409 matches
-
Privirea nu înseamnă retina. Șoimii văd mai bine ca noi, dar ei nu au privire. Câinele nu-și recunoaște stăpânul într-o fotografie. Animalul este sensibil numai la indici. El nu decuplează stimulul și obiectul reprezentat (un tigru își recunoaște dresorul numai dacă acesta stă în picioare). Omul este singurul mamifer care vede dublu. Retina îi transmite o formă căreia creierul îi analizează semnificația. El poate așadar, în fața unei icoane, să vadă în același timp planșa de lemn, acoperită cu un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
încă voievozii munților/ din piscuri în piscuri călcând - ca uriașii/ Se mai aud încă voievozii munților/ cu moartea cea moartă călcându-și vrăjmașii” - Închinare Transilvaniei). SCRIERI: Alarhos, Cluj-Napoca, 1975; Scutier al iluziei, Cluj-Napoca, 1980; Spuse fratele nostru, Cluj-Napoca, 1984; Marele dresor, Cluj-Napoca, 1997; Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999. Ediții: Al. Rosetti, Corespondență (1934-1990), I-II, Cluj-Napoca, 2000; Ștefan Manciulea, Avram Iancu și Blajul, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare); Poezia friulană din Renaștere până în zilele noastre, tr. Pimen Constantinescu, Cluj-Napoca, 1995. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
zgomot auzit de om de la 40 de metri poate fi decelat de câine de la numai 24 de metri ș.a.m.d. Pe această bază, dat fiind posibilitatea câinilor de a distinge exact tonul comenzilor ce le sunt adresate de stăpâni/dresori, dresajul se poate realiza mai repede, pentru că asociază tonul comenzilor (mai aspru sau mai domol) cu ceea ce le este permis să facă sau să nu facă. Compensarea și potențarea unui simț mai puțin dezvoltat prin acuitatea altora este caracteristică la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
străini, mai ales austrieci și germani, s-au preocupat pentru a da o mână de ajutor victimelor războiului, În urma căruia au rămas fără vedere o mulțime de soldați. Dacă s-au obținut rezultate bune În această direcție, este meritul specialiștilor dresori și a celor doi elevi: nevăzătorul și câinele-lup. Dar nu numai războaiele aduc atât de mulți nevăzători pe lume, ci și numeroasele accidente cotidiene, unele boli ereditare dobândite de om pe parcursul vieții sale, care Îngroașă permanent rândurile acestei categorii de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
linia descoperirii drogurilor și țigărilor de contrabandă este câinele „EBURG” din cadrul Poliției de frontieră. Formarea și specializarea câinilor În această direcție este nu numai urmarea calităților și receptivității lor, ci și a complexității exercițiilor de dresaj concepute și aplicate de dresorii din Ministerul de Interne, de la școlile de dresaj și de la unitățile teritoriale de grăniceri, În dotarea cărora se află aceste minunate exemplare patrupede. GENETICA ȘI AMELIORAREA APLICATE ÎN CREȘTEREA CÂINELUI-LUP 1. Explicarea unor termeni de genetică și ameliorare pentru crescătorii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
hiperagresive se elimină de la reproducție, precum și cele fricoase, apatice, cu o combativitate lentă. Voința de a Învăța este plăcerea și dorința unui câine de a face ceva, de a răspunde la comenzi și de a aporta unele obiecte aruncate de dresor. Alții se plictisesc repede după ce execută câteva comenzi, obosesc sau pur și simplu așteaptă să fie lăsați În pace, rămânând impasibili la tot ce li se cere. Unii dintre aceștia pot fi recuperați dacă suportă și Își Însușesc corectările la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
atitudine care să nu exprime agresivitate, ci tendința de teamă, de a se retrage din fața câinelui (face inițial un pas Înainte, apoi se retrage câțiva pași) invitând, parcă, câinele să-l atace. Când câinele se decide să atace, la Încurajările dresorului, din lupta care se declanșează „infractorul” trebuie să iasă Întotdeauna Învins, iar câinele să fie lăudat și recompensat. Examenul psihologic corect creează posibilitatea alegerii judicioase a dresorului, pe durata dresajului, având În vedere tipul de sistem nervos la care predomină
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
