420 matches
-
după întâmpinare își vedeau însă de treburi, pe noi lăsându-ne să facem ce știam noi mai bine. Bunica le supraveghea pe fete, care țineau gospodăria; scufundat într-un șezlong, bunicul cetea ziarul și sorbea cafeaua. Pensionar și cu o droaie de fete, asta era unica lui preocupare. Din păcate, în timpul războiului, atât casa noastră din Sfântul Atanasie cât și cea din Fătu au fost distruse de bombe. Pe locul lor, azi, au rămas doar niște maidane. Cum am mai spus
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ieși din cancelarie s-a urcat pe un scaun și a luat un tablou. Prezentându-mă studenților, a ridicat tabloul spunându-le: priviți acest tablou de Grigorescu. Priviți acest biet țăran moldovean, venit cu vaca la târg, Înconjurat de o droaie de speculanți. Ei bine, Dl. prof. Cornățeanu ne va arăta și vorbi, despre cum trebuie să fie, de ce organizare avem nevoie. Aici la Chicago, nu știu ce trebuie să admir mai Întâi și nu știu despre ce să vorbesc În primul rând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Se pare că nu mai poți să iei masa în oraș la Stockholm fără să te ruinezi.) Margareta n-a mai fost demult așa de bine dispusă. Ajungem la teatru pe o ploaie zdravănă; parcăm mașina neașteptat de ușor. O droaie de fotografi și ziariști. Avem norocul să ajungem chiar după intrarea lui Stig Järrel1. Foarte interesantă sală, dar cam rasolită, cu toată restaurarea, mai ales la plafon. Multe personalități proeminente în sală, atmosferă de inaugurare. Reprezentația cam palidă pentru gustul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de-a dreptul venerați de întreg poporul. De aceea și Gheorghi își putea permite să nu vorbească rusește, deși, desigur, cunoștea perfect limba stăpînului. Pe scurt, seara ne prezentăm la el acasă, unde constatăm cu uluire că mai invitase o droaie de lume. Pe soția lui Gheorghi o cheamă Medea. Pentru noi e nume mitologic, dar la georgieni, de mii de ani, este un nume obișnuit. Totuși, chiar și pînă azi, a rămas singura pe care am cunoscut-o personal, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că acolo este posibilă pacea într-un viitor apropiat. Într-un mediu ca acesta de acum din Țara Sfântă, este suficient ca un singur fanatic să pună o bombă unde trebuie pentru ca un proiect pașnic, făcut cu trudă de o droaie de înțelepți, să se prăbușească într-o clipă. Asta nu înseamnă că truda "făcătorilor de pace" nu trebuie prețuită la justa ei valoare. 14 decembrie 2007 Umbra marelui frate Două chestiuni preocupă, în ultimele zile, diplomația română: expulzarea celor doi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
înțelege lesne, dacă vă veți gîndi la marele număr de oameni trîndavi ce se află la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc jumătate din întreaga populație, iar acolo unde muncesc femeile, majoritatea bărbaților sforăie în locul lor. Apoi, droaia numeroasă și leneșă de popi și de călugări! Mai puneți la socoteală pe toți bogătașii, mai ales pe marii proprietari de pămînturi, așa-numiți oameni de neam și nobilii; adăugați la aceștia servitorimea lor, adică toată acea adunătură de pierde-vară
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
7). Dar nu acesta pare să fie idealul său în căsnicie. El, în adevăr, preferă să aibă un singur fecior, dar bine înzestrat sufletește, care să aducă cu adevărat cinste întregii familii: Un singur fiu isteț mai bine, Decît o droaie fără minte: Și bezna, -n fața lunii pline, Nu-n fața stelelor, asfinte. [5] Căci el înmiresmează cu parfumul său întregul neam, întocmai ca un pom frumos și înflorit ce-mbălsămează pădurea întreagă: Un singur pom frumos, de am, Și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mamei de a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s-a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui ținut, cum ar fi Budenii, Gr.H. Grandea, Alex. Gheorghiu Doinaru, Ion Luca, Gr. Tabacaru, G. Bacovia, Maximilian Costin, I.I. Stoican, Alex. Șendrea, Dumitru Alistar etc.
