14,427 matches
-
din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să fugă oriunde, pe timp de pace, numai să scape de acolo? Vorbe neplăcute; nu mai pot fi ocolite. Nu sîntem iubiți. Nu are nimeni nimic cu noi. Sîntem propriii noștri dușmani. Și lucrurile se pot îndrepta numai acasă. Literatura face parte dintr-un pachet de valori pe care îl propui lumii. Nu are nici o șansă, atîta vreme cît un alt pachet este plin de mizerii. Se tot străduiesc polițiile vestice să
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
scrisul, și am avut de-a lungul anilor...o oarecare onestitate, fidelitate, rigoare, spirit critic și autocritic exagerat, pînă la autoflagelare morală și spirituală "Omul nu poate fi liber decît acționînd contra propriei naturi", spunea Péguy. Sînt cel mai aprig dușman al propriului "Eu". Nu-mi iert nimic și nu îndrăznesc să vă mărturisesc din discreție despre penitențele mele decît că mă supun uneori la "proba tăcerii". Nu vorbesc zile întregi... S.G.: Despre ce erori și păcate este vorba? B.N.: Am
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
de frunte. Visul pe care l-am făcut eu n-a fost un coșmar - deci nu coboram în maximă grabă, de-abia atingând frunzele veștede ale măgurii, cu oribila conștiință a crimei, altfel perfectă, nici nu mă piteam, urmărit de dușmani feroci, deciși să mă termine, nici de armăsarul scăpat din ham ce avea ceva cu totul special cu mine și de care nu era scăpare. Nu căzusem în cuibul cu vipere, nu mă aflam la teza de matematică, nu mă
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
sperăm că declarațiile sale din campanie vor fi puse în practică de urgență. Pentru început, ar trebui clarificat cum e cu furturile de la parlamentare. Dacă Băsescu se lasă păgubaș, nu va fi un semn bun pentru începutul său de domnnie. Dușmanul de moarte al lui Băsescu nu e, în acest moment, PSD-ul, ci funestul model Constantinescu.
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
Bine și Rău, Dreptate și Nedreptate. Epopeile istorico-legendare latine celebrează adesea victoria asupra Cartaginei, izbândă decisivă pentru Roma în tentativa sa de a dobândi statutul de mare putere, ca pe o rezolvare a unui antagonism cu origini mitice. Privindu-și dușmanii cu teamă, admirație, uimire sau dispreț, romanii se contemplă implicit și pe ei înșiși, așa cum sunt sau cum și-ar dori să fie. Prezența unor străini respinși și apoi înfrânți canalizează energia romanilor, îi determină să-și conștientizeze misiunea istorică
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
Scipio - nu se plasează într-o simplă antinomie, tabloul configurat nefiind zugrăvit doar în alb și negru, mai cu seamă că recunoașterea calităților adversarului poate servi la reliefarea meritelor proprii. Arta latină oglindește complexitatea raporturilor stabilite între romani și un dușman odios, dar cu o certă putere de fascinație. Alteritatea reprezentată de spațiul punic pare să fi contribuit în mod decisiv la constituirea identității romane.
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
de metafore face ca textul unui scriitor să pară "împănat ca o tartă cu prune" - ca să-l cităm pe Lawrence Durrell - tot astfel spectacolul sfârșește prin a fi lipsit de orice arhitectură. Puțin îi pasă însă de asta lui Zholdak, dușman declarat al oricărei ordini care ar putea îndigui șuvoiul. Nestăvilită, zbuciumată, impetuoasă, dinamica lui se dovedește incompatibilă cu structurarea unui ansamblu al imaginilor. Ceea ce contează este doar succesiunea, fluiditatea și mișcarea lor interioară. Iată de ce reprezentațiile lui Zholdak ar putea
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
de presă în care a amestecat lamentabil politica, versurile de circumstanță și explicațiile elementare ale faptului că nu s-a dus să-și viziteze nevasta și fata la spital. Marea lui grijă în această conferință de presă a fost că dușmanii lui politici se folosesc de acest prilej pentru a-i da la cap. Acesta e primul lucru pe care vrei să-l spui presei după o asemenea tragedie? Apoi îți citești versurile ca să dovedești că îți pasă de accidentul provocat
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]
-
