954 matches
-
și duce departe scrisoarea se va rătăci unde se despică zarea, cerneala își va pierde culoarea... Drumețule, vei rătăci adresa mea, nu vei ști niciodată unde mă voi afla, speranța va muri odată cu ea, de supărare, vântul lacrimi va sufla... Drumețule, prea repede trec clipele, ești vis feeric pe ale mele gene, leg sfori și împletesc nuiele, să uit dorințe și pofte viclene.... Drumețule, mai treci prin gara noastră să vezi Expresul fugind prin pacea sihastră, mă duce departe, stau la
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
ști niciodată unde mă voi afla, speranța va muri odată cu ea, de supărare, vântul lacrimi va sufla... Drumețule, prea repede trec clipele, ești vis feeric pe ale mele gene, leg sfori și împletesc nuiele, să uit dorințe și pofte viclene.... Drumețule, mai treci prin gara noastră să vezi Expresul fugind prin pacea sihastră, mă duce departe, stau la fereastră, flutur în vânt o eșarfa albastră.... Drumețule, aprinde flacăra iubirii să ardem pe altarul nemuririi să răsădim în suflet trandafirii, să înflorească
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
pe ale mele gene, leg sfori și împletesc nuiele, să uit dorințe și pofte viclene.... Drumețule, mai treci prin gara noastră să vezi Expresul fugind prin pacea sihastră, mă duce departe, stau la fereastră, flutur în vânt o eșarfa albastră.... Drumețule, aprinde flacăra iubirii să ardem pe altarul nemuririi să răsădim în suflet trandafirii, să înflorească sentimentul fericirii. Referință Bibliografică: DRUMEȚULE ( I II III IV V ) / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
noastră să vezi Expresul fugind prin pacea sihastră, mă duce departe, stau la fereastră, flutur în vânt o eșarfa albastră.... Drumețule, aprinde flacăra iubirii să ardem pe altarul nemuririi să răsădim în suflet trandafirii, să înflorească sentimentul fericirii. Referință Bibliografică: DRUMEȚULE ( I II III IV V ) / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , drumeții osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să fie văzut de la distanță mare , astfel că oamenii il
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , drumeții osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să fie văzut de la distanță mare , astfel că oamenii il
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
la fostul refugiu Stranașa. Grupul va pleca din municipiul de pe Mureș sâmbătă, 17 septembrie, cu trenul de la ora 7. 45 (până la Nadăș), revenindu-se în Arad în două etape, la alegere, sâmbătă sau duminică, cu trenul de la ora 18. 59. Drumeții vor parcurge traseul: Nadăș - Valea Nadăș - creasta principală - fostul refugiu Stranașa (unde se vor caza în corturi proprii) - creasta Conopului - Conop (în lungime totală de 19 km). Cheltuielile de transport se vor ridica la 8,40 de lei (84 000
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
cei care optează pentru această stațiune au la dispoziție o ofertă bogată: pot vizita, la numai 9 km de aici, lacul Poiana Mărului și cascada Sucu (unde se pot face sporturi nautice), pescuit pe lac sau în râurile de munte, drumeții montane coordonate de ghid turistic, mountainbike, focuri de tabără, servirea mesei la stână, vizitarea mănăstirii din zonă, schi și săniuș. În curând, vor fi amenajate o piscină și un teren de sport pentru tenis, minifotbal, handbal, volei sau baschet. Unitatea
Agenda2005-33-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284087_a_285416]
-
din Germania au fost până în prezent de trei ori în zona Surduc, iar în această toamnă vor finaliza un proiect cu propuneri privind dezvoltarea economică și socială a zonei, cu respectarea cerințelor de protecție a mediului. ( C. V.) Speologie Amatorii de drumeții subterane sunt invitați să participe la Congresul Național de Speologie 2005, manifestare cu tradiție, ajunsă la ediția a XXXIII-a, ce se va desfășura la Roșia, în județul Bihor, în perioada 20-25 septembrie. Înscrierile deja au început și pe site
