264 matches
-
îmi spunea numirile tuturor florilor, ierbelor și buruienilor, arătîndu-mi chiar și pe acelea care sunt bune de leac: Ceea ce este dobrișor și cealaltă ghizdei; asta e laptele stîncei și astălaltă zîrnă-mițoasă; ici iată brîndușe și colea dedeței; apoi lobodă și drob, vîzdroagă și siminos, iarba-ciutei și piperig, pojarniță și sefterea" și altele multe... Dar cine le mai ține minte! De-aș fi stat să le însemnez pe toate... Din norocire, bisoceanul meu nu știa nimic despre chipul cum ne batem joc
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre ea, cu capul slobozit în zăpadă, lingea un drob de sare. Soarele juca pe spinarea lui făcând tumbe de clovn. Se apropie și-l îmbrățișă, mângâindu-l între coarne, dar Tudor se scutură bătând cu copita-n zăpadă. N-avea chef de ea. Femeia se repezi-n casă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de baie, mai ales cu vapori“, derivat al unui verb *extupare „a umple cu vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu vapori“, derivat al unui verb *extupare „a umple cu vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la început, „steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase“. Sensul de „membrană care învelește stomacul și intestinele animalelor“, pe care îl are prapur în rețeta pentru prepararea drobului, este o creație metaforică apărută relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de origine turcă cighir, dat fiind că este vorba despre un fel de mâncare orientală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Sensul de „membrană care învelește stomacul și intestinele animalelor“, pe care îl are prapur în rețeta pentru prepararea drobului, este o creație metaforică apărută relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de origine turcă cighir, dat fiind că este vorba despre un fel de mâncare orientală (din aceeași terminologie culinară cu piftia și iahnia); cuvântul cighir are în prezent circulație regională. Termeni din domeniul vestimentației Câmpul semantic al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Gheorghe Florescu, Dumitru Costea, Vasile Costea, Dumitru Tătărușanu, Ion Nichita, Mitruță Nichita, Vasile Rotaru. Tragic a fost pentru familiile ai căror soți, fii, frați nu s-au mai întors, peste jumătate din cei plecați. Este și cazul prizonierului Vasile I. Drob, care a murit în Uniunea Sovietică. În memoria lor, s-au ridicat monumente la Lespezi, Heci, Bursuc Deal, Buda. Numele celor căzuți la datorie au rămas înscrise pe plăcuțele monumentelor: 1. Eniu C. Ion 09.08.1923, Lespezi, plt. Șc.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gradul I; - Aurel Roșca, profesor definitiv; - Ramona Pintileasa, profesor definitiv; - Virgil Grigoraș, profesor gradul II;Voica Nemțanu, profesor gradul I; - Anișoara Boboc, profesor definitiv; - Liviu Vasile, profesor debutant; - Mirela Cășuneanu (Mărculeț), învățător gradul I; - Vasile Spataru, învățător gradul I; - Aurora Drob, învățător gradul I; - Maria Roșca, învățător gradul I; - Elena Ostrovan, învățător gradul I; - Didina Ungureanu (Ciubotaru), învățător gradul I; - Elena Mărculeț, educator gradul I; - Maria Timofte, educator definitiv; - Dorina Lișman, educator definitiv; - Mihaela Lazăr, secretară; - Elena Slabu, îngrijitoare;Carmen Tiron
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu două nivele au balcoane lipsindu-le ceardacurile din lemn, frumos ornamentate de altădată. Casele și acareturile au fost construite, în marea lor majoritate, de meșteri locali, unii dintre ei adevărați artiști: Dumitru Coștiug (Sâșa), Costel Drobotă, Haralambie Drobotă, Neculai Drob, Mihai Costea (Dumbrava), Gheorghe Lungu, Mihai Mocănița, Toader Paiu, frații Paiu (Ionuț, Vasile și Mihai), Neculai Pamfil, C. Murgoci, Dumitru Slătineanu, Petru Ghe. Slătineanu, Petru Tănasă, Ion Irina. În ultimii 20 de ani s-au construit cam 20-25 case pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cavoul familiei Luchian, din Heci. I.C. FIII SATULUI BUDA (absolvenți de studii superioare) 1. Mihaela Andrieș; 2. Pavel Apostol - teolog; 3. Neculai Apostol - teolog; 4. Alina Cighir - profesor; 5. Elena Costea - inginer agronom; 6. Gheorghe Costea - inginer agronom; 7. Aurora Drob (Ilinca) - profesor; 8. Cornel Drob - profesor; 9. Traian Drob - teolog; 10. Vlad Drob - teolog; 11. Gheorghe Gherasim - management; 12. Petru Gherasim - medic; 13. Ștefan Gherasim - teolog, inspector patriarhal; 14. Dumitru Lespezeanu - medic veterinar; 15. Vasile Lespezeanu - ofițer (Botoșani); 16. Maria
