770 matches
-
vârste și n-a prădat-o decât de vreun strop amar de vin, vreun măr căzut, vreo barză rănită nezburată cu sorele din calea iernii, vreo brumă vânătă, cernută peste ani, vreo tuse, vreun vârtej de frunze, vreun plâns străin, dușman inimii, vreo iubire dușmancă minții, căci acestea-s toate averile toamnei, restul e al poeților, pictorilor, cântăreților?! Cu ce drept, toamna, va să zică, ia speranța omului și-i dă însingurarea, îi ia căldura și-i dă frigul, îi ia copacii și
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TRECERE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului Spune-mi! De ce sufletu-mi plânge, lacrima-mi curge când timpul trece, dușman atât de calculat și rece? Încerc să mă opun, dar în zadar, împotrivirea nu îmi înțelege. Mai curge-o picătură în pahar, întorc o filă-n calendar, ea..., viața, trece. Când ziua se transformă-n noapte, cu-a timpului povară
TRECERE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343295_a_344624]
-
dar au fost, însă fiecare a primit de la Dumnezeu după merit. Nu se poate să trăiești o viață și să nu ai dușmani și prieteni, dar uneori ajungi la concluzia, că mai multă stimă merită cel care ți-a fost dușman...decât un prieten care te-a trădat. 17. În opinia Dvs., ce-i trebuie unui om ca să fie fericit? - Nu știu. Este cea mai grea întrebare. Depinde de cum și ce înțelege fiecare prin noțiunea de feicire... M-aș înclina spre
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
la ei acasă pe băștinașii timorați prin legea lor nelegiuită (fățiș atac interior la ordinea constituită), că azi - prin vrerea unor șuți la cârmă-n astă făcătură - Evropa-i cu asalt luată de neomigratori arabi. Și-această cruciadă musulmană, organizată și dușmană cu tot ce stă sub semnul crucii (nici Roșa Cruce nu-i ferită!) are ca scop să cucerească în chip aparte Europa prin rodnicia femeiască, astfel ca-ntregul continent în timp s-ajungă califat și creștinismul tot mai firav în
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
vrut al ei-și te-a furat/ nesătulă poftă de balaur.// De-am strigat apoi că ești a noastră/ tânără, întreagă și pe veci,/ m-au închis între pereții reci/ și mi-au pus zăbrele pe fereastră.// Azvârlit în temnița dușmană/ gem ades, însângerat sub fier,/ și-atunci pun câte-un crâmpei de cer/ din seninul tău-bandaj pe rană.// Foamea când îmi cască noi abise/ vine câte-un pui de cozonac/ ce-a crescut ca mine, pe Bugeac,/ trupul să mi
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot de îndemn/ să rupă lanțul și să ia sâneața.// Atunci vor arde țestele dușmane/ cu vâlvătăi de sânge și de fum/ și nu va fi zăgaz pe nici un drum/să ne oprească iureșul, Ștefane.// Amin ! ----------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 27 martie 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE / Gheorghe
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
au format alți dascăli și pedagogi iluștri, eroi, genii, artiști, preoți, conducători, ierarhi de seamă. Oameni politici de stat care nu s-au înconvoiat, n-au îngenuncheat, n-au trădat, n-au vândut și n-au cerșit pe la porți străine, dușmane și râvnitoare la Moșia noastră. Mame care și-a crescut odoarele dragi în dragostea de Dumnezeu și de Neam, și care la rându-le multe s-au jertfit pentru Adevăr. Elevi, Studenți și Fecioare care au luptat pe front, în
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
genunii,/ din lacrimi înviem mereu,/ și împletind din lacrimi funii,/ ne priponim de Dumnezeu.” (Radu Demetrescu Gyr, Lacrimi-Poezia în Cătușe. Ed. Omniscop, Craiova, 1995) Peste zestrea multimilenară și spirituală a permanenței noastre istorice s-au dezlănțuit tot felul de năvăliri dușmane, care mai de care mai flămânde și mai însetate de sânge, tot felul de prigoane barbare și creștine, tot felul de persecuții politice și religioase, tot felul de silnicii, abuzuri și violențe, dar gama inimaginabilă de monstruozități și atrocități perverse
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
