262 matches
-
asta face. împăratul druid nu numai că e gol, dar nici măcar nu e împărat. Cine distruge microbii dătători de boală distruge cauza bolii, dar totodată înlătură patologia misterelor sordide, dătătoare de fiori, care emană din arcanele ei. Acesta e cazul druizilor: Brunaux, dedicat adevărului, devine inflexibil, respinge verosimilul și îmbrățișează veridicul, reducînd istoria la schema unei unice variante valabile. O variantă deprimant de mediocră, potrivit căreia druizii au fost niște filosofi care nu au scris nimic și care au dispărut din
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
patologia misterelor sordide, dătătoare de fiori, care emană din arcanele ei. Acesta e cazul druizilor: Brunaux, dedicat adevărului, devine inflexibil, respinge verosimilul și îmbrățișează veridicul, reducînd istoria la schema unei unice variante valabile. O variantă deprimant de mediocră, potrivit căreia druizii au fost niște filosofi care nu au scris nimic și care au dispărut din istorie înainte ca romanii să cucerească Galia. Acesta e adevărul gol-goluț despre druizi. Restul e fantasmagorie frivolă născută din delir de imaginație romană, sporită apoi de
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
la schema unei unice variante valabile. O variantă deprimant de mediocră, potrivit căreia druizii au fost niște filosofi care nu au scris nimic și care au dispărut din istorie înainte ca romanii să cucerească Galia. Acesta e adevărul gol-goluț despre druizi. Restul e fantasmagorie frivolă născută din delir de imaginație romană, sporită apoi de elucubrațiile ulterioare ale făcătorilor de scenarii de film. Situația, să recunoaștem, e aporetică: pe de o parte, fantasmagoria e rea, fiindcă face din druizi niște căpcăuni inteligenți
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
adevărul gol-goluț despre druizi. Restul e fantasmagorie frivolă născută din delir de imaginație romană, sporită apoi de elucubrațiile ulterioare ale făcătorilor de scenarii de film. Situația, să recunoaștem, e aporetică: pe de o parte, fantasmagoria e rea, fiindcă face din druizi niște căpcăuni inteligenți manevrînd tainele universului, pe de altă parte fantasmagoria e bună, fiindcă dă sarea și piperul fascinației exercitate de druizi asupra posterității. Straniu e că în preambul autorul simte nevoia să precizeze că volumul nu este nici tratat
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
scenarii de film. Situația, să recunoaștem, e aporetică: pe de o parte, fantasmagoria e rea, fiindcă face din druizi niște căpcăuni inteligenți manevrînd tainele universului, pe de altă parte fantasmagoria e bună, fiindcă dă sarea și piperul fascinației exercitate de druizi asupra posterității. Straniu e că în preambul autorul simte nevoia să precizeze că volumul nu este nici tratat de istorie și nici lucrare de vulgarizare, ci mai curînd o investigație care împrumută deseori alura unei... anchete polițiste. Pe moment, cititorul
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
un volum, a constat stufoșenia fără fir călăuzitor a întregului. Și atunci, spre a atenua zigzagurile unui demers care, pe cît de competent e sub unghiul informației, (Brunaux este un specialsit de prim rang în materie de gali, celți și druizi) pe atît de redundant e pe alocuri (aceleași episoade revine de mai multe ori în carte), autorul a așezat volumul sub zodia unei cercetări detaliate, desfășurată în mai multe direcții, de unde și verdictul de anchetă de tip polițist. Dai de
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
panoplia împotriva duhurilor necurate), folosirea plantelor psihoactive precum cânepă sau “ciupercă cu buburuze”, ori Amanita Muscăria, comunicarea cu spiritele străbunilor și a animalelor, etc. Mircea Eliade în De la Zamolxis la Gingis Han, găsește corespondențe foarte strânse între traci, geți, celți, druizi și totuși scrie: “...nemurirea spiritului, fericirea eternă a lumii primordiale, credința că moartea este o poartă de trecere către o altă dimensiune a existenței, puterea nemărginita a lui Dumnezeu, sunt mai vechi în conștiința geto-dacilor, decât la celți”. Dar, ca să
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
dacii, galii sacrificau bărbați când voiau să afle răspunsuri la întrebări privitoare la evenimente din viitor. Îi înfigeau sabia în piept, deasupra diafragmei, celui destinat sacrificiului și prefigurau ce se va întâmpla în viitor după modul în care cădea victima. Druizii aveau, de asemenea, o doctrină complexă în ceea ce privește nemurirea, având o morală și o viziune generală aparte despre lume. Având o mitologie bogată, practicau rituri și ritualuri funerare adecvate. Ei considerau că moartea nu este decât o strămutare temporară și că
