4,261 matches
-
Oktober 1908, Cernăuți, 1908. reveneau fiecărei naționalități, în cele din urmă, pe 22 octombrie 1908, s-a ajuns de comun acord la hotărârea de a se înființa o comisie permanentă a Dietei, menită să elaboreze proiectul noii legi electorale pentru ducatul Bucovinei 25. Comisia și-a început activitatea spre sfârșitul lunii iulie 1909, membrii săi fiind în strânsă legătură cu președintele Bucovinei, contele Bleyleben și cu Ministerul de Interne din Viena. Elita politică conducătoare bucovineană, ce avea un nivel de instrucție
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cât și a deputaților în Parlament și în Dieta provincială, care urma să se desfășoare pe baza votului universal și a cadastrului național, prevăzându-se drept pedeapsă o amendă administrativă de până la 50 de coroane 30. Noua legislație electorală pentru ducatul Bucovinei, ce căuta să răspundă unei nevoi de democratizare a vieții politice provinciale, a intrat în vigoare după sancționarea sa de către împăratul Franz Joseph, în luna mai 191031. Fără îndoială, se poate afirma că, în viitor, camera legislativă provincială ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială 37. La fel ca în trecut, ducatul Bucovinei alcătuia un singur district electoral pentru alegerea deputaților din colegiul marii proprietăți. Scrutinul electoral urma să se desfășoare tot în orașul capitală Cernăuți 38. La alegerea pe baza cadastrului național a deputaților din colegiul comunelor și din cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intențiile de viitor ale românilor. Nu aveam nevoie de titluri sofisticate pentru suveran, ci de unul care să afirme ideea națională. Crearea regatului rezolva definitiv aspirațiile naționale ale românilor de a avea un stat național unitar. În plus, un mare ducat nu ar fi fost potrivit cu această idee. Nu cunoaștem exact poziția lui Carol față de problema schimbării titlului. Este posibil ca acesta să o fi trecut pe un plan secundar din cauza complicațiilor externe apărute, o dovadă În acest sens fiind una
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
debutează editorial cu traducerea piesei Maria Magdalena de C. F. Hebbel (1909). Își va completa studiile la Universitatea din Frankfurt pe Main, unde funcționează pentru puțin timp și ca asistent de limba română (1911-1913). În contextul discriminării populației românești din „ducatul Bucovinei” al Imperiului Habsburgic, elaborează lucrări de sociologie statistică referitoare la structura etnică a diferitelor categorii socio-profesionale și evoluția procentajului de români din această provincie: Românii și clasa intelectuală din Bucovina (1911), Românii și clasa dirigentă din Bucovina (1911), Românii
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Pietro din Roma: papa Adrian I își arată recunoștința față de rex francorum et longobardorum, căci în 774 Carol, la chemarea disperată a papei, trecuse Alpii, îl învinsese și-l făcuse prizonier pe năprasnicul rege longobard Desideriu. Acesta încerca să cucerească ducatele Spaleto și Benevenuto și, mai apoi, să-și întindă suveranitatea asupra întregii Italii. Carol cel Mare a întrevăzut aici o ocazie mirifică pentru sine. Distrugând „himera italică” a longobardului, crea o oportunitate mult mai mare. În 800, Carol cel Mare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Matievici din Raguza, medic la Curte și diplomat al voievodului, ori vistiernicul Oprea. Căutau probabil obiecte de preț pentru domnul lor, care, iubitor de fast și făcând figură de mare stăpânitor, îi trimitea dogelui un cal ce valora două sute de ducați. Un gust artistic sigur, ce aduna „moștenirea” bizantină lângă rafinamentul vest-european, dirija opțiunile voievodului în materie de lucruri de valoare. Pe unii istorici i-a surprins solia trimisă de N.B. la papa Leon al X-lea, pontiful deschis către luminile
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
revista Dilema Veche unora dintre satele câștigătoare, la aproape un an de la încheierea campaniei. Confruntată, ca întreaga insulă, cu fluxuri de imigranți britanici și germani. Unele sate din insulă sunt deja locuite în proporții de peste 50% de imigranți. În Marele Ducat, imigranții portughezi, care au deja câteva decenii de când ocupă o pondere însemnată, sunt astăzi concurați de către un număr important de imigranți din întreaga Europă, stabiliți aici în urma ocupării de poziții în instituțiile europene cu sediul la fața locului. Situat în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Hong Kong (7-8/1998), Antonio Olinto, membru al Academiei Braziliene de Litere (7/2000), Matte Klinge, profesor la Universitatea din Helsinki (1-2/2001), Lydie Polfer, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, ministru al Funcțiunii Publice și Reformei Administrative al Marelui Ducat Luxemburg (1/2002) ș.a. Revista a publicat în paginile ei și unele documente strâns legate de istoricul Academiei Române. Între acestea, un loc aparte l-a ocupat discursul rostit de Elena Văcărescu cu ocazia primirii sale ca membru de onoare, o