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
dusă cu gândul la acei ani cumpliți. O întrebăm de atitudinea rușilor față de românii rămași sub ocupație: „Of, Doamne, Doamne! Mare jale pe bieții români! Zilnic erau arestați zeci, sute de oameni nevinovați, chiar familii întregi uneori împovărate de o droaie de copii, apoi erau urcați în lovituri cu paturile armelor sau a baionetelor în trenurile cu vagoane pentru animale și duși cine știe pe unde! Ai mei n-au dormit nopți la rândul de teama arestării, însă Dumnezeu a avut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ani și având și 25 de ani în câmpul muncii era scos la pensie și pe linie de serviciu, i se spunea că are dreptul de a alege între cele două pensii. Ce să facă un pensionar invalid cu o droaie de copii într-un mediu rural cu o pensie de 3-400 de lei sau orășeanul soldat sau ofițer cu pensia de 600-1.300 de lei lunar, când nu se găsește nimic și totul se plătește cu suprapreț? Faceți dvs., domnule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un pîrlit de posesor de pușcoci. Spre bucuria sălbăticiunilor. În nordul Moldovei avea pușcă doar Ion Saldaru și era nedespărțit de aceasta. Avea reputația de cel mai calic om din Europa și poate chiar din Eurasia. Căsuța, care adăpostea o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
domnule profesor, voi încerca să vă ajut. Chiriașul, om subțire, acceptă să se mute din casa omului. Îmi face o mare plăcere să anunț profesorul că treaba s-a rezolvat. Peste două zile vine la mine un urît cu o droaie de copii. Am găsit o locuință, dom' primar, acum stau cu copiii pe sub poduri. Ca la comandă copiii, toți cu muci la nas, încep a boci și nevasta urîtului îi trăsnește cu pumnul drept în cap, cu dușmănie. Urletele cresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
poveste mai lungă... Nu insist, dar observ că ambasadorul cere încă un coniac Curvoisier și trag concluzia că are chef de vorbă. Știam că făcuse studiile la Kiev, că s-a căsătorit cu o frumoasă ucraineancă și că are o droaie de copii, din care unul este mai alb decît albii. Este o poveste mai lungă, cum am mai spus, reia firul ideii ambasadorul. O iubeam pe Halea și m-am decis să mă căsătoresc cu ea. Am invitat-o la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de multe ghicitoare și la noi. Altceva vreau să vă întreb. Zulueta, o cunoașteți, crede orbește că duhul rău i-a fiert sîngele nopți și nopți. Și este adevărat. Dacă nu credea în duhul rău, ar mai fi făcut o droaie de copii. Credeți că ar fi fost mai bine pentru ea? Dar sacrificiul este inuman, extrem de nedrept! Noi, negrii din Africa, am făcut sacrificii și mai mari... Îmi iau rămas bun, deloc mulțumit de întîlnirea cu babalawo. Îl invit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de acuzat la profii de la noi e un fel de ipocrizie greu de înțeles, care mă scoate uneori din pepeni. Spunea cineva la curs că puștii de azi ar fi niște privilegiați având acces la Internet și putând vedea o droaie de filme din celebra triadă pumni-pistoale-gagici goale. Nimic nu se compară cu telenovelele și jocurile pe calculator, cum ar veni. Toate astea sunt o binefacere. Pentru un intelectual, atare afirmație te lasă paf. Admite, cu alte cuvinte, că el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot nu le-aș fi ținut minte, iar acum sunt așezate în memoria mea limpede, parcă dintotdeauna. (Chiar, acum probabil aș face față la discuțiile filosofice purtate de tata cu domnul Stamatiad!...) Sau, în rezumat: acum dețin, în compensație?, o droaie de însușiri extraordinare, dar pentru ei, cei de jos, cei vii, am devenit invizibil, nu mai contez pentru ei, am fost șters din lumea oamenilor, așa cum ștergi de pe tablă cu buretele o propoziție oarecare când ora s-a terminat. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