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
cu trenul de la ora 7. 30 (din Timișoara se poate pleca cu trenul de la ora 4. 57), excursioniștii revenind în Arad, la alegere, în aceeași zi cu trenul de la ora 18. 51 sau duminică cu trenul de la ora 18. 59. Drumeții vor avea prilejul să parcurgă traseul următor: Șiria - cetatea Șiriei - Valea Almaș - tabăra Căsoaia - creasta Șoimoș - Vf. Livorscu - Valea Milovei - Milova (în lungime de 15+14 km). Cei care se întorc sâmbătă vor parcurge traseul parțial și vor fi conduși
Agenda2005-41-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284314_a_285643]
-
Retezat, pe traseele: Ohaba - Pietrele și Râu de Mori - Poiana Pelegii, la care pot să participe toți iubitorii de ascensiuni montane. În fiecare weekend se organizează, de asemenea, excursii (întoarcere duminică seara) la Muntele Mic, iar de acolo se fac drumeții până pe Vf. Țarcu. Pe parcursul sezonului estival sunt prevăzute excursii la Cheile Nerei, Cheile Carașului și Gârliștei, precum și în Munții Poiana Ruscă. Programul și data la care se organizează aceste excursii se stabilesc la întâlnirile săptămânale care au loc marțea, începând
Agenda2005-27-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283907_a_285236]
-
organizează sâmbătă, 5 martie 2005, o excursie care urmărește întâlnirea primelor flori de primăvară. Grupul va pleca din Gara Arad cu trenul de la ora 7,45 până la Milova, întoarcerea fiind programată în aceeași zi cu trenul de la ora 18,47. Drumeții vor parcurge traseul: Milova - Dealul Băilor - creasta Șoimoș - cetatea Șoimoș (252m) - Radna (în lungime de 16 km). Conducătorul de grup va fi domnul Mândrean Rus (telefon 0257/244 944). Cheltuielile de transport se vor ridica la 61 000 de lei
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
07 sau duminică cu trenul de la ora 18. 47. Excursioniștii vor parcurge traseul: Monumentul Turiștilor - Mănăstirea Feredeu - Schitul Feredeul de Sus (445 m) - Vf. Cârciuma (501 m) - tabăra Căsoaia (222 m) - creasta principală - Valea Șoimoș - Radna (lungime: 12+17 km). Drumeții vor fi cazați la tabara Căsoaia. Cheltuielile de transport și cazare sunt estimate la 200 000 de lei. Excursioniștii vor aduce saci de dormit, îmbrăcăminte călduroasă, bidon cu apă. Conducătorii grupului vor fi Helena Pabin (tel. 0257-348 465) și Cristian
Agenda2005-12-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283518_a_284847]
-
Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad (www. veniticunoi. ro) organizează Excursia urzicilor. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 7. 45 (va coborî la Radna) și va reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 18. 59. Drumeții vor parcurge traseul: Radna - Mănăstirea Maria-Radna - Dealul Mănăstirii - creasta laterală stângă - ruinele Cetății Cladova (popas mai lung) - Valea Jerbelova - Dealul Hotarului - Ghioroc (14 km). Conducătorii grupului vor fi Adriana Sabău (tel. 0257-246 328) și Cristian Marian (tel. 0257-228 702). Cheltuielile
Agenda2005-19-05-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283674_a_285003]
-
și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere străvechi, întruchipat într-n chipeș, flăcău, iubareț seduce tot ce-i iese-n cale, ca un deochi, și-apoi sărută fetele ce-l cred un drumeț. Dragobetele-i ziua când triumfă iubirea, e simbolul dragostei supreme, la români, iar datinile și tradițiile au însăși, menirea, să arate că doar, iubind suntem mai buni. 21 Februarie 2017 - MIT Referință Bibliografică: DRAGOBETELE ( Sărbătoarea iubirii la români) / Maria Ileana Tănase
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
Acasă > Orizont > Portret > MARIOARA MÂN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEȚ ÎNTRE HODAC ȘI CLINCENI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Verigă intermediară între melosul popular și folcloric mureșean, cu rădăcina adâncă și inseparabile revărsări de unde noi, întemeiate și ele pe