parcă, câinele să-l atace. Când câinele se decide să atace, la Încurajările dresorului, din lupta care se declanșează „infractorul” trebuie să iasă Întotdeauna Învins, iar câinele să fie lăudat și recompensat. Examenul psihologic corect creează posibilitatea alegerii judicioase a dresorului, pe durata dresajului, având În vedere tipul de sistem nervos la care predomină fenomenele de excitație, neputând fi Încredințat unui om hipersensibil, nervos, deoarece niciodată nu va exista răbdarea necesară din partea fiecăruia de a se Înțelege Între ei. Dacă acest
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pentru a imprima cât mai clar câinelui un anumit mod de a răspunde la comenzile stăpânului. Atât educația cât și dresajul sunt acțiuni dificile și anevoioase, greu de realizat, care necesită răbdare, timp, intuiție și pricepere din partea stăpânului și a dresorului. Succesul În realizarea fiecărei acțiuni de formare a deprinderilor dorite presupune un drum lung și istovitor, atât pentru patrupedul subiect al acțiunii respective, cât și pentru cel care se ocupă de această treabă. Deci rezultatele ce se pot obține pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unele calități și Însușiri Înnăscute, printre care primează atașamentul față de specia canină. În cadrul procesului de dresaj și pentru reușita acestuia nu este suficient să ne bucurăm doar de calitățile și de deprinderile spectaculoase ale câinelui, ci este nevoie ca și dresorul să dispună de anumite calități specifice. Mai Întâi, trebuie să aibă capacitatea de a cunoaște bine câinele, sub toate aspectele; să aibă cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, să-i cunoască bine firea, să-i descopere toate calitățile native și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
trebuie să aibă capacitatea de a cunoaște bine câinele, sub toate aspectele; să aibă cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, să-i cunoască bine firea, să-i descopere toate calitățile native și Întregul potențial fiziologic și energetic. Cât privește persoana dresorului, sunt de subliniat și de reținut câteva aspecte mai importante și anume: să iubească patrupedul și să se atașeze rapid de el, să aibă el Însuși un caracter blând, răbdător, hotărât și consecvent, să persevereze În formarea deprinderilor de către câine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să aibă el Însuși un caracter blând, răbdător, hotărât și consecvent, să persevereze În formarea deprinderilor de către câine. Trebuie știut că toate acestea câinele le simte, În mod deosebit afecțiunea ce-i este acordată, reacționând ca atare În Împrejurările date. Dresorul trebuie să aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
toate acestea câinele le simte, În mod deosebit afecțiunea ce-i este acordată, reacționând ca atare În Împrejurările date. Dresorul trebuie să aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ și novator În tot ceea ce face, pentru Însușirea corectă de către câine a exercițiilor ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ și novator În tot ceea ce face, pentru Însușirea corectă de către câine a exercițiilor ce i-au fost cerute de stăpânul acestuia. Perseverența dresorului se traduce, În principal, prin repetarea exercițiilor până când ele sunt Însușite și deprinse de către câine, bazându-se pe potențialul genetic al acestuia, pe care trebuie săl descopere singur, cu ocazia antrenamentelor. A fi răbdător Înseamnă să nu aștepți ca exemplarul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
exemplarul supus dresării să deprindă exercițiile În timp record sau să disperi și să cauți cele mai plauzibile explicații și motive de a renunța la dresaj, din vina materialului biologic ce i-a fost dedus. Fără Îndoială, practica și experiența dresorului În domeniu este de căpătâi, Însă trebuie Împletită și Întregită cu pregătirea teoretică și cu vocația sa către această profesie. Nu putem vorbi despre un bun dresor care nu are bune cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, de psihologia și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vina materialului biologic ce i-a fost dedus. Fără Îndoială, practica și experiența dresorului În domeniu este de căpătâi, Însă trebuie Împletită și Întregită cu pregătirea teoretică și cu vocația sa către această profesie. Nu putem vorbi despre un bun dresor care nu are bune cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, de psihologia și comportamentul acestei specii, În diferite Împrejurări. O perioadă Îndelungată de timp, Înainte de 1989, nu au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