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
discernământul critic, rigoarea. Într-un studiu asupra Codicelui Voronețean, din „Aurora română”, purtat de fantezie, el afirmă că primele texte românești scrise datează din secolul al X-lea. SCRIERI: Florinta, Cernăuți, 1880; Privire istorică asupra trecutului politic-social și național al „ducatului Bucovinei”, Brașov, 1886; Din istoria limbei și literaturei române, partea I: Istoria limbei române, Cernăuți, 1889. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov.,189-190; G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, București, 1966, 159-160; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; G. Munteanu, Hyperion, vol
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
a lor. De asemenea, ducele a cerut pentru noi ajutorul cardinalului Borghese, un om cu mare trecere la Roma. Astfel, vrând-nevrând, unchiul ne-a pregătit o luntre cu pânze care să ne ducă de la Barcelona în Italia și două mii de ducați - cheltuieli de călătorie, însă, a pus condiția ca, în cazul în care Sfântul Scaun nu va da curs rugăminților japonezilor, să mă las păgubaș și să mă retrag într-o mănăstire din Nueva España sau din Filipine. Am pornit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mergem direct la Sevilia. Nici în acest oraș nu ne-a întâmpinat nimeni altcineva în afară de familia mea. Rămași fără privilegii, japonezii nu mai erau decât niște sărmani rătăcitori. Ordinul meu și familia mea ne-au dat trei mii trei sute de ducați pentru a ne acoperi cheltuielile de întoarcere, căci nouă nu ne ajungeau banii. În schimb, mi-au cerut să mă retrag într-o mănăstire din Nueva España sau din Manila. Pe scurt, am fost înfrânt pe toate planurile. Acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lor. Și acestea nu erau totul. Erau însă etape și elemente istorice. Depunerea coroanei, o acțiune protocolară, printre mai multe acțiuni similare, fusese determinată de respectul pentru un fost șef de stat al Finlandei, apreciat ca făuritor al independenței fostului ducat țarist, adică al desprinderii ducatului finlandez din imperiul țarist. * * * La începutul lunii mai 1968, împreună cu un coleg de ambasadă am făcut o deplasare în republicile baltice: Estonia, Lituania, Letonia. În cursul vizitei, aveam să descoperim că partenerii locali o apreciau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
totul. Erau însă etape și elemente istorice. Depunerea coroanei, o acțiune protocolară, printre mai multe acțiuni similare, fusese determinată de respectul pentru un fost șef de stat al Finlandei, apreciat ca făuritor al independenței fostului ducat țarist, adică al desprinderii ducatului finlandez din imperiul țarist. * * * La începutul lunii mai 1968, împreună cu un coleg de ambasadă am făcut o deplasare în republicile baltice: Estonia, Lituania, Letonia. În cursul vizitei, aveam să descoperim că partenerii locali o apreciau drept prima vizită în zonă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
reproșa liderilor României că au jignit sentimentele Uniunii Sovietice, că nu a fost o acțiune protocolară etc. Analiștii se întrebau dacă există vreo deosebire între concluziile lucrării lui F. Engels "Politica externă a imperiului țarist", din care făcuse parte și ducatul finlandez, și politica externă sovietică. După scurgerea unui secol, nu părea a fi mare deosebire. Evenimente de acum 50 de ani EUGEN POPA* AMBASADOR (P) Summary In October 1962, a delegation headed by Gheorghe Gheorghiu-Dej, first secretary of the C.C.