și straniu La fiece pas se-arată, Pentru cei de dinainte; Umbre, din părinte în părinte. Văd pe tata, om puternic, Coborând din neam domnesc Luminând prin întuneric Drumul timpului firesc Pentru cei ce-l bat de ani, Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul Mare Ca un scut la ploi și vânt; Mama urcă pe cărare, Că îi stăruie în gând Să-i stea permanent alături; Și pe ger, și pe călduri. Ea - un tei înmiresmat ! Doi arbori recunoscuți Pe
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
și straniu La fiece pas se-arată, Pentru cei de dinainte; Umbre, din părinte în părinte. Văd pe tata, om puternic, Coborând din neam domnesc Luminând prin întuneric Drumul timpului firesc Pentru cei ce-l bat de ani, Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul Mare Ca un scut la ploi și vânt; Citește mai mult Gândurile mă inundăMotto: „Din stejar, stejar răsare”Răsfrânte-n poale de petaleGândurile mă inundăCa lumina dintr-o zareCe-n inimă se cufundăîntr-un clopoțel de crin
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
oglindă mată !Vad îndoliat și straniuLa fiece pas se-arată,Pentru cei de dinainte;Umbre, din părinte în părinte.Văd pe tata, om puternic,Coborând din neam domnescLuminând prin întunericDrumul timpului firescPentru cei ce-l bat de ani,Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul MareCa un scut la ploi și vânt;... VI. FILIALEI VÂLCEA A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI I SE CÂNTĂ PROHODUL, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016. Filialei Vâlcea a Ligii Sriitorilor
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Trenul acela istoric, purtător de biruință, cu români frumoși, inimoși, curați, cucernici, hotărâți, neînduplecați pe care ungurii voiau să-l arunce în aer, tentativă eșuată grație acelui Străbunic luptător pentru Cruce și Steag, așezat de-a curmezișul în calea viiturilor dușmane, prezent oficial, cu bucurie serafică la Marea Sărbătoare, impresionând prin statura sa voievodală. Românul, care a primit salutul cald de „bun venit” și binecuvântarea părintelui protopop Justinian Teculescu-ales Președinte al Consiliului Național, cel care s-a ocupat cu protocolul de
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
trebuie să ai o meserie!” „Declarația” sa a stârnit rumoare în clasă. Dintr-o dată, l-am privit toți cu alți ochi. Parcă nu mai era colegul nostru, Vasilică, cel pe care îl știam din totdeauna. Era un străin, un potențial dușman, un viitor membru al unui organ represiv și, în consecință, „declarația” lui s-a vădit a fi un atentat la ideea de libertate. Sărmanul Vasilică... sunt convins că dorința lui, legată de accederea într-o școală de miliție, nu avea
„VINOVATUL DE SERVICIU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373520_a_374849]
-
avere! Eu însă mi-am ales doar o altă cale. Îmi iau ceea ce doresc fără să fac ploconeli și temenele nimănui. Cumva suntem însă la fel. Ne asemănăm...colega! Aurul ne-a fost altar și credință amândurora. Prieten și uneori dușman. Stăpân și slujitor. Și e singurul zeu pe care îl recunosc ca fiind adevărat și viu! În rest totul e fum și cenușă. Și e acesta un zeu pe care dacă îl ai în buzunare nu-ți mai pasă de
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
ferată spre Ciulnița, de unde știa cum să ajungă peste câmp la Slobozia, cale de 20 km. Când ajunse la Ciulnița, Mache se duse direct la casa socrului sau, unde observă că era goală și arăta destul de jalnic. după trecerea trupelor dușmane pe aici. Ușile și ferestrele erau deschise, iar din casă fuseseră furate toate lucrurile de valoare.. Făcu focul la plita din bucătărie, încălzi apă și făcu o baie, după care tânjea de zile întregi, deși înotase în fiecare noapte în
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
au atacat din umbră, lăsându-l în sânge zăcând. Lupul Alb neclintit nu s-a apărat, a oftat ca un semn din cer, I-a iertat mirat, reînviind din mit, trimișii zeilor nu pier. De atunci hălăduiește singur printre destinul dușman, Își așteaptă lupii albi, adevărații frați regăsiți peste ani. Cu ochi înlăcrimați ca de stea mai stă de strajă la cetate, Când o Forță a Cerurilor ne va renaște din țărână și ape. Referință Bibliografică: Balada Marelui Lup Alb / Tamara
