”. Interiorul a fost completat cu o serie de icoane semnate de zugravul Dimitru din Schei între 1865-1866. Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de întreținere, mai ales ale acoperișului de draniță, care i-au asigurat existența de la o generație la alta. Biserica a fost reparată în 1879, 1925 și 1933.. Între anii 1940-50 a fost refăcută subzidirea cu beton, clopotnița și mobilierul. Clopotnița a fost reconstruită în anii 1960. În anii
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. Construcția noii biserici de lemn a durat 9 ani (1887-1896). Proiectul bisericii a fost realizat de arhitectul Cosinschi. Piatra de
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
de beton. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului de formă poligonală și cu o turlă de formă pătrată, deasupra pridvorului. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Acoperișul bisericii și cel al turlei sunt din draniță. Interiorul lăcașului de cult este luminat prin 7 ferestre: una în axul absidei altarului, câte două ferestre pe pereții laterali (sudic și nordic) ai naosului și câte una pe pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare și prevăzute
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca a intrat în atenția presei în mai 2004 când
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
după acest eveniment este indicată și de repictarea iconostasului, după cum aflăm însemnare pe cele două icoane împărătești: "„1849 septembrie 3 de Ghiță zugrav”". Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de întreținere, mai ales ale acoperișului de draniță, care i-au asigurat existența de la o generație la alta. În anul 1909, în vremea unei verficări ale lăcașurilor de cult, biserica din Găbrieni "„era ruinată și închisă de la 1878”". În anii următori biserica a fost reparată, iar în fața ei
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]