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I.C. FIII SATULUI BUDA (absolvenți de studii superioare) 1. Mihaela Andrieș; 2. Pavel Apostol - teolog; 3. Neculai Apostol - teolog; 4. Alina Cighir - profesor; 5. Elena Costea - inginer agronom; 6. Gheorghe Costea - inginer agronom; 7. Aurora Drob (Ilinca) - profesor; 8. Cornel Drob - profesor; 9. Traian Drob - teolog; 10. Vlad Drob - teolog; 11. Gheorghe Gherasim - management; 12. Petru Gherasim - medic; 13. Ștefan Gherasim - teolog, inspector patriarhal; 14. Dumitru Lespezeanu - medic veterinar; 15. Vasile Lespezeanu - ofițer (Botoșani); 16. Maria Nicolae (Lespezeanu) - inginer constructor; 17
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
absolvenți de studii superioare) 1. Mihaela Andrieș; 2. Pavel Apostol - teolog; 3. Neculai Apostol - teolog; 4. Alina Cighir - profesor; 5. Elena Costea - inginer agronom; 6. Gheorghe Costea - inginer agronom; 7. Aurora Drob (Ilinca) - profesor; 8. Cornel Drob - profesor; 9. Traian Drob - teolog; 10. Vlad Drob - teolog; 11. Gheorghe Gherasim - management; 12. Petru Gherasim - medic; 13. Ștefan Gherasim - teolog, inspector patriarhal; 14. Dumitru Lespezeanu - medic veterinar; 15. Vasile Lespezeanu - ofițer (Botoșani); 16. Maria Nicolae (Lespezeanu) - inginer constructor; 17. Cristi Rotaru (Ilinca) - inginer
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1. Mihaela Andrieș; 2. Pavel Apostol - teolog; 3. Neculai Apostol - teolog; 4. Alina Cighir - profesor; 5. Elena Costea - inginer agronom; 6. Gheorghe Costea - inginer agronom; 7. Aurora Drob (Ilinca) - profesor; 8. Cornel Drob - profesor; 9. Traian Drob - teolog; 10. Vlad Drob - teolog; 11. Gheorghe Gherasim - management; 12. Petru Gherasim - medic; 13. Ștefan Gherasim - teolog, inspector patriarhal; 14. Dumitru Lespezeanu - medic veterinar; 15. Vasile Lespezeanu - ofițer (Botoșani); 16. Maria Nicolae (Lespezeanu) - inginer constructor; 17. Cristi Rotaru (Ilinca) - inginer construcții la București; 18
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de reușești? Ești teribil! Adevărul e că am o foame! Aș mânca un cal întreg. Cine știe? Dacă nu se termină curând războiul sigur o să ajungem și la asta. Dintr-o geantă scoate câteva ouă roșii, o pască mică, puțin drob de miel și un cozonac cu o frumoasă crustă aurie. Toate acestea îi aduc aminte lui Marius că este Sâmbăta Paștilor, ultima zi a postului. Din păcate, atunci când preotul a chemat pe cei din spital la slujba de Înviere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
într-unul din D-uri, în care întreaga sufragerie, pereți, pardoseală și tavan, s-a umplut de ciuperci din cauza caloriferelor reci și a aburilor de la aragaz, până când proprietăreasa, o literată am impresia, culmea!, după ce a tot gătit ciulama, tocăniță, șnițele, drob, plăcinte, doar dulceață de ciuperci n-a făcut, a înțeles ce noroc a picat pe capul ei, a demisionat dintr-un teatru, unde era secretar-literar, și s-a îmbogățit în Piața Moghioroș, vânzând la tarabă până să intervină miliția). Revenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se retrase pentru a pregăti prânzul. Acum li s-au schimbat fețele văzând atâtea bunătăți pe masă: drob, caș cu ceapă verde și ridichi, ciorbă de miel, friptură de miel cu pepene murat, cozonac, pască, afinată, busuioacă, pâine de casă... Petre oficia serviciul ca un maestru, stilat și atent la reacțiile musafirilor. Nu auzi nici un comentariu negativ sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru a aduce bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci”. Ia să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târgului Ocnii, și cu tot dealul unde se scoate sarea, cu toată dijma din toate, atâta din sarea ce se scoate din deal cum și din târgu și din câmpu,... să aibă spitaliia omul său acolo să ia din dzece drobi de sare sau steții unul, cum și din țarini și din fânaț,... și din dughenile ce sântu în târgu... Și începându-să a lua vinitul acest hotărât mai sus, întâi să să facă... trebuincioasăle casă, și zidiul împregiurul mănăstirii până să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]