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
la Mannoroth, Grom învingându-l cu prețul vieții, dar scăpându-și o întreagă armată de influența demonului. Tyrande Whisperwind, lidera Elfilor-Nopții este speriată de oamenii și orcii care le încalcă pădurile, distrugându-i. Ea află de invazia Legiunii și trezește druizii, în special pe iubitul ei, Furion Stormrage. Împreună, aceștia îl eliberează și pe fratele lui Furion, Illidan. Illidan se întâlnește cu Arthas, care îi spune despre puterile demonice ale craniului lui Gul'dan. Illidan îi utilizează puterile pentru a-l
Warcraft III: Reign of Chaos () [Corola-website/Science/314468_a_315797]
-
o atestare a daco-rom. hoi leronda lerului doamne (G. Dem. Teodorescu, Poesii populare, p. 43). Formule care pot fi explicate ca supraviețuiri ale aceluiași glosem celtic: lair - plus anafora de adstrat creștin Doamne/ Bog. Între clasa sacerdotală a geto-dacilor și druizii celților s-au făcut numeroase apropieri. Ca și druizii, preoții getodacilor au avut un cult misteric cu caracter noocratic și inițiatic, scrierea tabuistică, sacrificii umane și ritualuri de trecere centrate pe epifania unui zeu urano-htonian. Interrelaționarea cultică a celor două
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Dem. Teodorescu, Poesii populare, p. 43). Formule care pot fi explicate ca supraviețuiri ale aceluiași glosem celtic: lair - plus anafora de adstrat creștin Doamne/ Bog. Între clasa sacerdotală a geto-dacilor și druizii celților s-au făcut numeroase apropieri. Ca și druizii, preoții getodacilor au avut un cult misteric cu caracter noocratic și inițiatic, scrierea tabuistică, sacrificii umane și ritualuri de trecere centrate pe epifania unui zeu urano-htonian. Interrelaționarea cultică a celor două etnii are și o mărturie istoriografică, Origene spunând în
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
istoriei, Preistoria și Evul Mediu timpuriu, epocile când se constituie primele coagulări statale. Englezii își îndreaptă privirile spre lumea celtică, de unde succesul extraordinar al Poemelor osianice, falsul săvârșit de MacPherson, francezii se entuziasmează de eroismul lui Vercingetorix și de înțelepciunea druizilor, germanii sunt pasionați de monografia istoricului roman Tacitus Germania și sunt pătrunși de faptele eroilor nibelungilor și de religia lui Odin; italienii volens nolens îi cultivă pe romani. Cu toată această mitologie a substratului prestigiul Romei este atât de mare
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
pună umărul, a reprezentat un act al unificării", a spus Parker Pearson de la Universitatea Sheffield, șeful proiectului. Alte teorii sugerau că cercul de pietre a fost folosit ca un loc de observație preistoric, un templu al soarelor sau templu al druizilor.
Misterul Stonehenge rezolvat după 5. 000 de ani () [Corola-journal/Journalistic/66511_a_67836]
-
celibatari au nume diferite și atît de mulți oameni diferiți au același nume. Uită-te la Monboddo. Toți am cunoscut doi Monboddo, și următorul va fi mai mult ca sigur o femeie. Cazul meu, de exemplu! Anul trecut eram Arhi Druid de Camelot și Cadbury. Anul ăsta, datorită presiunii ecumenice și regionalizării, sînt Proto-presbiter de Ynyswitrin și, cu toate astea, sînt același om și fac același lucru. — Iată-l și pe inamic! zise Odin cu voce scăzută. Intrară cinci negri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
atât de frecvent, într-o formă semiclandestină; însă riturile la care de obicei se recurgea nu erau altceva, de cele mai multe ori, decât trucuri ale unor impostori șireți, cărora, la sate, le făceau concurență legiuni de așa-ziși urmași ai străvechilor druizi, care maimuțăreau în felurite forme metodele de divinație celtice. Arta prezicerii practicată de Cetegus era cu totul altceva. Ea reprezenta într-adevăr o veritabilă artă, ce venea din cea mai pură tradiție romană îunii pretindeau însă că lumea romană le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nici un dubiu în acest sens, îl citez: „Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rânduri, în multe feluri și-n multe părți, până când contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce”. Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atât de original cât spun admiratorii săi care nu au mai citit și alți scriitori contemporani. A fost devansat atât prin celebrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
