334 matches
-
jos, Sampath, strigau cu toții, dar el se ținea strâns de pat. — Dacă n-ai de gând să vii jos, stai absolut nemișcat, urla tatăl său. Nu te mișca. Prins în acest dans de bețivi, cu fețe sălbatice, cozi lungi, sariuri drapate în șuvoaie purpurii și galbene de jur împrejurul lui, fragmente inutile de gânduri treceau pe lângă Sampath, toate mișcându-se prea repede ca să le poată opri și prinde. Putea să sară; dar, nu, nu ar face el așa ceva. Putea să le tragă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii aproapelui, îmbrăcat în giulgiul muncii și veșnicei dăruiri, cu sufletul urcând și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să dăm la o parte unele culori, înlocuindu-le cu altele. Ceea ce ne-a stârnit nedumerirea, mai cu seamă a doua zi când ne-am trezit din somn, a fost penumbra care învă luia atelierul. Ferestrele dădeau spre curți interioare drapate de zidurile înalte ale blocurilor vecine, și ne-am întrebat cum putea picta Ioana niște tablouri atât de strălucitoare în acea semiobscuritate. Am găsit mai târziu 15 ÎN ATELIERUL DE PICTURĂ răspunsul într-un interviu din 1980, în care artista
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
femei adevărate să joace rolul, câteva studente au reușit să se strecoare în distribuție, dând un aspect îndrăzneț, ilicit, atmosferei. Spectacolele s-au ținut în apartamentul lui Levine, decorat în stil venețian cu ocazia asta, o atmosferă creată cu ajutorul muselinei drapate peste mobilă și boluri mari de fructe pe un dulap lateral. Levine însuși, pentru a amplifica acest efect tragic, umblă în costum, lovind cu spada în coapsele celorlalți și făcându-i să-și verse băuturile. Sub influența șampaniei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trebuia să dăm la o parte unele culori, înlocuindu-le cu altele. Ceea ce ne-a stârnit nedumerirea, mai cu seamă a doua zi când ne-am trezit din somn, a fost penumbra care învăluia atelierul. Ferestrele dădeau spre curți interioare drapate de zidurile înalte ale blocurilor vecine, și ne-am întrebat cum putea picta Ioana niște tablouri atât de strălucitoare în acea semiobscuritate. Am găsit mai târziu răspunsul într-un interviu din 1980, în care artista îi mărturisea reporterului: „Mie îmi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
să faci copii în viitorul apropiat? Vivian era îmbrăcată într-un costum negru, care degaja o impresie de forță, iar la gât avea un colier impresionant de smaralde, însă postura rășchirată - un picior trecut peste scaunul de lângă ea, un braț drapat peste spătarul aceluiași scaun și degetele cu care-și ondula părul - evoca o femeie dedată plăcerilor, nicidecum pe editorul general al unei super-edituri. Parcă eram două prietene care-au ieșit pentru un brunch 1 relaxat de duminică. — Îmmmm? am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
decât mulțumesc, mi-a murmurat el în ureche. Hai să mergem! Avem o rezervare la Alain Ducasse, pentru ora nouă. Avem un program, draga mea! * * * Cina a fost un alt festin luxuriant al simțurilor - saloanele rococo, surprinzător de intime, erau drapate cu organza metalică, ceasul uriaș de pe perete fusese oprit, simbolic, iar masa noastră dădea către o grădină splendidă. Iar mâncarea era indescriptibil de delicioasă - eu am comandat bisque de homar și pui Bresse cu trufe albe, iar Randall, până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Încearcă să-și ascundă bucuria. Rezistența este evidentă, începe ea. Vocea ei este bine controlată. Asta e o tăcere organizată. Soțul meu se întoarce spre fereastră și privește afară. Lacul Zhong-nan-hai e scăldat în lumina lunii. Marea de copaci e drapată în raze argintii. Umbrele sunt de catifea neagră. Nu la mare depărtare, printre aburii ceții, se înalță pavilioanele Yintai și Pasărea Pheonix, unde fiecare fir de iarbă, fiecare lemn, cărămidă și țiglă deapănă o poveste. Aici a fost ținut ostatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