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: ” S-a-ngrozit păgânătatea de vestitul nostru Ghiaur. ” 1877
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui să nu mai vază! ---------------------------------- Unde sunt dacii de odinioară, Când în opinci slujeau o țară? Statornici în cuvânt și faptă, Umblau mereu pe calea dreaptă! -------------------------------------- Îi văd cum stau de veghe la hotar, Ca viața să nu
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
nu se arăta niciun pericol. Deodată, când căpitanul Sasu înfipse o țepușe, mortul deschise ochii holbându-se la el. Era un prim semn că acțiunea trebuia urgentată. Dar parcă mormintele nu se mai terminau. Căpitanul Arnăutu simți slăbiciunea oștenilor în fața dușmanului necunoscut al nopții și răcni de răsunară văile: - Mai repede, că se trezesc vampirii! Și într-adevăr, după foarte puțin timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile și retezară
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
înmiresmat de al dragostei parfum Gandul meu spre tine zboară bucuros Să-ți aducă mangaiere pe al vieții tale drum Gndul meu că o scanteie ce se-aprinde și nu piere Că o apă tare, mare ce străbate cu putere Dușmane meleaguri grele-si pe toate le învinge " Te iubesc" îți spune-n șoaptă- iubirea ce nu se stinge ! Așa cum printre pomi străbate o lumină Și-așa precum talazuri șunt despicate de vapor La fel mi-e inima cuprinsă de bucuria
ECATERINA NEGARA. IOANA BADEA ȘI FIINȚA GESTULUI ORTODOX de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371088_a_372417]
-
Indiferent de limba în care o spui, povestea vorbei are eroii ei care sfidează orice frontieră. Când grănicerii români îi fugăresc prin apele teritoriale pe braconierii turci împătimiți dupa calcan, i-ar putea interpela cu următoarele vorbe: fudul musafir, belea dușman! Nu de alta, dar înseamnă același lucru în graiul lui Harap Alb și al Cosânzenelor de pe carpetele cu răpirea din serai... Dat fiind faptul că, fondul comun de cuvinte este mult mai larg decât o carpetă, este de presupus că
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
nimeni: El depășea lumina și culoarea, Cuvintele-i se înfrățeau cu marea Într-un fior nemaisimțit de inemi. Iar verbul lui frigea ca o văpaie Și cauteriza în lifte răul, Păzea hotarul țării cu stiloul, Că o pândeau și-atunci dușmani - o droaie. Dar mai presus de-orice iubea poporul Și își dorea o Dacie unită, O țară-ntre hotare întregită, În care să-și creeze viitorul. De-asta îți cerem, Doamne-Sfinte, gestul: Că de-om găsi un Om să ne
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375847_a_377176]
-
orfan de tată pe la 12 ani. Tatăl lui, Leopold Armin Rosenkranz, era pictor de firme și proprietar al unui atelier în centrul Bucureștiului. El a murit în timpul primului război mondial, fiind arestat și deportat in1917, ca supus al unei țări dușmane, căci era născut în Ungaria. Mama lui Dădu, Riva (Reghina), a rămas văduva cu 4 fii și 3 fiice. Dădu era al treilea fiu. Ea s-a recăsătorit cu un lucrător din atelierul lor de firme, care era și el
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
Acasă > Redacția > Autori > NIRVANA Autor: Tanea Român Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nirvana Dușman îți e privirea-mi Ce cade asupra ta, Si zîmbetul meu dulce Alin' durerea-ti grea. Cătuși îți e lumescul Ce leagă d-efemer, Că mă iubești pe mine, Perfidul adevăr! Și dă, știu că-ți șunt dorința De-a
NIRVANA de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369131_a_370460]
-
să mă scald în ochii tăi calzi care Mai ieri visau o lume cu fluturi și parfum, Iar azi eu port în suflet tristețe, lacrimi, scrum? S-a resemnat clădindcîn juru-i ziduri groase, Și-a înfierat în trup dorințe furtunoase. Dușman își devenise ea însăși, fără știre. -M-am rătăcit de mine când te-am găsit, iubire... Și-ntinse trupul firav pe pat de frunze moarte Căzute împrejuru-i ca visele-i deșarte În mii de cioburi aspre ce-i înțepau simțirea. Și-
ȘI INIMA-I SE-OPRI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369192_a_370521]