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Verigă intermediară între melosul popular și folcloric mureșean, cu rădăcina adâncă și inseparabile revărsări de unde noi, întemeiate și ele pe tradiție, cântecul interpretei Marioara Mân Gheorghe este un drumeț ce-a răzbătut cale lungă din satul mureșean Arșiță, comuna Hodac, în comuna Clinceni, Ilfov. Este cert că, odată ajuns la București, acest călător cântec nu s-a spoit în aurul fals al lumii noi, ci a rămas în puritatea
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
iubitori ai spectacolului muzical folcloric de pretutindeni. Ei dacă nu îi instituie pe cei doi cu rangul biblic interzis acasă, le acordă amândorura prețuire și admirație, pretutindeni! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Marioara Mân Gheorghe. Cântecul, drumeț între Hodac și Clinceni / Aurel V. Zgheran : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1655, Anul V, 13 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
Primăvară să îmi facă rochie ca pentru prințese, din flori de câmpie. Ne-nflorim iubirea, lumii ne-nțeleasă. Și-l rugăm pe Domnul, să ne-o ocrotească. Cu bune și rele vom trece prin vreme, fără trufie, păcate sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
de Moldovă nordică ce și-a scris istoria cântând, făcând haz de necaz, scurgând spirit din pană și având numai și numai brațele dragostei pentru glie, a Sucevei, Botoșaniului și Dolhascăi, artiștii Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București vor drumeți, ca etern închinați unei tainice atrageri - mai cu seamă în ce îl privește pe actorul Alexandru Arșinel, directorul Teatrului, moldovean neaoș, de la Dolhasca...! Dar și actorii Stela Popescu, descinsă din părinți basarabeni, Vasile Muraru cu rădăcini hrănite din sevele de sub
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
E teafără lumina dintre mâini, Nici nu mai știu cum ne trecură anii, Aproape că suntem și noi bătrâni... Cât încă e lumină și se poate Și soarele mai are un contur, Nu-i timp pentru nimicurile toate Și bârfele drumeților din jur. Tineri, maturi, acum când scriu, bunici Și mai departe ce vom fi nu știm... Tot mai avem de rânduit pe-aici Și-i vreme îndestulă să iubim! Tot mai aproape-i zarea cea albastră, Nici zeii câteodată pe
NU-I TIMP... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383854_a_385183]
-
Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului https://www.youtube.com/watch?v=b6TinfzTtfk Am rămas copac. Mă sădiseră, în tinerețe, bătrânii, undeva la răscruce de drumuri. Cică aș fi reper pentru drumeți. Mai spun, niște babe nebune, că la mine, între frunze, s-ar ascunde diavolul șchiop. Care noaptea, leagă la ochi stelele, tulbură izvoarele, spurcă fecioarele, ziua, încurcă drumeții ducându-i în alte direcții. Am rămas apă. Mulți spun, că m-
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
tinerețe, bătrânii, undeva la răscruce de drumuri. Cică aș fi reper pentru drumeți. Mai spun, niște babe nebune, că la mine, între frunze, s-ar ascunde diavolul șchiop. Care noaptea, leagă la ochi stelele, tulbură izvoarele, spurcă fecioarele, ziua, încurcă drumeții ducându-i în alte direcții. Am rămas apă. Mulți spun, că m-aud, uneori, plângând, Ce stiu ei? Aș vrea, de multe ori, să fiu om, să-mi ies din matcă peste maluri, peste diguri, să alerg pe câmpii, să
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Câți mor cu inima de doruri arsă Câte iubiri de minte doar știute. Dar câtă fericire putem oare afla Dintr-o primăvară și-un Martie-ndrăzneț? Nu putem lua cât el ne poate da Căci nu suntem decât grăbitul.......trist drumeț! Citește mai mult MARTIEMi-am pus cu grijă capu-n firul ierbiiși-am stat acolo mult în nemișcareSă văd cum vin să se adape cerbiiși cum frământă pământul în picioareCopacii prind pe ramuri mlădițe,mugurașiPrivirea liniștită străbate,se desfatăAi vrea să stai
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]