unul. Cortina de chembrică scârțâi pe sârmă, dezvăluind o arcadă din pietre neregulate prin care se vedea zbuciumul înflăcărat al infernului. De mare efect asupra publicului. Și lângă acea arcadă stătea Nanone. Păr despletit, revărsat peste brațele goale. Desculță. Trup drapat într-o mătase ivoire cu falduri ample, prinsă pe umăr cu o fibulă. Lacrimi strălucind în lumina tremurată a lumânărilor. O paloare de ființă supranaturală, de înger sau zeiță, perfectă întruchipare a unei triste iubiri și a muzicii. Chiar dacă instrumentiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând: — Ticăloaselor! Duceți-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
jos, Sampath, strigau cu toții, dar el se ținea strâns de pat. — Dacă n-ai de gând să vii jos, stai absolut nemișcat, urla tatăl său. Nu te mișca. Prins în acest dans de bețivi, cu fețe sălbatice, cozi lungi, sariuri drapate în șuvoaie purpurii și galbene de jur împrejurul lui, fragmente inutile de gânduri treceau pe lângă Sampath, toate mișcându-se prea repede ca să le poată opri și prinde. Putea să sară; dar, nu, nu ar face el așa ceva. Putea să le tragă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ale pastorului au fost cele care m-au trezit. M-am oprit dintr-odată să mă contemplu, plin de căință, din piept până-n picioare, să-mi pipăi acoperământul de cap și să grăbesc pasul. Cred chiar că voi fi alergat, drapat În aba mea ca pentru a-mi ascunde goliciunea. Ajuns acasă, m-am descotorosit de catrafuse și le-am Împăturit cu un gest categoric, Înainte de a le azvârli furios În fundul unui dulap cu scule. M-am păzit cât am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fulgerător, în closet, în clipa în care am observat data gravurii...! În penumbra noptatică întârziată, din capela cimitirului, la mijloc, pe un mic piedestal de năsălie, pavoazat ad-hoc cu pânză neagră, între două postamente-sfeșnice, cu lumânări aprinse, trona sicriul deschis, drapat cu horbotă, al lui Lucică Puță Mică, având steagul de doliu la căpătâi. Defunctul, îmbrăcat și el la repezeală și după posibilități (cu o bluză hawaiană din fibră lucioasă de poliester, pantaloni albaștri din tergal și teniși albi, cauciucați), afișase
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Jorj, nu-ți mai amintești ? Doar erai de față... stăruie, cu blândețe, Sophie. O blândețe rugătoare care, înaintea oricărui alt gând, declanșează în el o furie oarbă. O blândețe cu care de la o vreme ea găsește mai picant să se drapeze în societate. Bineînțeles că nu-și amintește să fi făcut Jorj Athanasiu o asemenea afirmație : nici nu este genul de informație pe care el s-o difuzeze. Nu i se potrivește. Apoi, în astă-seară, se împlinesc șase luni de când nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care ar trebui să aibă o aparență pașnică, banală, dar care au ceva strident, tăios... Niște liceeni trec Încovrigați, trei siluete negre animate timid de o minge de baschet, o mercerie În a cărei vitrină un manechin de plastic e drapat Într-o pînză ieftină albastră, o bătrînă cu o sacoșă flască se zgîiește aiurea, cineva plimbă un cîine, cîinele arată ca dracu’, parcă a pățit ceva Îngrozitor. Unde naiba e toată lumea? Ceva nu e În regulă, Îmi amintesc de aerul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase, ori furii biliare urmate de riduri ale neputinței, tot așa cum există satisfacție tâmpă și hohot eliberator, stoicism eroic și scepticism de doi bani, exultări nemernice, pesimism acneic și frenezii drăcești drapate angelic. Vă veți întreba ce mi se întâmplă (cu așa o intro ducere). Vă răspund. M-a tot încercat în ultima vreme un - cum să-i spun? - un soi de amar optzecist. Un gust de zădărnicie literar-umană, duios amestecată cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