eșecuri insuportabile. Imaginea retransmisă nu interesează decît în măsura în care produce poezie grație tensiunii dialectice pe care o instalează cu prezența actorilor, altfel se reduce la o simplă retransmisie în care doar vorbele o diferențiază de un program televizual. Lupta cu un dușman, o știm, e periculoasă în măsura în care el dispune de o teribilă putere de contaminare! Spectacolul lui Porllesch a fost una din marile decepții tocmai din cauza unui asemenea efect pervers! în loc de teatru, nu asistam decît la o emisiune, căci puțin conta faptul
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
sabia lui Ștefan, ca și cum ar fi vorba de-un magic Excalibur, de-un unicat cu valoare simbolică absolută. Valoare simbolică avea orice obiect al unui rege medieval, darmite o sabie. Și mai ales una pe care ți-a capturat-o dușmanul! Cu toate acestea, despre celelalte săbii ale domnitorului textele istorice tac. Ce s-a ales de ele? Unde s-or fi aflând? Au ruginit sub ruinele castelelor moldave? Le-au topit tătarii, polonezii ori muscalii? Le-au aruncat la grămada
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Barbu Cioculescu Doborât de diavolești dușmani, dezastruos deformat de destin, doldora de devastatoare efecte, dureros debusolat de dizarmonice disfuncții, derutat de derizorii duplicități, disparități dezesperante, dominat de dorul dispariției, devastat de dispute devoratoare, debilitat de dibuiri divergente, drastic decodat, dat de dușumea, dramatic dezdrumat, dârdâind delimitativ
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
care alege să existe ca intelectual. România de lîngă el e una încă infantilă, care rimează "strămoși" cu "vijoroși", "glie" cu "măreție" și "voievozi" cu "rapsozi", într-o eternă reformă tranzițională, gata să-și apere încă "nevoile și neamul" de dușmani care nu mai vin, nu prea iubitoare de naționalități conlocuitoare și mîndră de propria cultură. Cultură care suferă însă de maladii vechi și nevindecabile: crede în ierarhiile de vîrstă, preferă atacul la persoană în disputele polemice, își linge rănile umilințelor
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
frumoase poezii epice, cîntece bătrînești, și românești, și grecești, care cîntă de pildă pe un Giuvara de la sfîrșitul veacului al 17-lea, omorît de turci, zic ei, zice cîntecul, dar de fapt turcii erau mai mult musulmani albanezi, ăștia erau dușmanii de fiecare zi ai muntenegrenilor sau ai aromânilor. Ăsta-i omorît în 1672, dar eu nu am nici o dovadă documentară că noi din ăla ne tragem. Ai noștri apar de-abia la sfîrșitul veacului al 18-lea, pe la 1770. Am
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
al Moldovei. Tradiția noastră o cere. Deci, În calitate de membru al P.N.T. și de șef al Organizației județene, vă rog respectuos să mă ajutați. Dealtfel, ar fi mult mai bine sa ma aveți pe mine, un prieten, decât pe un străin dușman la capul Sfintei Noastre Biserici. Aș putea Îndulci deciziile celor mari ! În camera se auzi o rumoare deoarece fiecare Încerca să-și dea cu părerea. Nicolae Penescu eraun bărbat frumos. Îmbrăcat cu un costum ultramodern, de culoare albastru Închis, cravată
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
aspru pe Marină și se lansa Într-un rechizitoriu, pe care Hanul, Îl compară cu acelea pronunțate de Visinski În timpul proceselor de la Moscova prin 1938. “ Dumneata, părinte Marină, ne faci de râs organizația. Un om de Încredere devenit om al dușmanilor patriei...” Vorbi timp de cinci minute. Marină se uită la el mirat și trist. Maniu Îl observa pe Penescu. Cand termină diatriba a Întrebat dacă cineva dorește să-și spună părerea. “Domnule Președinte, pot să spun ceva ?” “Desigur, fiule, spune
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
Mircea Mihăieș În ziua de azi, Statele Unite n-au nevoie de dușmani externi. Au atât de mulți în interior, încât ar putea popula cu ei un stat european de mărime medie. Unul dintre ei se numește Michael Moore, scriitor și regizor, câștigător, la Cannes, al Marelui Premiu pentru filmul Fahrenheit 9/11
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
vorba de necesara, sănătoasa atitudine a unui intelectual critic, ci de un ideolog posedat de ură. La Cannes, proiecția filmului a fost acompaniată de paisprezece minute de aplauze și ovații. Urmașii lui Vercingetorix, inventatorii tehnicii de-a arunca în capul dușmanului cocoși înfuriați, au simțit c-a venit momentul unei revanșe istorice: dacă tot i-a scăpat America de Hitler, e o datorie patriotică să demonstreze că, la urma urmelor, salvatorii nu erau cu nimic mai breji decât împilatorii. Popor rafinat