în pat, acoperindu-și goliciunea cu pătura. — Ești cea mai mistică persoană pe care o cunosc. Tot timpul lauzi un fel de esență vie pe care noi nici măcar n-o putem... Robert Karsch îl luase în râs fără milă. Entul. Druidul. Uriașul Verde Junior. Karin îi ținuse isonul - orice cruzime era bună, ca să fie recunoscută. Daniel vorbi către ceva de dincolo de fereastră. —Un milion de specii care se îndreaptă spre dispariție. Nu putem face prea multe mofturi când ne alegem căile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu reușise vreodată. El voia să afle cât de multe știa ea. Dar refuză s-o întrebe. Preferă s-o fixeze, cu o privire la fel de intimă ca un braț în jurul taliei ei. — Stai așa. Doar n-ai vorbit iar cu Druidul. Ce mai e nou prin lumea sfântului ecoterorism? — Lasă tonul ăsta superior, Bob-o. El zâmbi. —Ai dreptate. Oricum, el și cu mine suntem acum în aceeași branșă, practic. Construim un viitor mai bun. Fiecare după posibilități. Ea își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pulbere. Căci lumea democratică - încă Platon o știa foarte bine - a fost mereu o lume a tinerilor, a lipsei de memorie, în care poezia este echivalentul exact al tinereții. Să fii poet bătrân era acceptabil, poate chiar inevitabil, în vremea druizilor sau a lui Hokusai. Astăzi este doar o tristă neânțelegere. Și, după cum publicul nu te mai urmează de la un timp 274 (pentru că tot ce-ai inventat tu cu douăzeci ani în urmă a devenit acum normă și pare vetust și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
amintească cifrul. Bunăoară: Imelda, Hai Vendicato Hiram Empiamente Assassinato*. Și pe urmă, de ce trebuia Belbo să gândească În termenii cabalistici ai lui Diotallevi? El era obsedat de Plan, iar În Plan introduseserăm atâtea alte componente, rozacruceenii, Sinarhia, Homunculii, Pendulul, Turnul, Druizii, Ennoia... Ennoia... M-am gândit la Lorenza Pellegrini. Am Întins mâna și am Întors cu fața fotografia pe care o cenzurasem. Am Încercat să alung un gând nelalocul lui, amintirea acelei seri În Piemont... Am apropiat fotografia și am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
alegorie ermetică, Înviere după ce s-a dizolvat În măruntaiele pământului etc. etc. Crist nu-i altceva decât Elixirul alchimiștilor. Pe de altă parte, toată lumea știe că treimea e o noțiune ariană, și iată de ce Întreaga regulă templieră, dictată de un druid ca sfântul Bernard, e dominată de numărul trei”. Colonelul mai luase o Înghițitură de apă. Era răgușit. „Și ajungem la cea de-a treia etapă, Refugiul. Este Tibetul”. „Și de ce Tibetul?” „Păi, pentru că, mai Întâi de toate, von Eschenbach povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a fost Întotdeauna aceea de a menține raportul cu acest centru secret, comunicarea activă Între Înțelepciunea Orientului și Înțelepciunea Occidentului. Iar În acest caz e clar unde trebuie să se producă cea de-a patra Întâlnire, Într-un alt sanctuar druid, orașul Fecioarei, și anume catedrala din Chartres. Chartres, față de Provins, se află de partea cealaltă a fluviului principal din Ile de France, Sena”. Nu mai reușeam să-l urmărim pe interlocutorul nostru: „Dar ce legătură are Chartres cu itinerarul dumneavoastră celtic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fecioare negre, și aceasta și-a stors din sân trei picături de lapte ce au căzut pe buzele viitorului fondator al Templierilor. De aici romanele Graalului, ca să creeze o fațadă cruciadelor, și cruciadele pentru a regăsi Graalul. Benedictinii sunt moștenitorii druizilor, o știe toată lumea”. „Dar unde sunt aceste fecioare negre?” „Au fost făcute să dispară de cei ce voiau să defăimeze tradiția nordică și să transforme religiozitatea celtică În religiozitate mediteraneeană, inventând mitul Mariei din Nazaret. Ori au fost travestite, denaturate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care va face din fecioara neagră simbolul materiei prime asupra căreia lucrează căutătorii acelei pietre filosofale care, cum s-a văzut, nu-i altceva decât Graalul. Și acum gândiți-vă de unde i-a venit inspirația celuilalt mare profet inițiat de druizi, Mahomed, pentru piatra neagră de la Mecca? La Chartres, cineva a zidit cripta prin care se face comunicarea cu ascunzătoarea subterană unde se află Încă statuia păgână originară, dar, căutând bine, mai puteți descoperi o fecioară neagră, Notre-Dame du Pillier, sculptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
străfulgerată de extază, populată de prezențe, de emanații, demoni și cohorte Îngerești. E o știință difuză, dezlânată, veche de când lumea, care datează dinainte de Pitagora, de la brahmanii din India, de la evrei, magi, gimnosofiști și chiar de la barbarii din nordul extrem, de la druizii din cele două Galii și din insulele britanice. Grecii considerau că barbarii erau barbari pentru că nu știau să se exprime, cu limbajele acelea care, În urechile lor mult prea educate sunau ca niște lătrături. Dimpotrivă, În epoca noastră s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]