câștigător la loterii; cât și al ultimelor „pianuri“ purtate legănat În spinare de compozitorul cântecelor de pârnaie, de pușcărie, Victor Talianu, Împodobite ca o brezaie și acompaniate de tambura sau daruca cu zurgălăi și ritmuri orientale. și m-am ținut droaie cu toți copiii mahalalei noastre după ultimele figuri năzdrăvane ale trotuarului bucureștean, după „Nicu Meț, calare pe măgăreț, care șade În coteț și mănâncă castraveți“, după „piticul de pe bulevard“ și după acel maniac nervos, „Sânge-rece“, care invectiva și scuipa, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o tavă metalică. Conversația lor a fost diversă. Nu îi scormonise viața particulară și asta o bucură foarte tare. Pe chipul bătrânului se putea citi că și-o dorea pe Carlina de noră. După puțin timp, în casă năvăliră o droaie de fete aflate într-o vizită neoficială, dar văzându-le pe cele două persoane străine, se scuzară și se retraseră. Bătrânul, cu o privire tăioasă, îl întrebă pe Valentin: - Ce-i cu fetele astea? Sau e Anul Nou și umblă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și-l scoase noaptea pe nesimțite din curtea stăpânului. Un ban de aur, simbria lui pe o săptămână, Îl costă ca să-l Îngroape În pământ sfințit. Ar fi fost cu primejdie să se afle, dar groparul era sărac, avea o droaie de copii, așa că totul se făcu repede și În taină. Meșterul și lucrătorii lui nu se Întrebară ce-i cu străinul. În acele vremuri nesigure, soarta unui om n-avea mare preț. Poate că-l ucisese careva Într-un colț
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
urletele vijeliei își coborâră glasul. Zbuciumul văzduhului se mai potoli. Un tunet îndepărtat abia se mai auzi. Noi am ajuns cu bine acasă. O baie caldă m-a readus la realitate. Părinții erau înspăimântați. Nu-și mai puteau reveni. O droaie de întrebări... rămâneau fără răspuns. Ce le puteam spune! Priveam pe geam cum Oltea s-a încumetat să "regularizeze" apa din ogradă. Șanțurile pline nu mai absorbeau nici o picătură de apă. Râpa din marginea livezii era plină, până la refuz. Obosită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lua adesea pe genunchii săi zdraveni și mă legăna. Mamei nu-i prea convenea acest lucru și dânsul înțelegea numaidecât. Mă lua afară și mă dădea în scrânciob, până mă săturam. Era un om tare bun. Avea și el o droaie de copii (nu le știu exact numărul). Se retrăgea în cele din urmă, spunând că se va odihni puțin, ca la noapte să-și poată face serviciul cum trebuie. Când într-o vară, potolindu-se ploile și văzându ne ogoarele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vechi prieteni de joacă, de la care am deprins să vorbesc atunci la fel de bine maghiara ca și româna și dintre care n-am mai reîntâlnit-o apoi decât pe Irma, țigancă unguroaică, mai mare ca mine cu vreo doi-trei ani, căpetenia droaiei de pueri, „amanta“ mea, inițiatoarea mea primordială în ale erosului. Ferestrele mărunte ale acestor apartamente dădeau spre canalul Someșului, care mărginea de partea asta ulița, iar de partea cealaltă direct zidurile clădirilor ce se oglindeau în apă. Când cursul apei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ghetto, nu prea departe aflându-se și o școală rabinică, frecventată de juni perciunați, în caftanele și cu pălăriile lor popești negre. În vecini de noi, pe partea casei, într-o curte vastă și prăfoasă mărginită de maghernițe, zburătăceau o droaie de ovreiași mucoși și băloși, dintre care nu peste mulți ani aveam să-mi culeg tovarășii de joacă. Despre casa bunicilor, se spunea că ar fi fost înainte vreme un bordel („cuplărai“), ceea ce ar fi explicat multele ei uși. Viitorul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de gânduri, nici nu am băgat de seamă că Mișa îmi povestea ceva. Se vedea treaba că Mișa avea mâncărici la limbă. Mă reculeg și ascult. Să vedeți: iarna trecută, mergeam cu sania pe Scăricica și văd dintr-o dată o droaie de copii cu săniile, iar între ei un bărbat voinic, care, nici una nici două, s-a așezat pe o săniuță și dă-i drumul la vale. Copiii au sărit și ei pe săniuțe, după el. În urma lor, zăpada zbura ca
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Negruți avea specialitatea să stabilească în mod exact data întemeierii Junimei și totuși în curs de vreo 14 ani nu a reușit complet s-o stabilească. De ce? Fiindcă îndată ce oratorul - bine înțeles într-un discurs umoristic - determina o dată oarecare, o droaie de întrerupători, îi aruncau cele mai energice dezmințiri... Așa d. Negruți a stabilit deocamdată anul înființărei, acela de 1863. A ajuns domnia sa de asemenea să stabilească și luna, luna februarie mi se pare; a ajuns să stabilească și locul unde
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]