-se și mai mult. Trei preoți în uniformă neagră unul dintre ei la comenzi, și Yeladji - paznicul criptei. Era un bărbat grăsuț. Veșmintele, uimitoare la prima vedere, nu erau, văzute mai de aproape, decât o uniformă neagră pe care era drapată o capă de aur și argint. Examinarea se termină. Yeladji, preotul numărul 2 în ierarhia de pe Gorgzid, nu se supunea decât lui Secoh, stăpânul religios al planetei natale a lui Enro. Dar nici rangul și nici rolul nu însemnau nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de Gosseyn astfel că prima viziune a bărbatului fu laterală și posterioară. Un om la patruzeci de ani, cu păr negru, foarte frumos, dar de o frumusețe caustică. Purta un costum colant albastru dintr-o bucată și o capă stacojie drapată cu grijă pe umăr. Gosseyn avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ploaie și-i dădu forța să accepte riscul pericolului. Atmosfera de pace a naturii îi mai domolea neliniștea. Suspină și se lăsă cucerit de calmul înconjurător. Îi era cu totul imposibil să determine ora. Soarele rămânea invizibil. Tăriile cerului erau drapate de nori aproape imateriali în haloul acestei atmosfere groase de peste 2000 kilometri. Tăcerea care învăluia totul era surprinzătoare, dar nu neliniștitoare. Se simțea pătruns de măreție, de o pace interioară, cum nu i se mai întâmplase vreodată în viață. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
-se și mai mult. Trei preoți în uniformă neagră unul dintre ei la comenzi, și Yeladji - paznicul criptei. Era un bărbat grăsuț. Veșmintele, uimitoare la prima vedere, nu erau, văzute mai de aproape, decât o uniformă neagră pe care era drapată o capă de aur și argint. Examinarea se termină. Yeladji, preotul numărul 2 în ierarhia de pe Gorgzid, nu se supunea decât lui Secoh, stăpânul religios al planetei natale a lui Enro. Dar nici rangul și nici rolul nu însemnau nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de Gosseyn astfel că prima viziune a bărbatului fu laterală și posterioară. Un om la patruzeci de ani, cu păr negru, foarte frumos, dar de o frumusețe caustică. Purta un costum colant albastru dintr-o bucată și o capă stacojie drapată cu grijă pe umăr. Gosseyn avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ploaie și-i dădu forța să accepte riscul pericolului. Atmosfera de pace a naturii îi mai domolea neliniștea. Suspină și se lăsă cucerit de calmul înconjurător. Îi era cu totul imposibil să determine ora. Soarele rămânea invizibil. Tăriile cerului erau drapate de nori aproape imateriali în haloul acestei atmosfere groase de peste 2000 kilometri. Tăcerea care învăluia totul era surprinzătoare, dar nu neliniștitoare. Se simțea pătruns de măreție, de o pace interioară, cum nu i se mai întâmplase vreodată în viață. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
broboadă. " Ce știe prostul ăsta..." Închise ochii. Imagini rupte, sparte, izbucneau din întunericul amintirii. Legau un caleidoscop fără noimă. Apoi ceva transparent, diafan, ca un surâs abia schițat se strecură sub pleoapele bătrânului. O apariție feerică. Adieri de vânt îi drapează trupul ca în sculpturile lui Michel... Inima i se oprește. Femeia ține în mână un stilet lung cu lama încovoiată. Îl ascunde, ca și zâmbetul, în spatele evantaiului. Ce vrea? șopti înăbușit Valerica Scurtu. De când a venit nu se dezlipește de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
centrală, ca o comoară aruncată în mare, insula Escondida, citadela pe care s-a instalat Călugărul, conducătorul unei confrerii de pirați și sacerdotul unei religii a câștigului și tainei. Aflat pe insula uitată de hărți ca și cum ar fi existat dintotdeauna, drapat în veșmântul său de eremit care îi ascunde chipul și biografia, Călugărul este un personaj conradian ros de propria sa taină. Domnind peste un regat ce nu cunoaște un alt suveran decât bunul său plac, Călugărul intră în acest joc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Corto este martorul ce pătrunde în infernul dulce și seducător al viselor sale. Între cel care ar fi dorit să fie un erou al familiei și patriei sale și lagună se naște o stranie relație, în care moartea apropiată este drapată în faldurile mătăsoase ale imaginației sale eliberate. Rând pe rând, trupul descărnat și măcinat de boală este vizitat de spectrele vieții sale trecute. Aristocrate sau camarazi, toți sunt alături de ofițerul care refuză salvarea și medicamentele oferite de Corto, ca o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]