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Evanghelia și ebraica; un preot armean avea să-mi predea în fiecare dimineață un curs de limbă turcă. La rândul meu, trebuia să-i învăț limba arabă pe șapte elevi. Pentru munca aceasta, aveam să primesc un salariu de un ducat pe lună. Fără ca eu să fi formulat nici cel mai mărunt protest, binefăcătorul meu a recunoscut râzând că era vorba aici de o formă rafinată de muncă silnică, adăugând totuși că acest program dădea glas entuziasmului său la adresa persoanei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu se produce în acest oraș al clericilor! Totul e cumpărat de la Florența, Veneția, Milano sau din alte părți. Pentru a finanța nebuniile acestui oraș, papii au început să vândă demnitățile ecleziastice: zece mii, douăzeci de mii, treizeci de mii de ducați pentru a fi cardinal! Aici, totul e de vânzare, până și funcția de cardinal gerant al Vaticanului! Cum tot nu era de ajuns, au început să vândă indulgențe nefericiților germani! Dacă plătiți, păcatele vă sunt iertate! În fond, ceea ce Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Ba chiar, spre sfârșitul după-amiezei, acordul de pace a fost semnat. Pentru ca orașul să fie cruțat, el specifica totodată că papa va scoate din vistierie o importantă sumă de bani. Banii au fost într-adevăr vărsați, șaizeci de mii de ducați cu totul, mi s-a spus, iar pentru a-și dovedi bunele intenții, Clement al VII-lea a decis să-i trimită înapoi pe mercenarii pe care-i recrutase. Dar, cu toate astea, armata imperială nu și-a oprit înaintarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la Tibru, la câteva mile în amonte de oraș, Sfântul Părinte se hotărî să organizeze apărarea. Vistieria pontificală fiind goală, el înălță la rangul de cardinal șase negustori bogați, care vărsară, pentru a dobândi acest privilegiu, două sute de mii de ducați. Cu acești bani, s-a putut alcătui o armată de opt mii de oameni: două mii de gărzi elvețiene, două mii de soldați din Cetele Negre și patru mii de voluntari luați dintre locuitorii Romei. La patruzeci de ani, nu mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
majoritatea nici nu Încercaseră, căci deplasarea armatei lui Soliman din Albania spre Moldova blocase toate drumurile din sudul continentului și pusese sub semnul pericolului și căile din zona centrală. Poșta și negoțurile continuaseră doar prin nord, pe drumurile care legau ducatele germane de cele poloneze, ucrainene și rusești. După mijlocul lui ianuarie, pe drumurile Moldovei nu mai era nici o primejdie, dar căzuseră zăpezi care făceau trecătorile Carpaților aproape inaccesibile. Abia primele zile ale lui februarie mai Încălziseră puțin vremea, iar zăpezile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aceste lucruri și trecuseră prin probele extenuante de antrenament impuse de căpitanul Oană. Știau și că ei reprezintă ultimul sistem de apărare european. Dincolo de ei, la Răsărit, se Întindeau doar nesfârșitele câmpii unde se Înfruntau forțele sălbatice ale tătarilor, ale ducatelor lituaniene și rusești, ale triburilor arabe sau mongole și ale Hoardei de Aur. O altă lume care, adeseori, năzuia să se reverse peste cea a creștinătății Europei. Așa cum avea să se Întâmple peste nu multă vreme. Și, de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Totul, dar totul depindea acum de agenții francezi. De cât de repede îi vor transmite aceștia informația lui Napoleon. Manuc se aștepta la ce putea fi mai rău, respectiv la o coaliție turco-franco-austriacă la care ar fi putut adera și Ducatul Varșoviei, ba chiar și Suedia. Napoleon nu avea decât de câștigat lovind Rusia conform planului stabilit de mai multă vreme. De fapt, acum avea cea mai bună ocazie să-l pună imediat în aplicare. Rusia nu va putea rezista. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cireș. — Când călătorim, suntem obligați să avem un bucătar cu noi? — Da, În Persia nu poți face un singur pas fără bucătarul, patul, covoarele și servitorii tăi. — Care sunt monedele străine care au curs În Persia? — Imperialii rusești, carboavele și ducații din Olanda. Monedele franceze și engleze sunt foarte rare. — Cum se numește actualul rege? — Naser al-Din Șah. Se spune că este un monarh excelent. — Da, este nespus de binevoitor În privința străinilor și extrem de generos. E foarte instruit, cunoaște istorie, geografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
1711, mai curând o diplomă, decât un tratat propriu-zis. Interesează aici în mod deosebit art. XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmând să redobândească, după înfrângerea turcilor, teritoriile ocupate de aceștia. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, un act încheiat nu cu Imperiul Otoman, suzeran al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1711, mai curând o diplomă decât un tratat propriu-zis. Interesează aici, în mod deosbit, articolul XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenița, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmărind să redobândească după înfrângerea Turciei, teritoriile ocupate de aceasta. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, în valoroasa lui monografie istorică destinată Basarabiei, publicată în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]