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
simțit o marginală. Tot ceea ce este moral este ostentativ" - Ați vorbit despre o baricadă. De ce priviți relația dintre femei și bărbați ca pe o luptă ? Vedeți baricade pe care alții le ignoră(m) ? - Eu așa simt. Un bărbat are un dușman: timpul, Dumnezeu sau moartea. Femeia are doi dușmani: bărbatul și timpul, Dumnezeu sau moartea. De aceea, poate, vocile feminine din lumea artei sunt puțin mai "apăsate" decât cele masculine. Pentru că o structură feminină își dorește mai întâi să-și afirme
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
ostentativ" - Ați vorbit despre o baricadă. De ce priviți relația dintre femei și bărbați ca pe o luptă ? Vedeți baricade pe care alții le ignoră(m) ? - Eu așa simt. Un bărbat are un dușman: timpul, Dumnezeu sau moartea. Femeia are doi dușmani: bărbatul și timpul, Dumnezeu sau moartea. De aceea, poate, vocile feminine din lumea artei sunt puțin mai "apăsate" decât cele masculine. Pentru că o structură feminină își dorește mai întâi să-și afirme forța. - Abia după aceea intervin și nuanțele. - Structura
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
propria țară. În mijlocul Pieței Celor O mie de Vînturi cei doi se întîlnesc și încep o partidă de go interminabilă, purtată de la un punct încolo ca pretext pentru a se afla zilnic față în față și a uita de război. Dușmanul devine singurul ei aproape. Avem de-a face din punctul acesta cu o rescriere a Celor o mie și una de nopți. Numai că sînt două voci povestitoare, iar ascultătorul se află în afara cadrului. Jocul de go al cititorului devine
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
nedreptate revoltătoare" (p. 152). Un prieten avocat îi expune logica suspiciunilor, cărora le-a căzut din nou victimă: "(") toate aparențele sunt împotriva ta. Și lumea judecă după aparență totdeauna" Tu, transilvănean, ai rămas totuși în teritoriul ocupat, ai așteptat venirea dușmanului. Asta înseamnă că nu ți-a fost frică de el, ceea ce iarăși înseamnă că aveai motive să nu-ți fie frică. Ce motive? Aici e întrebarea. Unii vorbeau așa, alții altfel, dar toți se uneau într-un gând: trebuie să
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
secretă și zvonurile răspândesc listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda marilor dificultăți de a-și întreține familia, Remus Lunceanu refuză, cu un sentiment de sfidare și eroism, oferta de a face gazetărie în slujba dușmanilor, de pildă la "Gazeta Bucureștilor" ca traducător (p. 45-46). Obține, ca măsură de siguranță, de la un comisar prieten un bilet de identitate din care rezultă că ar fi născut în județul Neamț, dar această precauție nu-i va folosi de
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
să se refugieze în Egipt și a trimis oameni de încredere pentru pregătirea flotei. Gestul a fost fatal, căci numai atunci cohortele pretoriene, adică trupele de securitate, l-au trădat conducând astfel la succesul "revoluției": abandonat de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere"! Cum "revoluția" a triumfat mai ales datorită blocării informațiilor și a răspândirii de vești false, istoricul Tacitus, contemporan al
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
sub titlul Tineri furioși de azi trei colegi de generație literară, așa: "Sînt tineri și au ceva de spus. în critica literară, în poezie sau proză. Agresivitatea lor îi poate îndepărta sau apropia de public. Oricum, le-a adus destui dușmani". Cei trei sînt Mihai Iovănel, Claudiu Komartin și Ionuț Chiva. Nu știm la ce "dușmani" se referă ziarista, de vreme ce toți trei sînt apreciați și de revistele literare așa-zis bătrîne, în care au fost publicați, poetul și prozatorul au fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
au ceva de spus. în critica literară, în poezie sau proză. Agresivitatea lor îi poate îndepărta sau apropia de public. Oricum, le-a adus destui dușmani". Cei trei sînt Mihai Iovănel, Claudiu Komartin și Ionuț Chiva. Nu știm la ce "dușmani" se referă ziarista, de vreme ce toți trei sînt apreciați și de revistele literare așa-zis bătrîne, în care au fost publicați, poetul și prozatorul au fost bine primiți de critica de întîmpinare, ba chiar Claudiu Komartin a primit mai multe premii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]