despre un bun dresor care nu are bune cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, de psihologia și comportamentul acestei specii, În diferite Împrejurări. O perioadă Îndelungată de timp, Înainte de 1989, nu au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca În alte țări, cu excepția centrelor de la Sibiu și Ciorani, unde s-au format nuclee de reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de care aparțineau aceste canișe, care au devenit școli puternice de dresaj pe baze științifice. Înainte de revoluția din 1989, dresorii sau cățelarii, cum li se mai spunea, erau formați, În aceste unități, din rândurile militarilor În termen, prin cursuri de scurtă durată, unde căpătau cunoștințe teoretice și practice pentru dresajul produșilor rezultați. Selecția militarilor pentru această activitate se făcea pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prieten. Omul și câinele care este supus acțiunii și intervenției sale de educare și dresaj, trebuie să Întrunească anumite calități, fără de care toate eforturile sunt În zadar. De cele mai multe ori, câinele-lup nu Înțelege nimic dacă a Încăput pe mâna unui dresor slab. Succesul În această activitate este asigurat de dragostea față de rasa canină și de interesul pe care Îl depune pentru atingerea scopului propus; el trebuie să fie un om bun, calm, hotărât, stăruitor și consecvent și, cum s-a mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de mirosul specific al fiecărui om sau al unor obiecte, cât și despre dirijarea lătratului la câine. Nu s-a formulat Încă o definiție a dresajului, dar se poate spune că reprezintă totalitatea activităților de specialitate pe care educatorul sau dresorul le desfășoară pentru instruirea unui animal, În scopul prestării unor servicii În folosul omului. Educarea unui câine are ca prim scop scoaterea acestuia de sub influența instinctelor specifice speciei din care face parte, precum și obișnuirea acestuia de a conviețui printre ceilalți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care devin reflexe. În perioada dezvoltării lui filogenetice și ontogenetice, câinele posedă unele reflexe Înnăscute pe baza cărora se formează altele, prin dobândire. Plăcerea și neplăcerea se realizează prin recompense și, respectiv, prin pedepse. Aici intervine deja arta educatorului și dresorului, care trebuie să-și pună și să răspundă la Întrebări precum: când, cu ce și cum se poate recompensa sau pedepsi patrupedul aflat Într-o situație sau alta. Cel care dă și aplică cel mai corect răspuns, a 148 câștigat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
exercițiului se va folosi un vas cu alimente, din care Îi dă să mănânce În timp ce Îi pronunță numele, iar după un timp Îl cheamă pe nume, fără să-i arate vasul, până când Își Îndreaptă atenția sau pornește spre stăpân sau dresor. Deprinderea cu zgarda și lesa Începe imediat după Înțărcare. Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinelui-lup, care folosește mai târziu la mersul la picior sau pur și simplu pentru plimbarea În oraș. Poziția așezat este o poziție de așteptare comodă și odihnitoare pentru câine, care se face la fel după Înțărcare, concomitent cu chemarea la dresor, obișnuirea cu zgarda și mersul la picior. În această poziție stă În șezut, sprijinit pe picioarele anterioare și cu capul Îndreptat Înainte. Pentru a-l pune În poziție așezat se apasă cu mâna stângă de crupă, iar cu cea dreaptă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
singur 153 Într-un magazin, o farmacie etc., lăsându-l la intrare În poziție așezat sau culcat până se Întoarce. În scopul Învățării și deprinderii câinelui cu acest exercițiu, i se dă comanda pentru luarea poziției culcat sau așezat, iar dresorul se Îndepărtează repetând mereu comanda „PE LOC”. când se scoală și Încearcă să-l urmeze, Îi dă din nou comanda „CULCAT” sau „ȘEZI”. După ce a luat din nou una dintre cele două poziții, i se comandă iar „PE LOC” și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]